Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Theodora Cristea si Mihai Boș
Protestele din Myanmar au înregistrat cea mai brutală zi sâmbătă, cu peste 100 de decese, conform Reuters. Autoritățile din Myanmar au omorat 114 de oameni la proteste în Ziua Forțelor Armate, atrăgând critici puternice de la o multime de state vestice. De asemenea, avioanele militare au lansat atacuri asupra unui sat dintr-un teritoriu controlat de un grup armat al minorității etnice Karen, în care cel puțin două persoane au murit. Este posibil ca atacul să fi fost provocat de o mișcare anunțată mai devreme de către Uniunea Națională Karen, care a preluat controlul asupra unui post al armatei aproape de granița cu Thailanda, omorând 10 persoane și cauzând escaladarea tensiunilor după ani de pace. Generalul Min Aung Hlaing, liderul juntei din Myanmar, a declarat în timpul unei parade pentru Ziua Forțelor Armate ca aceștia vor ,,proteja poporul și vor lupta pentru democrație”, deși cu oamenii omorati în acea zi, numărul deceselor de la lovitura de stat până în prezent a depasit 440. Cu toate acestea, nu toate țările au denunțat acțiunile autorităților din Myanmar, întrucât opt state au trimis reprezentanți diplomatici (China, India, Pakistan, Bangladesh, Vietnam, Laos și Thailanda), iar ministrul rus Alexander Fomin a participat la parada din Naypyidaw.
ONU se află în negocieri cu China pentru acces nerestrictionat la Xinjiang pentru a verifica acuzațiile de persecutare împotriva comunităților musulmane și uigure, informează Reuters. Comisarul pentru Drepturile Omului al ONU, Michelle Bachelet, a declarat luna trecută că raportările necesită o evaluare aprofundată și independentă, și că discuțiile pentru organizarea unei vizite au început însă nu s-a ajuns la un acord. Sensibilitatea Chinei când vine vorba de critică la adresa tratamentului minorității uigure a fost însă subliniată sâmbăta aceasta, când statul a anunțat sancțiuni împotriva a doi oficiali americani pentru drepturi religioase și un legislator canadian, care denunțaseră acțiunile autorităților chineze. Activiștii au exprimat dubii în ceea ce privește posibilitatea unei vizite semnificative în China, întrucât statul neagă orice abuz și continuă să declare că oamenii de orice etnie se bucura de o mulțime de libertăți.
Iran și China au semnat un acord de cooperare de 25 de ani, afirmă Reuters. Cele două țări, ambele supuse sancțiunilor SUA, au semnat sâmbătă acordul de cooperare de 25 de ani pentru a-și consolida alianța economică și politică. Acordul introduce Iran în Inițiativa pentru Drumuri și Centuri a Chinei (Belt and Road Initiative), o schemă de infrastructură de milioane de dolari menită să conecteze estul Asiei de Europa, și să extindă semnificativ influența politică și economică a Chinei. Pactul include viitoare investiții chineze în sectoare precum energie și infrastructură, cooperare în implementarea acordului nuclear, comerț și sectoarele private ale fiecărei țări. De asemenea, China va furniza mai multe vaccinuri împotriva Covid-19 statului aliat, întrucât Iran este țara din Orientul Mijlociu cea mai afectată de pandemie.
Președintele SUA Joe Biden a numit noua lege de votare adoptată de statul Georgia o ,,atrocitate”, comparând-o cu politicile rasiste din secolul 20, raportează BBC. Noua lege adaugă restricții procesului de votare care afectează americanii de culoare într-un mod disproporționat, a afirmat Biden, declarând noua lege ,,Jim Crow în secolul 21”. Republicanii susțin că legea fluidizează procedurile de vot și restabilește încrederea în sistemul electoral. În alegerile din 2020, Joe Biden a fost primul candidat democrat care a câștigat statul Georgia din 1992, datorită prezenței la vot ridicate a afro-americanilor din comunitate. Actul Integrității Electorale din 2021 a trecut de ambele camere ale legislaturii controlate de către Republicani, făcând Georgia al doilea stat care a adoptat legi ce restricționează accesul la buletinul de vot în urma alegerilor din 2020. Legea cere noi condiții pentru legitimarea votului prin poștă, interzice obiceiul de a oferi mâncare sau apă oamenilor care stau la rând așteptând la stațiile de votare, conferă legislaturii de stat mai multă putere să preia controlul asupra operațiunilor de votare în cazul în care sunt raportate probleme, limitând, în același timp, numărul de urne mobile în care oamenii își pot lăsa voturile ,,absentee” (însemnând că mulți vor trebui să călătorească pe distanțe mai lungi pentru a vota), și scurtează perioada de votare timpurie pentru toate alegerile de turul doi.
Franța are o responsabilitate „serioasă și copleșitoare” față de genocidul din 1994 din Rwanda, potrivit unui raport comandat de Președintele Emmanuel Macron. Cu toate acestea, raportul a eliminat Franța de la complicitatea genocidului care a dus la moartea a aproape un milion de oameni, informează Politico.Raportul de 1200 de pagini, redactat de un grup de cadre universitare cărora li s-a oferit acces fără precedent la arhivele guvernului, a fost cerut în urmă cu doi ani de Macron și prezentat președintelui vineri seara la Palatul Elysee. Comisiei i s-a cerut examinarea rolului Franței în Rwanda între anii 1990 și 1994. De când a devenit președinte, Macron a început cercetările asupra trecutului colonial și post-colonial al Franței.
Numărul deceselor provocate de coronavirus în Mexic este cu 60% mai ridicat decât au indicat rapoartele inițiale, arată statisticile publicate de BBC. Mai mult de 321.000 de oameni se crede că au murit de Covid-19 în Mexic, indicând al doilea cel mai mare număr de decese la nivel mondial, după SUA. Președintele Andres Manuel Lopez Obrador a fost subiectul criticilor cu privire la modul în care a gestionat criza sanitară. Opoziția l-a acuzat pe acesta de minimalizarea severității pandemiei și i-a atribuit întârzierile din cadrul programului național de vaccinare.
Forțele kurde din nord-estul Siriei au început o operațiune de securitate în taberele de detenție al-Hawl în încercarea de a elimina celulele teroriste Isis care au devenit din ce în ce mai active în ultimele luni, anunță The Guardian. Aproximativ 5000-6000 de trupe kurde și poliția de securitate Asayish, condusă de Forțele Democrate Siriene, au intrat în tabere duminică pentru a efectua cercetări și arestări, printr-o operație ce se presupune că va dura 15 zile. Surse locale kurde au afirmat că scopul a fost acela de a izola si de a aresta lideri Isis – unul dintre aceștia fiind deja reținut – și de a îmbunătăți accesul organizațiilor umanitare într-un loc în care condițiile de viață sunt deplorabile, iar malnutriția este frecventă.
Doi atentatori sinucigași, presupuși membri ai unui grup militant islamist, au atacat Biserica Catolică din orașul indonezian Makassar, duminică, în prima zi a săptămânii de Paști, rănind 19 oameni, conform surselor citate de Reuters Slujba se afla la sfârșit atunci când atacatorii au detonat cel puțin o bombă în afara bisericii. Decesul a survenit doar în randul celor doi atacatori, celelalte persoane fiind rănite. Șeful poliției, Listyo Sigit Prabowo, a declarat că cei doi sunt presupuși membri ai grupului islamic Jamah Ansharut Daulah (JAD), care, în 2018, în Surabaya, a fost suspectat de atacarea unei biserici și a unui post de poliție, atac în urma căruia au murit cel puțin 30 de oameni. Aproximativ 20 de suspecți membri JAD au fost arestați în Ianuarie.
Locuitorilor din Gibraltar li s-a permis deplasarea în spațiile deschise fără purtarea măștii faciale, la șase luni după ce acestea au devenit obligatorii, relatează Reuters. Guvernul din Gibraltar a anunțat săptămâna trecută că obligativitatea purtării măștii va fi relaxată datorită faptului că majoritatea populației adulte s-a vaccinat, iar numărul de cazuri noi este foarte scăzut. Duminică, în Gibraltar au fost înregistrate 10 cazuri active de Covid-19, conform declaratiilor guvernului. „Este frumos să revii la normal…și să vezi oameni bucurându-se din nou în siguranță, sperând că putem păstra numărul scăzut.”, a declarat Peter Maund, în vârstă de 45 de ani.
Uniunea Europeana a amenințat 13 state cu restricții de viză pentru zona Schengen, raportează Deutsche Welle. Uniunea Europeana a acuzat guvernele a 13 state de o lipsa de cooperare în ceea ce privește readmiterea cetățenilor a caror cerere de azil a fost respinsă, acestea aflându-se acum pe o lista redactată de Comisia Europeana conform căreia intenția statelor de a urma legile internaționale este ,,inadecvată”. Un purtător de cuvant al Comisiei Europeane a informat agenția de știri germană DPA ca nu este posibil să confirme care sunt statele puse sub observație, însă, conform Die Welt, oficialii europeni doresc să ,,înceapă un dialog’’ cu Irak, Iran, Libia, Senegal, Somalia, Mali, Gambia, Camerun, Republica Congo, Egipt, Eritreea, Etiopia și Guineea-Bissau. În februarie, comisarul pentru afaceri interne Ylva Johansson a prezentat o evaluare a cooperării cu 39 de tari în procesul de readmitere a solicitanților de azil respinși, declarând că aceasta trebuie îmbunătățită cu peste o treime dintre state. În cazul în care cooperarea nu prezintă niciun semn de îmbunătățire, vor exista schimbări în politica de viză încă din această vară. Opțiunile posibile includ mărirea taxei pentru vizele pentru zona Schengen sau ridicarea limitei de 15 zile pentru procesarea aplicațiilor de viză.
