Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Maria Pițigoi și Doina Bulearcă
Cel puțin 100 de persoane au fost ucise și aproximativ 300 au fost rănite în urma a două explozii care au avut loc în capitala Somaliei, Mogadishu, relatează Euronews. „Le cerem aliaților noștri internaționali și musulmanilor din întreaga lume să-și trimită medicii aici, deoarece nu putem trimite toate victimele în afara țării pentru tratament”, a declarat președintele Hassan Sheikh Mohamud. Somalia are unul dintre cele mai slabe sisteme de sănătate din lume, ca efect al istoricului îndelungat de conflicte. Reprezentanții grupării extremiste Al-Shabab, care comite adesea atacuri în capitală și controlează regiuni importante ale țării, au revendicat atacul, declarând că au vizat Ministerul Educației. Aceștia au susținut că ministerul este o „bază inamică” care primește sprijin din partea țărilor non-musulmane și „se angajează să îndepărteze copiii somalezi de credința islamică”. Potrivit președintelui, numărul victimelor ar putea crește, depășind bilanțul unui atac asemănător care a avut loc în aceeași zonă în urmă cu cinci ani, ucigând peste 500 de persoane.
Președintele libanez, Michel Aoun, a părăsit palatul prezidențial fără a avea desemnat un succesor, informează CNN. Mandatul de șase ani al lui Aoun, în vârstă de 89 de ani, se încheie luni și a fost marcat de prăbușirea economiei, o explozie ce a devastat capitala și o revoltă populară de amploare. Până acum, deputații nu au ajuns la un acord asupra unui succesor pentru această funcție din cauza divergențelor politice. Libanul este în prezent guvernat de un cabinet interimar, deoarece premierul desemnat, Najib Mikati, încearcă de șase luni să formeze un guvern. Zeci de susținători s-au adunat la Palatul Baabda pentru a-și lua rămas bun de la Aoun, purtând portocaliul asociat cu partidul său, Mișcarea Patriotică Liberă. Anoun a preluat președinția în 2016, fiind susținut de mulți creștini care îl considerau apărătorul lor în sistemul sectar al Libanului și totodată acuzat de critici că a permis corupția și că a ajutat grupul armat Hezbollah să câștige influență în stat. În ultima sa săptămână în funcție, acesta a semnat un acord mediat de SUA care delimitează granița maritimă de sud a Libanului cu Israelul.
Guvernul Republicii Democrate Congo (RDC) i-a ordonat ambasadorului ruandez, Vincent Karenga, să părăsească țara, după ce a acuzat oficialii Rwandei de sprijinirea grupării rebele M23, informează Al Jazeera. Rebelii au preluat controlul asupra a două orașe importante din estul RDC și au dublat teritoriul pe care îl dețin după lupte aprige cu armata națională. Liderii congolezi i-au acuzat în mod repetat pe cei ruandezi că sprijină luptătorii M23, însă oficialii de la Kigali au negat în mod repetat. Decizia Înaltului Consiliu de Apărare al RDC de a-l expulza pe ambasador a venit în urma unei reuniuni de guvern pentru a evalua situația securității din țară. Mișcarea ar putea crește și mai mult tensiunile dintre RDC și Rwanda. „Este regretabil că guvernul RDC continuă să învinuiască Rwanda pentru a-și acoperi și distrage atenția de la propriile eșecuri de guvernare și securitate”, au declarat oficiali ai Rwandei, adăugând că forțele ruandeze de la granița cu RDC sunt în alertă. M23, formată în principal din etnici tutsi, este una dintre cele mai vizibile grupări rebele care au apărut în urma celui de-al doilea război din RDC și a fost acuzată de-a lungul anilor de grave încălcări ale drepturilor omului.
Oficialii ruși au anunțat suspendarea unui acord intermediat de Organizația Națiunilor Unite privind exportul de produse agricole din porturile ucrainene, raportează Deutsche Welle. Decizia a fost motivată de un presupus atac al forțelor ucrainene asupra navelor rusești din flota Mării Negre din Sevastopol, care ar fi fost susținut de forțele britanice. Sevastopolul, cel mai mare oraș al Crimeei anexate de Rusia și ținta mai multor atacuri în ultimele luni, servește drept sediu pentru flota și centrul logistic dedicat operațiunilor din Ucraina. Acordul, conceput pentru a se asigura că produsele agricole ucrainene pot ajunge pe piețele internaționale, este considerat esențial pentru securitatea alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei de mare exportator de cereale. „Putin a transformat alimentele, frigul și prețurile în arme împotriva lumii (…) Rusia poartă un război hibrid împotriva Europei, luând ostatici Africa și Orientul Mijlociu”, a declarat consilierul prezidențial, Mykhailo Podolyak, într-un mesaj postat pe Twitter. Oficialii britanici au respins acuzațiile Rusiei privind implicarea în atac, în timp ce liderii americani și europeni i-au cerut președintelui rus, Vladimir Putin, să-și schimbe decizia privind acordul.
Sute de jurnalişti iranieni au cerut eliberarea colegilor care au fost reţinuţi pe fondul protestelor de la nivel naţionale, conform Deutsche Welle. Într-un comunicat de presă publicat în mai multe ziare iraniene, jurnaliștii au acuzat autoritățile de arestarea mai multor membri ai presei, pe care „i-au deposedat de drepturile civile”. „Nu au avut acces la avocații lor, au fost interogați și acuzați înainte de a se ține o audiere publică”, potrivit comunicatului. Zeci de protestatari au fost uciși în ultimele săptămâni pe fondul unei represiuni brutale a forțelor de securitate. Alte sute au fost arestate, inclusiv peste 40 de jurnalişti, potrivit grupărilor care pledează pentru drepturile omului. Un raport al Serviciilor de Securitate iraniene publicat vineri îi menționa pe Elaheh Mohammadi și Niloufar Hamedi, reporterii care au contribuit la atragerea atenției asupra cazului lui Mahsa Amini, tânăra reținută de autoritățile din Teheran pentru că nu ar fi respectat noile reguli de purtare corectă a hijabului. Raportul pretindea că cei doi erau agenți străini care lucrau pentru CIA. Liderii iranieni au acuzat Occidentul că a alimentat recentele tulburări și că încearcă să destabilizeze țara.
Peste 150 de persoane au decedat în timpul unui eveniment de Halloween, în Seoul, relatează Radio France International și Al Jazeera. Autoritățile sud-coreene au declarat că numărul deceselor s-a ridicat la 154, iar cel puțin alte 149 de persoane au fost rănite, dintre care 33 se află în stare critică. De asemenea, autoritățile au declarat și că vor lansa o anchetă pentru a determina exact cauza incidentului. Victimele au declarat Supraviețuitorii incidentului au mărturisit că au fost blocați într-o alee îngustă, supraaglomerată, iar Ministrul de Interne a declarat afirmat public că printre victime se numărau 20 de cetățeni ai altor state și 3 cetățeni angajați ca personal militar.
Liderul brazilian de stânga, Luiz Inacio Lula da Silva, a câștigat alegerile prezidențiale, relatează Reuters. Lula a candidat împotrvia lui Jair Bolsonaro, acesta din urmă refuzând să comenteze sau să recunoască victoria candidatului de stânga. Observatorii electorali internaționali au declarat că alegerile s-au realizat eficient, iar auditorii militari nu au găsit probleme la testele de integritate efectuate asupra sistemului de vot. Președintele statelor Unite ale Americii, Joe Biden, i-a transmis lui Lula felicitări pentru câștigarea alegerilor „libere, corecte și credibile”.
Forțele armate ale Statelor Unite și Coreei de Sud vor începe o serie de exerciții militare comune, sub denumirea „operațiunea Vigilant Storm”, raportează Reuters. Vor fi folosite aproximativ 240 de aeronave militare și vor efectua aproximativ 1600 de scenarii de luptă, timp de aproape o săptămână. Oficiali din Coreea de Nord au condamnat exercițiile militare și au declarat că acestea constituie antrenamente precursoare unei invazii, și de asemenea și o dovadă asupra politicilor ostile ale administrațiilor de la Seoul și Washington. Un oficial al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite a declarat că „Forțele aeriene americane și sud-coreene vor lucra împreună pentru a efectua misiuni aeriene cum ar fi sprijin destinate sprijinului aerian pentru trupele terestre, și vor desfășura manevre defensive împotriva atacurilor aeriene și operațiuni aeriene de urgență timp de 24 de ore pe zi în timpul perioadei de antrenament. Forțele de suport terestre se vor antrena în procedurile de apărare a bazei și supraviețuire în caz de atac.
Oficialii chinezi au început să închidă mai multe localuri și să impună restricții cetățenilor după creșterea numărului de cazuri de infectări cu Covid-19, relatează Al Jazeera. Numărul de cazuri este în creștere odată cu venirea iernii, în special în provinciile de lângă granițele internaționale. Numărul de cazuri înregistrate duminică a atins 2898. De asemenea, politica internă a Chinei numită „zero-COVID”, care permite autorităților naționale să impună restricții în mod arbitrar, a afectat dezvoltarea economică și bunăstarea cetățenilor.
