Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Irina Dudu și Andrei Rus.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că misiunea sacră a generației actuale este să construiască un „paradis pentru popor”, bazat pe ideologia apărată de veteranii războiului din Coreea, relatează Reuters. Această afirmație a fost făcută în timpul comemorării sfârșitului războiului din Coreea, cunoscut în Coreea de Nord ca „Ziua Victoriei”. Anterior, Kim a vizitat mai multe memoriale, inclusiv Turnul Prieteniei, care onorează soldații Armatei Populare de Eliberare Chineze care au luptat alături de trupele nord-coreene în conflictul din 1950-1953. Războiul din Coreea s-a încheiat pe 27 iulie 1953, cu un acord de armistițiu semnat de Coreea de Nord, Statele Unite și China. Kim Jong Un a declarat că este datoria generației actuale să protejeze ideologia și sistemul stabilit de veteranii de război și să se străduiască să construiască o națiune prosperă pentru popor.
Șase bănci au fost de acord să plătească 80 de milioane de dolari pentru a soluționa un proces privind legea concurenței în New York, în care au fost acuzate de fixarea prețurilor obligațiunilor guvernamentale europene, potrivit Reuters. Acordul preliminar, care implică Bank of America, Citigroup, Jefferies, NatWest, Nomura și UBS, a fost depus la tribunalul federal din Manhattan și așteaptă aprobarea unui judecător. Proprietarii băncilor au fost acuzați că au conspirat pentru a propune prețuri mari la licitațiile de obligațiuni pentru a-și asigura dominația pe piață și apoi au vândut obligațiunile la prețuri mult mai mari. Coluziunea presupusă a avut loc între 2007 și 2012, iar băncile au negat orice faptă greșită. Incluzând soluționările anterioare, suma totală a ajuns la 120 de milioane de dolari.
Conducerea din Bangladesh a restabilit serviciile de internet mobil după o întrerupere de 11 zile menită să calmeze protestele legate de cotele pentru locurile de muncă guvernamentale, conform Al Jazeera. Serviciile de internet mobil 4G au fost reluate după un anunț făcut de ministrul de stat pentru telecomunicații. Cu toate acestea, platformele de social media precum WhatsApp și Facebook au rămas restricționate. Întreruperea a fost implementată pe 17 iulie, împreună cu o carantină și desfășurarea armatei, după ce proteste de amploare au izbucnit împotriva sistemului de cote care rezervă 30% din locurile de muncă guvernamentale pentru rudele veteranilor. Protestele, inițial pașnice, au devenit violente, cu cel puțin 147 de persoane raportate ca fiind ucise, conform ministrului de interne. Sistemul de cote, reinstaurat de Înalta Curte în iunie, a fost criticat pentru favorizarea loialiștilor partidului de guvernământ în contextul unei crize severe de ocupare a forței de muncă care afectează milioane de tineri din Bangladesh.
O coaliție de separatiști tuaregi din Mali a revendicat o victorie majoră asupra armatei maliene și a mercenarilor Grupului Wagner din Rusia, după trei zile de lupte intense în districtul Tinzaouatene, la granița cu Algeria, relatează Al Jazeera. Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al alianței Cadru Strategic Permanent pentru Pace, Securitate și Dezvoltare (CSP-PSD), Mohamed Elmaouloud Ramadane, forțele lor au „distrus decisiv” coloanele inamice și au capturat o mare cantitate de echipament și arme, luând și prizonieri. Șapte rebeli au fost uciși, iar 12 răniți în lupte. Coluziunea presupusă a avut loc între 2007 și 2012, iar băncile au negat orice faptă greșită. Incluzând soluționările anterioare, suma totală a ajuns la 120 de milioane de dolari.
Conducerea din Bangladesh a restabilit serviciile de internet mobil după o întrerupere de 11 zile menită să calmeze protestele legate de cotele pentru locurile de muncă guvernamentale, conform Al Jazeera. Serviciile de internet mobil 4G au fost reluate după un anunț făcut de ministrul de stat pentru telecomunicații. Cu toate acestea, platformele de social media precum WhatsApp și Facebook au rămas restricționate. Întreruperea a fost implementată pe 17 iulie, împreună cu o carantină și desfășurarea armatei, după ce proteste de amploare au izbucnit împotriva sistemului de cote care rezervă 30% din locurile de muncă guvernamentale pentru rudele veteranilor. Protestele, inițial pașnice, au devenit violente, cu cel puțin 147 de persoane raportate ca fiind ucise, conform ministrului de interne. Sistemul de cote, reinstaurat de Înalta Curte în iunie, a fost criticat pentru favorizarea loialiștilor partidului de guvernământ în contextul unei crize severe de ocupare a forței de muncă care afectează milioane de tineri din Bangladesh.
O coaliție de separatiști tuaregi din Mali a revendicat o victorie majoră asupra armatei maliene și a mercenarilor Grupului Wagner din Rusia, după trei zile de lupte intense în districtul Tinzaouatene, la granița cu Algeria, relatează Al Jazeera. Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al alianței Cadru Strategic Permanent pentru Pace, Securitate și Dezvoltare (CSP-PSD), Mohamed Elmaouloud Ramadane, forțele lor au „distrus decisiv” coloanele inamice și au capturat o mare cantitate de echipament și arme, luând și prizonieri. Șapte rebeli au fost uciși, iar 12 răniți în lupte. Liderii militari din Mali, sub conducerea colonelului Assimi Goita, au preluat puterea în 2020 și au apelat la Grupul Wagner pentru asistență în securitate, după expulzarea forțelor franceze în 2022. Grupurile separatiste tuarege luptă pentru independență din 2012. Bloggerii militari ruși și canalul de știri Telegram Baza, cu legături cu structurile de securitate din Rusia, au raportat că cel puțin 20 de luptători Wagner au fost uciși.
Venezuelenii au votat pentru unul dintre cele mai importante tururi de alegeri din ultimii 25 de ani, conform Reuters. Președintele Maduro a fost încrezător în obținerea unei victorii, iar lidera opoziției, Maria Corina Machado, a atras suportul alegătorilor și a avertizat asupra posibilelor nereguli. Chiar dacă liderei opoziției i s-a interzis să mai ocupe funcții publice, ea a susținut candidatura lui Edmundo Gonzalez, un fost diplomat. Opoziția și observatorii au exprimat îngrijorări cu privire la corectitudinea votului, acuzând autoritățile electorale de obstacole și arestări ale personalului opoziției. În contextul alegerilor, au fost arestate 22 de persoane, iar altele sunt încă deținute. Campania electorală a avut cheltuieli reduse, în contrast cu campaniile anterioare. Maduro a deschis recent 70 de proiecte publice, majoritatea fiind renovări ale infrastructurii existente.
Armata ucraineană a anunțat că va primi primele avioane de luptă F-16 occidentale în câteva săptămâni, relatează The Kyiv Independent. Aceste avioane, promise de Olanda, Danemarca, Belgia și Norvegia, sunt așteptate de mult timp și sunt cruciale pentru întărirea forțelor aeriene ucrainene, care au fost slăbite semnificativ de războiul în curs. Se preconizează că până la 20 de avioane vor fi livrate în acest an, însă până acum nu s-a confirmat nicio livrare concretă, în ciuda promisiunilor făcute de secretarul de stat american Antony Blinken. Se așteaptă ca avioanele să fie utilizate în principal pentru apărarea aeriană, incluzând doborârea rachetelor, dronelor și avioanelor inamice, mai degrabă decât pentru atacuri asupra forțelor terestre rusești.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia va relua producția de arme nucleare cu rază medie dacă SUA vor implementa planurile de desfășurare a rachetelor în Germania sau alte părți din Europa, relatează The Moscow Times. În timpul unei parade navale la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a afirmat că dezvoltarea unor astfel de sisteme este în faza finală și că Rusia va lua măsuri similare în funcție de acțiunile oficialilor Statelor Unite și ale aliaților săi. Asemenea rachete, cu o rază de acțiune între 500 și 5.500 de kilometri, au fost subiectul unui tratat de control al armelor semnat în 1987 între Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, dar ambele țări s-au retras din tratat în 2019, acuzându-se reciproc de încălcări. Recent, oficialii Statelor Unite ale Americii și a Germaniei au anunțat desfășurarea episodică a rachetelor americane cu rază lungă, inclusiv rachetele de croazieră Tomahawk, începând din 2026. Putin a subliniat că astfel de rachete ar putea viza locații administrative și militare importante din Rusia și a avertizat că situația amintește de Războiul Rece, când Statele Unite au desfășurat rachete Pershing în Europa.
Oficialii Statelor Unite au comunicat că vor transforma forțele armate americane din Japonia într-un comandament de forțe comune cu responsabilități operaționale extinse, conform Reuters. Schimbarea a fost anunțată de secretarul Apărării Lloyd Austin, după discuțiile „2+2” cu oficialii japonezi. Aceasta este cea mai semnificativă schimbare de la înființarea forțelor și vine ca răspuns la mediul de securitate în schimbare, incluzând amenințările din partea oficialilor chinezi. Modernizarea va include, de asemenea, stabilirea unui comandament comun japonez până în 2025 și discuții despre descurajarea extinsă, adică utilizarea forțelor nucleare americane pentru a descuraja atacurile asupra aliaților.
Armata israeliană a emis noi ordine de evacuare în Khan Younis, sudul Gaza, extinzând ofensiva într-o zonă unde palestinienii dislocați se refugiaseră, conform Al Jazeera. Oficialii israelieni au anunțat zilele trecute că zona a devenit periculoasă din cauza tirurilor de rachete ale combatanților palestinieni și a afirmat că Hamas a integrat infrastructura teroristă acolo. Noile ordine de evacuare vin după o săptămână de la un alt ordin de evacuare pentru estul Khan Younis, urmat de o invazie terestră, care a dislocat cel puțin 180,000 de palestinieni. Într-un atac aerian din Deir el-Balah, un spital de campanie dintr-o școală a fost lovit, ucigând cel puțin 30 de palestinieni și rănind zeci. Armata israeliană susține că școala era folosită ca centru de comandă de Hamas. Organizația Națiunilor Unite și alte agenții internaționale au condamnat politica de deplasare masivă a populației civile și atacurile asupra zonelor declarate umanitare.
În Venezuela, s-au încheiat alegerile prezidențiale în care Nicolas Maduro se confruntă cu cea mai mare provocare electorală de la preluarea puterii în urmă cu 11 ani, relatează Al Jazeera. Aproape 21 de milioane de oameni au fost înregistrați să voteze, opoziția promițând să pună capăt celor 25 de ani de guvernare socialistă. Principalul adversar al lui Nicolas Maduro este Edmundo Gonzalez Urrutia, desemnat candidat după ce lidera opoziției, Maria Corina Machado, a fost interzisă de la funcții publice. Opoziția și observatorii au pus la îndoială corectitudinea alegerilor, invocând deciziile autorităților electorale și arestările membrilor opoziției ca obstacole. Nicolas Maduro a declarat că va recunoaște rezultatul și a cerut tuturor candidaților să respecte anunțul oficial. Rezultatele alegerilor ar putea fi publicate târziu duminică noapte sau în zilele următoare.
