Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Doina Bulearcă și Ilinca Bîrcă
Mastercard și Visa au suspendat operațiunile în Rusia după invazia asupra Ucrainei, anunță POLITICO. Suspendările sunt o continuare a unor mișcări mai limitate de la începutul săptămânii de blocare a instituțiilor financiare din rețelele care servesc drept artere pentru sistemul de plăți. Reprezentanții Mastercard a declarat că cardurile emise de băncile rusești nu vor mai fi acceptate de rețeaua sa și că orice card emis în afara țării nu va funcționa în magazinele sau bancomatele rusești. „Nu luăm această decizie cu ușurință”, au afirmat reprezentanții Mastercard într-o declarație, adăugând că au luat această decizie după discuții cu clienții, partenerii și guvernele. Purtătorii de cuvânt ai Visa au declarat că lucrează cu clienții și partenerii din Rusia pentru a opri toate tranzacțiile Visa în zilele următoare.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că administrația Biden este dedicată investigării rapoartelor conform cărora au fost comise crime de război în Ucraina de către ruși, relatează CNN. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii TV „State of the Union” de la CNN, iar Blinken a mai adăugat că „Am văzut rapoarte credibile asupra unor atacuri intenționate asupra civililor și folosirea de anumite arme (bombe cu dispersie). Momentan documentăm faptele și ne asigurăm că instituțiile și organizațiile abilitate investighează crimele de război care au fost comise sau se comit acum și că putem susține hotărârea acestora”.
Primul ministru israelian, Naftali Bennett, a declarat că administrația din care face parte va continua să încerce medierea dintre Ucraina și Rusia, relatează Reuters. Aceste declarații survin după o întâlnire dintre premierul israelian și președintele rus, Vladimir Putin. Bennett a mai declarat doar că are „binecuvântarea și sprijinul tuturor părților’’.,, Vom continua să oferim asistență de fiecare dată când este cerută chiar dacă șansele de reușită nu sunt mari. În momentul în care va exista chiar și o mică deschidere, avem acces către toate părțile și capacitatea, consider că este datoria mea morală să profit de orice ocazie.”
Administrația daneză a anunțat un referendum pe 1 iunie pe tema aderării la politică comună de apărare a Uniunii Europene, relatează Euronews. De asemenea, bugetul apărării va fi crescut la 2 procente din Produsul Intern Brut până în 2033, conform standardelor NATO. Administrația daneză a mai agreat să pună deoparte 940 milioane de euro în următorii doi ani ca o consecință a crizei provocate de guvernul de la Kremlin, cu scopul de a crește pregătirea apărării, operațiunilor și a susține eforturile umanitare.
Coreea de Nord a efectuat sâmbătă cel de-al nouălea test de arme al anului, trăgând o rachetă balistică spre mare, în estul peninsulei coreene, cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Coreea de Sud, relatează Reuters. Lansarea a fost condamnată de guvernele din Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia, care se tem că Nordul se pregătește să efectueze un test major de arme în lunile următoare. „Ritmul semnificativ cu care Coreea de Nord își dezvoltă tehnologia de lansare a rachetelor nu este ceva ce țara noastră și regiunile învecinate pot trece cu vederea”, a declarat ministrul japonez al Apărării, Nobuo Kishi, după cea mai recentă lansare. În Coreea de Sud, unde cetățenii votează deja înainte de alegerile prezidențiale de miercuri, Consiliul Național de Securitate (NSC) a condamnat „lansările repetate fără precedent de rachete balistice” ale Coreei de Nord ca fiind împotriva păcii și stabilității în Peninsula Coreeană.
Germania a anunțat că acceptă refugiați din Ucraina, indiferent de naționalitate, informează Deutsche Welle. Ministrul de interne, Nancy Faeser, a declarat că naționalitatea nu va juca un rol în decizia Germaniei de a găzdui refugiații care fug din Ucraina. ,,Vrem să salvăm vieți. Asta nu depinde de pașaport”, a declarat Faeser. Declarația ministrului de interne a venit pe fondul unor rapoarte, inclusiv din partea Națiunilor Unite, conform cărora persoanele care nu sunt albe s-au confruntat cu tratamente rasiste și xenofobe în timp ce încercau să fugă din Ucraina. Peste un milion de persoane din Ucraina au trecut granița în țările vecine, a anunțat joi Organizația Națiunilor Unite. Acest număr este de așteptat să ajungă la 1,5 milioane duminică.
Guvernul din Mali a declarat că cel puțin 27 de soldați au fost uciși și alți 33 au fost răniți în urma unui atac complex la o bază armată din Mondoro, relateaza Al Jazeera. Baza Mondoro se află în apropierea graniței statului Mali cu Burkina Faso și a fost anterior vizată de rebelii care luptă împotriva statului malian și a forțelor străine. Mali se confruntă cu o rebeliune armată de când luptători având conexiuni cu Al-Qaeda au ocupat deșertul din nord în 2012, forțând fosta putere colonială Franța să intervină pentru a-i alunga în 2013.Luptătorii rebeli s-au regrupat de atunci și au pus stăpânire pe spații vaste ale zonei rurale maliene, extinzându-se în același timp și în Niger, Burkina Faso și alte țări învecinate. Mii de oameni au fost uciși și peste două milioane de persoane au fost strămutate în urma violenței. Numai anul trecut, grupurile armate au efectuat peste 800 de atacuri mortale.
Statul Islamic (ISIS) a revendicat atacul de vineri asupra unei moschei șiite din orașul Peshawar din nord-vestul Pakistanului, care a ucis cel puțin 61 de persoane și a rănit alți 196, declară CNN. O postare a agenției de presă Amaq, afiliată ISIS, a relatat că un atacator sinucigaș antrenat de gruparea militantă a comis atacul, care a lovit moscheea în timpul rugăciunilor de vineri. Șeful poliției din Peshawar, Mohammad Ejaz Khan, a spus că investigațiile sunt încă în curs. „Atacatorul a intrat în Moscheea Kucha Risalda în timpul rugăciunilor de vineri, a început să tragă fără discernământ în poliție și apoi a declanșat explozibilul asupra lui”, a declarat Khan. Atacul a fost cel mai mortal din Pakistan din iulie 2018, când o lovitură efectuată de ISIS a ucis 149 de persoane în orașul Quetta.
Baschetbalista americană Brittney Griner, dublă campioană olimpică, a fost reținută în Rusia după ce a fost acuzată de posesie de droguri, raportează Al Jazeera. Reprezentanții serviciului vamal federal rus au declarat că persoana reținută a câștigat două medalii olimpice pentru Statele Unite, fără a-i difuza identitatea. De asemenea, au mai declarat că după inspectarea bagajului de mână, a fost confirmată prezența vaporizatoarelor și a lichidului cu un anume miros, care a fost identificat de un expert ca fiind ulei de cannabis. Identitatea baschetbalistei a fost confirmată de către Asociația Americană de bachet feminin. Griner riscă o potențială încarcerare între cinci și zece ani.
Gimnastul rus Ivan Kuliak este investigat după ce a purtat pe podium un simbol în favoarea conflictului ruso-ucrainean, relatează BBC. Federația Internațională de Gimnastică (FIG) a declarat că a inițiat măsuri disciplinare împotriva atletului rus după comportamentul șocant al acestuia în Doha. Kuliak a obținut medalia de bronz la paralele, iar la momentul decernării premiului, a purtat litera „Z” asociată cu armata rusă urcând pe podium lângă câștigătorul medaliei de aur, ucraineanul Illia Kovtun. Aceasta a fost ultima ocazie a gimnaștilor ruși și belaruși de a participa la o competiție internațională după ce statele au fost sancționate de către FIG.
