Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu
Partidul Bharatiya Janata (BJP) al prim-ministrului indian Narendra Modi a acuzat Departamentul de Stat a Statelor Unite ale Americii că încearcă să destabilizeze India, relatează Reuters. Aceste acuzaţii au surprins publicul, având în vedere relațiile strânse dintre India și Statele Unite din ultimele două decenii. BJP a menționat articolele de investigaţie ale Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), care au vizat grupul Adani și relaţia sa cu guvernul, după ce Gautam Adani și alții au fost acuzaţi în Statele Unite ale Americii de corupție. BJP susţine că OCCRP este finanţat de Departamentul de Stat și că acţionează ca un instrument pentru agenda statului în stat. Departamentul de Stat a răspuns că finanţarea nu influențează deciziile editoriale ale organizaţiilor. Guvernul Modi se confruntă cu presiuni legate de acuzațiile de corupție și cererile opoziției de a discuta acest subiect în parlament.
Criza din Coreea de Sud s-a accentuat după ce preşedintele Yoon Suk Yeol a fost numit subiect al unei investigaţii penale legate de tentativa sa de a impune legea marţială, relatează Reuters. Deși a trecut cu bine de un vot de demitere, liderii opoziției cer acum demiterea sa și desființarea partidului său. Această situație de criză a fost provocată de declararea legii marțiale de către Yoon Suk Yeol, care a stârnit îngrijorări cu privire la democrația coreeană. Fostul ministru al apărării, Kim Yong-hyun, a fost arestat, iar procurorii investighează acuzațiile de rebeliune. În urma acestei situații, liderii militari au declarat că nu vor accepta comenzi pentru a impune o nouă lege marțială, iar autoritățile politice se confruntă cu presiuni interne și externe, care pun în pericol eforturile de descurajare a Coreei de Nord.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că aproximativ 43.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, potrivit BBC. De asemenea, el a menționat 370.000 de răniți, dar acest număr include soldaţi care au suferit multiple răni, unele fiind minore. Președintele Zelenski a estimat că 198.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi, iar 550.000 răniți, cifre care nu au fost verificate de BBC. Această declarație este răspuns pentru Donald Trump care a afirmat pe rețelele sociale că Ucraina a pierdut 400.000 de soldaţi. Acelaşi lucru a fost reafirmat și de oficiali occidentali, care consideră că pierderile Rusiei sunt mult mai mari. În ultimele luni, Rusia a continuat să avanseze pe frontul estic, capturând teritorii, în timp ce forțele ucrainene au păstrat controlul asupra unei mici porţiuni din teritoriul rus.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat într-o întâlnire cu președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, că orice înțelegere cu Rusia trebuie să fie „justă”, declară The Guardian. Această discuție a avut loc sâmbătă la palatul Élysée din Paris, organizată de președintele francez, Emmanuel Macron. Astfel, Trump și Zelenski au discutat despre cum ar putea evolua războiul și despre importanța ca orice acord cu oficialii ruși să fie echitabil, asigurând în același timp securitatea ucrainenilor. La câteva ore după acest schimb de opinii, administrația Biden a anunțat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 988 milioane de dolari, care include drone, muniții și echipamente pentru sisteme de artilerie, tancuri și vehicule blindate. Deși întâlnirea a fost descrisă de liderul ucrainean drept „bună și productivă”, Donald Trump a fost critic la adresa milioanelor de dolari destinate ajutorului militar acordat Ucrainei, sugerând că o soluționare rapidă a conflictului ar fi posibilă printr-o abordare mai fermă.
În Ghana, s-au desfășurat alegerile prezidențiale și parlamentare, în contextul unei economii aflate în recuperare, conform Reuters. Președintele Nana Akufo-Addo, ce va părăsi funcția luna viitoare după două mandate, a lăsat în urmă o țară marcată de dificultăți economice, dar și de o producție bogată de cacao și minerit de aur. De asemenea, alegerile de sâmbătă au adus în prim-plan doi mari competitori pentru președinție: vicepreședintele actual și candidatul Partidului Noului Patriotic (NPP), Mahamudu Bawumia și fostul președinte al Congresului Național Democrat (NDC), John Dramani Mahama. Acesta a promis să renegocieze ajutorul financiar acordat de Fondul Monetar Internațional pentru restructurarea datoriei țării. „Suntem plini de speranță și încrezători că vom câștiga”, a declarat Mahama. În opoziție, Bawumia, fost bancher central, a exprimat o încredere similară, subliniind progresele economice recente, cum ar fi o creștere de 6,9% a PIB-ului în al doilea trimestru din 2024. El a promovat politicile de redresare economică și a subliniat succesul echipei sale în implementarea acestora.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko au semnat Tratatul de Securitate, relatează Euronews. În timpul vizitei lui Vladimir Putin la Minsk, a fost semnat un tratat care oferă garanții de securitate Belarusului. După semnare, Lukașenko a cerut noi sisteme de arme avansate, inclusiv racheta balistică „Oreshnik”. Vladimir Putin a declarat că rachetele ar putea fi desfășurate în Belarus în a doua jumătate a anului 2025, sub controlul oficialilor Moscovei. Mai mult, oficialii ruși au declarat că ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare în cazul unui atac cu arme de distrugere în masă sau în caz de agresiune convențională care amenință „suveranitatea și integritatea teritorială” atât a Rusiei, cât și a Belarusului. În ciuda afirmațiilor reprezentanților Moscovei că armele nucleare din Belarus vor rămâne sub controlul Rusiei, oficialii din Belarus, inclusiv secretarul Consiliului de Securitate, Alexander Volfovich, au precizat că utilizarea acestora ar necesita aprobarea directă a lui Lukașenko.
Sectorul tehnologic din Franța se confruntă cu o criză după demisia prim-ministrului Michel Barnier, susține Euronews. Astfel, Franța a rămas fără guvern, având doar o lună pentru a adopta bugetul pentru anul viitor, fiind afectate companiile și întreprinderile nou-înființate dependente de inițiativele care le sprijineau. Directorul pentru start-up-uri, Maya Noël, a subliniat necesitatea unei stabilități fiscale și a vizibilității pe termen mediu pentru sectorul tehnologic, semnalând că impactul crizei politice ar putea împiedica dezvoltarea noilor tehnologii, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. Totodată, președinta sindicatului Numeum, Véronique Torner, reprezentanta companiilor tehnologice franceze, a cerut președintelui Macron să își asume responsabilitățile și să creeze un climat stabil care să permită luarea deciziilor economice esențiale. Véronique Torner a avertizat că o perioadă de instabilitate politică ar putea afecta nu doar sectorul tehnologic, ci întreaga economie franceză, ceea ce ar putea penaliza cetățenii și companiile din întreaga țară.
Președintele Siriei, Bashar al-Assad, ar fi plecat în Moscova după ce a ordonat o predare pașnică a puterii, relatează The Guardian. Mai mult, administrația rusească, un aliat important al regimului, a plasat bazele sale militare din Siria în stare de alertă maximă, subliniind astfel, importanța strategică a regiunii pentru Moscova. În același timp, rebelii sirieni au marcat o victorie semnificativă, declarând că au reușit să răstoarne regimul Assad, pe care l-au descris drept „criminal”. Liderul grupării insurgente Hyat Tahrir al-Sham (HTS), Abu Mohammed al-Jolani, a declarat că „viitorul este al nostru”. Deși HTS are legături istorice cu organizația teroristă islamică Al-Qaida, Jolani a încercat să adopte o poziție mai moderată în ultimii ani, în speranța de a câștiga sprijin internațional, dar gruparea a rămas considerată teroristă de multe guverne occidentale.
