Material realizat de Valeria Bortă și Adrian Călugăru
1. Coreea de Nord a lansat patru rachete balistice spre Marea Japoniei, potrivit prim-ministrului Japoniei, Shinzo Abe, informează BBC. Trei dintre aceste rachete au căzut în zona economică exclusiva (ZEE) a Japoniei, după ce au zburat aproximativ 1.000 km. Acestea au fost lansate din regiunea Tongchang-ri, în apropierea hotarului Coreii de Nord cu China, conform declarațiilor oficialilor militari din Coreea de Sud. Nu este încă clar ce fel de rachete au fost lansate, dar Coreea de Nord are interdicție din partea ONU de a organiza orice tip de teste cu rachete nucleare. Un oficial al armatei sud-coreene a anunțat că lansarea a avut loc la 7:36, luni dimineața, ora locală.
2. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a comparat autoritățile germane cu naziștii, relatează BBC. Președintele Turciei a făcut comparația în cauză în contextul unui război de replici dintre acesta și autoritățile germane. Conflictul a fost cauzat de faptul că autoritățile germane au interzis organizarea mai multor mitinguri pentru cetățeni turci din Germania, din cadrul campaniei pentru referendumul ce urmează să aibă loc în Turcia. „Acțiunile voastre nu sunt diferite față de acțiunile naziștilor din trecut,” a declarat Erdogan. Ministrul de justiție al Germania a comentat asupra insultei lui Erdogan ca fiind „absurdă, scandaloasă și ciudată.” Aproximativ 1.4 milioane cetățeni turci din Germania pot vota la referendumul din aprilie. Prin intermediul acestui referendum, Erdogan intenționează să transforme Turcia dintr-un stat parlamentar în unul prezidențial, ceea ce i-ar oferi acestuia puterea de a decide bugetul țării, de a numi miniștrii și judecătorii, precum și de a dizolva parlamentul.
3. China a scăzut obiectivul de creștere economică la 6.5% pentru a-și stabiliza economia, informează Reuters. China a scăzut obiectivul de creștere economică la 6.5%, cel de anul trecut fiind de 7%. Guvernul chinez aproape a reușit anul trecut să atingă obiectivul stabilit, obținând o creștere economică de 6.7%. Cu toate acestea, creșterea în cauză a fost obținută prin intermediul unor împrumuturi bancare mari, o bulă speculativă în domeniul imobiliarelor și a investițiilor guvernamentale de miliarde. În acest an, guvernul chinez are obiectivul de a calma piața imobiliarelor și de a depinde mai puțin de împrumuturi bancare. In schimb, China are scopul de a depinde primordial de consumpția domestică și de investițiile private.
4. Peste 40.000 persoane au fost strămutate în ultima săptămână din orașul Mosul din cauza conflictului armat dintre guvernul irakian și gruparea jihadistă ISIS, potrivit Reuters. Forțele guvernamentale irakiene luptă cu susținerea forțelor SUA împotriva grupării jihadiste ISIS în orașul Mosul, unul dintre ultimele teritorii deținute de grupare. În ultima săptămână forțele guvernamentale au avansat, recucerind centrul vechi al orașului, ceea ce a provocat strămutarea forțată a peste 40.000 persoane. Centrul vechi era una dintre cele mai dens populate părți ale orașului. Organizațiile umanitare au avertizat că taberele de refugiați în care se pot adăposti persoanele strămutate din Mosul sunt aproape pline și curând nu vor mai putea face față numărului copleșitor de nou-veniți. Matricea de Urmărire a Organizației Internaționale pentru Strămutările din Mosul a declarat că de când a început ofensiva guvernamentală împotriva ISIS în luna octombrie 2016 a crescut drastic numărul persoanelor strămutate din Mosul. Duminică acest număr a crescut la 206.000 de la 164.000 pe 26 februarie.
5. Candidatul conservator la președinția Franței, Francois Fillon, le-a oferit duminică un discurs alegătorilor săi prin care i-a asigurat că nu va renunța la campanie și că nu intenționează să piardă alegerile, relatează Reuters. Fillon a fost considerat principalul adversar al candidatei Marine Le Pen, lidera Frontului Național. Cu toate acestea, din cauza unui scandal provocat de faptul că acesta anterior și-a angajat fictiv soția și a plătit-o din bugetul statului, Fillon a devenit extrem de nepopular în sondaje, iar partidul său intenționează sa nu-l mai susțină în această campanie. În ciuda acestui fapt, candidatul conservator a ținut duminică un discurs la Paris în care și-a asigurat susținătorii că intenționează să câștige alegerile. Penelope Fillon, soția lui Fillon, a oferit un interviu despre scandalul angajării sale fictive pentru Le Journal du Dimanche, în care a declarat că angajarea nu a fost fictivă și că ea și-a ajutat soțul cu diverse sarcini. Aceasta a mai declarat că dacă nu era ea, Fillon ar fi angajat pe altcineva să facă aceleași lucruri.
6. Prim-ministrul Chinei, Li Keqiang, a declarat că mișcările pentru obținerea independenței Hong Kong-ului „nu vor avea niciun rezultat,” conform CNN. În discursul acestuia pentru ceremonia de deschidere a Congresului Național al Poporului, ce are loc anual, Li Keqiang a criticat cererile din interior Hong Kong-ului de a obține independența și a declarat că acestea „nu vor avea niciun rezultat.” Aceasta ar fi prima dată când un prim-ministru chinez vorbește despre „independența Hong Kong-ului” în discursul său pentru ceremonia de deschidere a Congresului. „Noi vom continua să implementăm, atât la propriu, cât și la figurat, principiul ‚O țară, două sisteme’,” a declarat Li, făcând referință la doctrina potrivit căreia Hong Kong își păstra anumite libertăți și drepturi după ce a fost trecută în 1997 de sub conducerea britanică sub cea a guvernului chinez.
7. Cel puțin 110 persoane, majoritatea femei și copii, au decedat în ultimele 48 de ore din cauza înfometării și a bolilor declanșate din cauza secetei prelungite din Somalia, a anunțat duminică premierul Hassan Ali Khaire, potrivit CNN. Anunțul lui Khaire a făcut declarațiile într-o discuție cu un comitet însărcinat cu combaterea dezastrului provocat de secetă, la patru zile după ce președintele Mohamed Abdullahi Farmajo a declarat ”starea de dezastru” din această cauză. Bilanțul deceselor acoperă persoanele care au murit în zonele rurale din regiunea sud-vestică a țării, acolo unde efectele secetei au fost mai puternice decât în alte zone ale țării. Nu este clar însă câte persoane au fost afectate pe tot cuprinsul Somaliei. Premierul Somaliei a făcut un apel pentru ca ”mediul privat și oricine poate contribui să o facă pentru a susține eforturile de contracarare ale efectelor secetei care afectează viețile a milioane de oameni și ale animalelor domestice din țară”.
8. 12 persoane se află sub tratament din cauza unor posibile expuneri la arme chimice în Mosul, a precizat Organizația Națiunilor Unite, care a provocat temeri privind un posibil prim atac cu astfel de arme, informează The Guardian. Organizația Mondială a Sănătății, împreună cu partenerii și autoritățile locale, au activat ”un plan de acțiune urgentă pentru tratarea persoanelor care ar fi putut fi expuse la chimicalele extrem de toxice”. Cele 12 persoane afectate se află acum sub tratament în Erbil, capitala regiunii kurde din Irak, aflată la est de Mosul. Patru dintre aceștia au ”simptome puternice asociate cu expunerea la un agent iritant”.
9. ”Grecia are nevoie de un șoc al creșterii economice”, a declarat vice prim-ministrul Yannis Dragasakis, pe fondul acutizării unei stări de neîncredere și de apatie într-o societate puternic afectată de măsurile de austeritate menite să salveze economia țării, scrie The Guardian. ”Vom discuta despre o strategie de creștere care se va concentra pe stimularea investițiilor și reducerea șomajului la nivelul anterior crizei, adică la circa 8% în următorii 10 ani”, a mai declrat Dragasakis. Anunțul oficialului grec vine într-un moment în care 6 din 10 greci consideră că actuala criză nu se va încheia în următorul deceniu, șomajul este de 23% la nivel național și la circa 50% în rândul tinerilor, motive pentru care optimismul caracteristic societății elene s-a diminuat considerabil. Pentru Grecia, notează The Guardian, în acest context tot mai întunecat cu privire la viitorul țării, nevoia de speranță este vitală.
10. Sinn Fein, principala formațiune catolică națională din Irlanda de Nord, a obținut cel mai bun scor din istorie în urma alegerilor legislative anticipate desfășurate la sfârșitul săptămânii, deschizând posibilitatea revenirii unor instabilități politice alimentate de rivalitatea cu principalul partid protestant și a viziunilor diferite ale celor două formațiuni cu privire la Brexit, relatează New York Times. Sinn Fein a obținut 27 din cele 90 de locuri ale Adunării Irlandei de Nord, în timp ce Partidul Democrat Unionist, care sprijină rămânerea Irlandei de Nord în Marea Britanie a pierdut 10 locuri în noul legislativ și a rămas cu doar 28 de membri. Irlanda de Nord este guvernată în urma Acordului Bunei Vineri, din 1998, prin care catolicii și protestanții își împart guvernarea regiunii, împreună cu guvernul britanic. Cele două formațiuni trebuie să formeze un guvern în următoarele trei săptămâni, iar dacă vor eșua, atunci Irlanda de Nord va intra sub administrarea directă a guvernului de la Londra. Însă niciodată în istoria sa politică, majoritatea protestantă nu a fost mai puternic amenințată de catolicii reuniți sub umbrela Sinn Fein, care susține rămânerea Irlandei de Nord în UE și unificarea cu Irlanda, iar stabilitatea politică a Irlandei de Nord ar putea fi afectată din nou după ce în 1998 s-a pus capăt unei perioade de mai multe decenii marcate de violențe și diviziuni sectariene, cunoscute drept ”The Trouble Period”.
11. Malaiezia l-a declarat pe ambasadorul Coreei de Nord ”persona non grata” și se pregătește pentru expulzarea sa ”în decurs de 48 de ore”, a anunțat Ministerul de Externe, potrivit CNN. Decizia autorităților malaieziene survine pe fondul investigațiilor privind asasinarea lui Kim Jong Nam, fratele vitreg al liderului nord-coreean Kim Jong-un, în data de 13 februarie, pe aeroportul internațional din Kuala Lumpur. Tensiunile diplomatice dintre cele două state au fost amplificate și din cauza comentariilor ambasadorului nord-coreean la Kuala Lumpur, Kang Chol, care a cerut eliberarea de urgență a trupului neînsuflețit al ”cetățeanului nord-coreean” și că țara sa respinge rezultatele unei ”autopsii forțate”, acuzând oficialitățile din Malaiezia că au ”colaborat cu forțe ostile” pe parcursul investigațiilor. Ministerul de Externe malaiezian a cerut scuze imediate din partea diplomatului, însă acestea nu au venit, iar vice prim-ministrul Ahmad Zahid Hamidi a declarat că va exista ”un preț consistent” care va fi plătit de Chol dacă atacurile verbale ale acestuia continuă.