Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Adrian Călugăru și Valeria Bortă
Ordinul de interdicție al președintelui american Donald Trump pentru cetățenii a șapte țări majoritar musulmane a declanșat o serie de proteste, dar și multă confuzie, după ce imigranți și refugiați care urmau să ajungă pe teritoriul SUA au fost împiedicați să se urce la bordul aeronavelor sau au rămas blocați pe aeroporturi, informează Reuters. Ordinul lui Trump prevede o suspendare pentru patru luni cu privire la permisiunea de intrare pe teritoriul american a persoanelor din Iran, Irak, Siria, Somalia, Yemen, Libia și Sudan. Decizia a provocat furie în rândul unei părți a populației, care a protestat în fața aeroporturilor din Dallas, Chicago, New York sau din alte orașe din țară. Mai multe organizații neguvernamentale, cât și politicieni democrați și-au exprimat indignarea și au promis că vor lupta în justiție pentru anularea ordinului. Între timp, persoane cu dublă cetățenie sau care posedă ”cartea verde” ce le permite să lucreze pe teritoriul SUA, sau refugiați care urmau să ajungă în țară au rămas într-o situație confuză, deoarece aplicarea ordinului prezidențial nu prevede măsuri care să prevină astfel de situații.
Președintele american Donald Trump a discutat telefonic cu omologul său rus Vladimir Putin dar și cu alți lideri importanți la nivel internațional cu privire la strategia de luptă împotriva Statului Islamic, informează Reuters. Convorbirea dintre Trump și Putin a fost prima dintre cei doi după ce omul de afaceri republican a preluat mandatul de lider al administrației americane și a avut loc pe fondul intențiilor declarate de ridicare a sancțiunilor impuse Moscovei, în ciuda opoziției democaraților și chiar a unor republicani, precum și a aliaților din Europa. Casa Albă a transmis că această convorbire a reprezentat ”un start semnificativ în îmbunătățirea relațiilor dintre SUA și Rusia, care trebuie reparate. Atât președintele Trump, cât și președintele Putin sunt încrezători că după convorbirea avută cele două părți pot să acționeze rapid pentru combaterea terorismului și pentru rezolvarea altor probleme importante și comune”.
Forțele armate irakiene au declarat că au descoperit un arsenal de arme chimice din categoria celor care folosec gaz cu muștar, precum și un stoc de rachete rusești sol-sol, în estul orașului Mosul pe care l-au recapturat de sub influența Statului Islamic, informează The Guardian. Armata irakiană și oficialii americani au avertizat deseori asupra potențialului ISIS de a produce arme chimice, fapt care a fost alimentat și de descoperirea unor laboratoare ambulante descoperite în incinta Universității din Mosul după ce aceasta a fost preluată de forțele guvernamentale irakiene. Brigadierul general Haider Fadhil a precizat că locația în care era stocat armamentul se afla în apropiere de ruinele de la Ninive, aflate într-o suburbie a Mosului, cel mai probabil pentru a le ține departe de rezidenții orașului care ar fi putut transmite informațiile către forțele guvernamentale irakiene.
Judecătorul federal Ann Donnelly a hotărât suspendarea temporară a deportărilor posesorilor de vize sau ale refugiaților blocați pe aeroporturi în urma aplicării ordinukui prezidențial semnat de Donald Trump care le interzice acestora intrarea în țară pentru 90 de zile, informează BBC. Circa 100-200 de persoane, care se aflau în tranzit în momentul intrării în vigoare a ordinului, au fost afectate de ordinul prezidențial, rămânând blocate pe aeroporturile de destinație din SUA. Inițiativa a fost demarată de Uniunea Libertăților Civile Americane (ACLU), în cursul zilei de vineri, iar decizia judecătorească a fost anunțată a doua zi.
Adama Barrow, noul președinte al Gambiei, a promis reformarea influentului serviciu secret al țării, precum și asigurarea libertății media în țară, anunță Al Jazeera. Barrow a susținut prima sa conferință de presă după ce s-a întors în țară joi, pentru a-și prelua mandatul, anunțând că plănuiește să redenumească Agenția Națională de Inteligență, o temută poliție secretă acuzată de grupările pentru drepturile omului de dispariții forțate și tortură în timpul regimului fostului președinte Yahya Jammeh. Totodată, Barrow a anunțat că numele oficial al țării nu va mai cuprinde și cuvândul ”Islamic”, care fusese adăugat de Jammeh în 2015, președintele subliniind faptul că țara sa este ”o republică, nu o republică islamică”.
Zeci de mii de români au ieșit pe străzi, în București și în alte orașe din țară, pentru a protesta împotriva guvernului condus de Partidul Social Democrat și a inițiativelor de promovare a două ordonanțe de urgență privind grațierea unor deținuți și dezincriminarea unor fapte care constituie abuz în serviciu, relatează Reuters. Potrivit datelor furnizate de poliție, circa 50.000 de persoane au protestat în București, în timp ce în orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Sibiu, numărul protestatarilor a fost de cel puțin 10.000. Și în alte orașe, precum Iași, Brașov, Constanța sau Craiova, s-au adunat sute și mii de protestatari care au scandat împotriva inițiativelor guvernului și pentru sprijinirea luptei anti-corupție.
Prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a luat o poziție în mediul online împotriva deciziei președintelui SUA, Donald Trump, de a interzice imigranților și refugiaților din șapte țări musulmane accesul pe teritoriul american, relatează BBC. Trudeau și-a asumat responsabilitatea de a primi în Canada pe oricine care ”simte persecuție, teroare și război,” în contextul în care Departamentul de Securitate Națională al SUA a stabilit o interdicție pentru imigranții și refugiații cu cetățenie dublă din șapte țări: Irak, Siria, Iran, Sudan, Libia, Somalia și Yemen.
To those fleeing persecution, terror & war, Canadians will welcome you, regardless of your faith. Diversity is our strength #WelcomeToCanada
— Justin Trudeau (@JustinTrudeau) 28 January 2017
Maroc va primi primul tren de mare viteză din Africa, informează CNN. Trenurile cu două etaje de producție franceză, TGV, sunt testate pe linia ce unește orașul marocan Tanger cu orașul Casablanca, capitala economică a Marocului. Acestea urmează să fie date în exploatare în 2018. Noile trenuri pot atinge o viteză de până la 321 km/ oră. Trenurile franceze vor reduce timpul actual de parcurgere a distanței dintre cele două orașe în jumătate, adică la doar 2 ore. Trenurile ce le va primi Maroc vor avea o viteză dublă față de trenurile pe care le are Africa de Sud, Guatrain, lansate în 2012, și care sunt foarte aproape de a intra în liga trenurilor accelerate, dar totuși nu ating viteza necesară.
Adăposturile pentru refugiați create de Ikea, în colaborare cu UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, a câștigat titlul Designul Anului 2016, conform CNN. Casele Better Shelter din ambalaj plat create de Ikea și UNHCR, sunt constituite din plastic reciclabil, cuprind 68 piese și pot fi asamblate în doar 4 ore. Acest model a câștigat Premiul Designul Anului Beazley, al Muzeului de Design din Londra. Este pentru prima dată când o cauză socială câștigă în dezavantajul luxului. Anul trecut a câștigat un robot microcip ce imită funcțiile organelor omului, în detrimentul mai multor modele concurente, precum mașina ce se auto-conduce a Google-ului.
Prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, a declarat că refugiații ar trebui să se integreze sau să plece, astfel a schimbat retorica campaniei electorale din Olanda, devenind una primordial populistă, potrivit The Guardian. Mark Rutte a făcut această declarați prin intermediul unei scrisori publice. Scrisoarea a fost făcută publică exact în timpul unei campanii electorale pentru alegerile parlamentare, în care in sondaje conduce Geert Wilders, ce promovează o politică de populistă de dreapta. Scrisoarea nu a menționat în mod direct populația musulmană, care ulterior s-a arătat deranjată de modul în care evoluează lucrurile, dar a menționat persoanele care scuipă și aruncă gunoi în autobuze. Cu toate acestea, în avertismentul acestuia în care menționat că ”ceva e greșit” în societatea olandeză mesajul a fost clar.
Teresa May, prim-ministrul Marii Britanii, a încheiat cu Turcia un acord de export de armament, în valoare de 100 milioane £, care ”ignoră drepturile omului,” relatează The Guardian. Acordul de export de armament a Teresei May cu Turcia va fi curând analizat în judecată. De peste un deceniu, Maria Britanie a căutat să-și lărgească sfera de export de armament în țări ce sunt codașe la capitolul respectarea drepturile omului. Săptămâna trecută, a fost publicat un raport în care este specificat faptul că în perioada dintre iulie și septembrie anul trecut, la scurt timp după tentativa de lovitură de stat, ce a provocat tensiuni și violențe în Turcia, Marea Britania a exportat armament în valoare de 50 milioane £.
