Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Maria Pițigoi și Mircea Andrei Cuciureanu
Mii de argentinieni au ieșit în stradă pentru a-și exprima solidaritatea față de vicepreședinta Cristina Fernández de Kirchner, care a supraviețuit unei tentative de asasinare în fața casei sale, relatează BBC. Cristina Fernández de Kirchner a fost președinta Argentinei din 2007 până în 2015 și vicepreședintă din 2019 până în prezent. Actualul președinte al Argentinei, Alberto Fernández, a calificat atentatul împotriva fostei şefe a statului drept „un fapt de o enormă gravitate, cel mai grav survenit după ce ţara noastră şi-a recâştigat democraţia”. Ziua de vineri a fost declarată una liberă. Susținătorii vicepreședintei au încercat să se unească în apărarea ei încă de dinaintea incidentului pentru a respinge acuzațiile de corupție care i-au fost aduse și pe care le consideră motivate politic.
Aproximativ 70.000 de persoane au protestat la Praga împotriva guvernului ceh, cerând coaliției de guvernământ să facă mai mult pentru a controla creșterea prețurilor la energie și exprimându-și opoziția față de Uniunea Europeană și NATO, anunță Deutsche Welle. Organizatorii demonstrației au fost o serie de grupuri politice de extremă-dreapta și marginale, inclusiv Partidul Comunist. Protestul din Piața Václav a avut loc la o zi după ce guvernul a supraviețuit unei moțiuni de cenzură, în contextul în care opoziția acuză lipsa unor măsuri împotriva creșterii inflației și a prețurilor la energie. Premierul Petr Fiala, care conduce coaliția de centru-dreapta formată din cinci partide, a declarat că „protestul a fost convocat de forțele pro-ruse” și nu are în vedere interesele Republicii Cehe. Guvernul plănuiește să convoace o reuniune de urgență a țărilor UE săptămâna viitoare pentru a căuta o abordare unitară a crizei energetice. Republica Cehă deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
Luptătorii grupării insurgente islamiste al-Shabaab au ucis cel puțin 19 civili și au distrus camioane încărcate cu stocuri alimentare dedicate asistenței umanitare într-un atac nocturn în centrul Somaliei, potrivit The Guardian. Într-o declarație, reprezentanții Al-Shabaab au susținut că au vizat luptători care au ajutat recent forțele guvernamentale și au ucis 20 de „militanți și cei care transportau materiale pentru ei”. Gruparea jihadistă aflată în legătură cu Al-Qaida luptă împotriva guvernului federal susținut la nivel internațional al Somaliei încă din 2007 și atacă în mod frecvent trupele guvernamentale și civilii.
Liderii de la Berlin au anunțat adoptarea unui nou pachet de sprijin în valoare de 65 de miliarde de euro pentru a proteja cetățenii și companiile pe măsură ce rezervele de gaze rusești scad, iar facturile la energie cresc, informează Euronews. „Vom trece cu bine de această iarnă”, a declarat cancelarul Olaf Scholz. Măsurile includ un nou tichet, mai ieftin, pentru transportul în comun, o sumă unică de 300, respectiv 200 de euro pentru pensionari şi studenţi pentru plata facturii la energie, o majorare a sumelor acordate pentru persoanele vârstnice sau în incapacitate de muncă, şi o creştere cu 18 euro a alocaţiei pentru copii. În plus, a fost anunțat un plafon de preț planificat pentru o cantitate de bază de consum de energie pentru familii și persoane și un succesor al popularului „bilet de 9 euro” al țării pentru transportul public la nivel național. Scholz a declarat că guvernul său va încerca să implementeze plafonul prețului la energie în conformitate cu reglementările de la nivel european.
O navă de război turcească a acostat în Israel pentru prima vizită de acest fel din ultimii zece ani, pe măsură ce relațiile dintre cele două țări se îmbunătățesc, raportează Reuters. Fregata Kemalreis a acostat în portul Haifa, ca parte a activității NATO în Marea Mediterană, după ce oficialii de la Ankara au înaintat o cerere preliminară pentru ca echipajul să poată debarca. Relațiile bilaterale au fost înghețate în 2010, după moartea a 10 civili în urma unui raid israelian asupra navei turcești Mavi Marmara, parte a unei flotile care încerca să încalce blocada israeliană prin transportarea de ajutoare în Fâșia Gaza. Zece turci au fost uciși de marinarii israelieni în acel incident. La rândul lor, liderii israelieni s-au opus față de găzduirea de către Turcia, membră NATO, a membrilor Hamas, o mișcare islamistă palestiniană care este interzisă ca grup terorist în Occident. Totuși, cele două state au făcut eforturi pentru remedierea relației în ultimele luni, iar energia a devenit un domeniu cheie pentru o potențială cooperare. Se așteaptă ca Turcia și Israelul să numească noi ambasadori în curând.
Fostul președinte american, Donald J. Trump, a declarat în cadrul unui miting din Pennsylvania că FBI-ul și Departamentul de Justiție „au devenit monștrii vicioși, controlați de ticăloșii de extremă stânga, avocați și media care le ordonă ce să facă”, relatează The Guardian. Aceste declarații au survenit în cadrul primului miting de când locuința lui Trump de la Mar-a-Lago a fost percheziționată. Declarațiile dure ale fostului lider de la Casa Albă vin și ca răspuns la cea mai recentă conferință a lui Joe Biden. Actualul președinte a punctat în discursul său că SUA este „o națiune ce respinge violența politică” și a avertizat că politica americană se află la mijlocul unei „lupte pentru sufletul națiunii”. Aceste declarații sunt atât dovezi ale clivajelor în creștere dintre membrii celor două formațiuni politice din SUA, cât și o continuare a luptei electorale dintre cei doi foști contracandidați de la alegerile prezidențiale din 2020.
Gruparea Hamas a confirmat faptul că cinci palestinieni au fost executați pe teritoriul Fâșiei Gaza, conform Al Jazeera. Acestea sunt primele execuții de pe teritoriul Fâșiei Gaza din ultimii cinci ani. Hamas a adăugat printr-o declarație oficială că „sentința la moarte a fost executată în cazul a două persoane ce au colaborat cu Israelul și a altor trei cazuri penale”. În această declarație este menționat faptul că cele cinci persoane executate au avut dreptul să se apere, liderii Hamas încercând să invoce o judecată cinstită. Ministerul de Interne nu a publicat numele persoanelor executate, ci doar vârsta și inițialele. Cei doi condamnați pentru colaborarea cu Israelul erau acuzați de dezvăluirea unor informații secrete autorităților de la Ierusalim în 1991 și, respectiv, 2001.
Centrala nucleară de la Zaporojie a fost deconectată de la ultima linie de alimentare, conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA), citat de BBC. Reprezentanții IAEA au mai declarat că centrala se bazează pe o linie de rezervă pentru a putea genera în continuare energie pentru rețeaua de energie electrică a Ucrainei. La momentul de față, centrala se află sub controlul forțelor armate ruse. În decursul săptămânii trecute, conducerea de la Moscova a permis accesul oficialilor și experților Organizației Națiunilor Unite. Rafael Grossi, secretarul general al IAEA, a declarat în urma inspecției că „integritatea centralei nucleare a fost compromisă de mai multe ori”. Cu toate acestea, reprezentanții agenției au declarat că prezența IAEA la centrala de la Zaporojie joacă un rol foarte important în stabilizarea situației, întrucât scena internațională are acces la informații și statistici corecte și complete.
Uniunea Europeană a condamnat sentința la închisoare cu muncă silnică a liderului destituit din Myanmar, Aung San Suu Kyi, raportează Reuters. Suu Kyi a fost îndepărtată de la conducerea statului de către junta militară, printr-o lovitură de stat de la începutul anului 2021. O sursă anonimă citată de Reuters a adăugat că sentința primită de Suu Kyi a fost extinsă cu trei ani în închisoare cu muncă silnică, informația fiind confirmată și de sursele BBC. Înalt Reprezentantul Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a declarat pe Twitter că „UE condamnă sentința nejustificată a lui Aung San Suu Kyi la încă trei ani de închisoare, cu muncă grea. Aceasta se confruntă acum cu 20 de ani de închisoare, pe 11 capete de acuzare”. De asemenea, Borrell a mai făcut apel și la eliberarea tuturor deținuților politici ai regimului militar.
Ministrul de externe britanic, Liz Truss, a declarat că prioritatea sa ca viitor prim-ministru este adoptarea unui pachet de măsuri pentru combaterea crizei energetice, relatează Reuters. Așteptarea generală în Regatul Unit al Marii Britanii este ca Partidul Conservator să o numească pe Truss drept lider al formațiunii politice, astfel garantându-i rolul de succesor al lui Boris Johnson. Schimbarea de prim-ministru vine într-un moment în care britanicii se confruntă cu posibilitatea unei crize economice de lungă durată, a inflației „cu două cifre” și a neliniștii în rândul muncitorilor din fabrici. Chiar dacă la momentul de față cabinetul conservator are o sumedenie de probleme de adresat, Truss a identificat combaterea crizei energetice și a creșterii prețurilor drept o cheie către restabilizarea socio-politică a Regatului Unit. Experții estimează că planul propus de actualul ministru de externe ar costa aproximativ 100 de miliarde de lire sterline, o mare parte din sumă fiind obținută prin împrumuturi. Truss a mai adăugat că în cazul în care este aleasă drept prim-ministru, va acționa decisiv și cu promptitudine, „la mai puțin de o săptămână” după asumarea rolului.
