Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Radu Mocanu.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy, a anunțat posibilitatea de organizare a alegerilor pe timp de război, relatează Reuters. Zelenskiy a menționat că ar accepta scenariul propus de senatorul Statelor Unite ale Americii, Lindsey Graham, dacă partenerii internaționali ar asigura finanțarea și sprijinul logistic necesar. În prezent, legislația ucraineană nu permite organizarea alegerilor în timpul Legii Marțiale. Zelenskiy a discutat acest subiect cu senatorul Graham și a evidențiat necesitatea modificării legii și a desfășurării observatorilor internaționali pe front pentru a monitoriza procesul electoral. Propunerea senatorului vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu o agresiune rusă și își dorește să își demonstreze angajamentul față de democrație în ciuda conflictului în desfășurare.
Autoritățile franceze au anunțat o interdicție vestimentară ce privește purtarea abayei de către elevi în școlile de stat, notează Al Jazeera. Această mișcare vine în contextul eforturilor Franței de a actualiza ghidurile referitoare la simbolurile religioase în școli, în fața creșterii minorității musulmane. Începând cu secolul al XIX-lea, Franța a implementat o interdicție asupra semnelor religioase în școlile de stat, eliminând influența catolică tradițională. Abaya nu a avut până acum o interdicție clară. În 2004, Franța a interzis purtarea de eșarfe în școli, iar în 2010 a adoptat o interdicție privind vălurile care acoperă întreaga față în spațiile publice. Această decizie vine în urma dezbaterilor intense despre purtarea abayelor în școlile franceze, întrucât femeilor le-a fost mult timp interzis să poarte hijabul. O organizație musulmană națională a afirmat că piesele de îmbrăcăminte singure nu sunt semne religioase. Franța susține secularismul, iar această decizie reflectă preocupările cu privire la vizibilitatea semnelor religioase în instituțiile publice.
Au fost organizate proteste în Libia ca urmare a întâlnirii dintre ministrul de externe de la Tripoli și omologul său din Israel, anunță BBC. Libia respinge recunoașterea Israelului, datorită sprijinului său pentru cauza palestiniană, iar o întâlnire între oficialii celor două țări a stârnit proteste. Ministrul israelian Eli Cohen a descris această întâlnire cu Najla al Mangoush ca fiind un prim pas istoric în stabilirea relațiilor. Încercarea Israelului de a construi legături mai strânse cu statele arabe și cu majoritate musulmană, precum Libia, a generat reacții complexe. Cu toate acestea, Consiliul prezidențial libian a declarat că normalizarea relațiilor cu Israelul este ilegală. Israel a reușit să dezvolte legături diplomatice cu unele țări arabe și musulmane, precum Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan și Maroc, dar politica sa în Cisiordania și conflictele cu Palestina au generat critici. În Libia, diviziunile politice complexe complică posibilitatea încheierii unui acord cu Israelul.
Prim ministrul Indiei, Narendra Modi, a făcut un apel pentru integrarea Uniunii Africane în grupul G20, conform Deutsche Welle. G20 este compus din 19 țări și Uniunea Europeană, reprezentând majoritatea PIB-ului mondial și populația globală. În prezent, Africa de Sud este singura țară africană membră a G20. Modi a subliniat importanța incluziunii și a susținut că invitația este o viziune asupra diversității. Acest demers nu este nou, cancelarul german Olaf Scholz exprimând sprijin pentru aderarea Uniunii Africane la G20 în acest an. În calitate de președinte G20, India s-a străduit să faciliteze un consens asupra problemelor ce afectează țările în curs de dezvoltare. Acest efort reflectă conștientizarea că multe dintre provocările globale necesită implicarea tuturor regiunilor, iar India încearcă să aducă vocea Sudului Global la masa decizională.
Junta din Niger a anunțat ultimatumul impus misiunii diplomatice franceze de a părăsi statul african în termen de 48 de ore, în contextul relațiilor tot mai tensionate, notează The Guardian. Ministerul de Externe numit de junta a declarat că expulzarea ambasadorului este o reacție la acțiunile Franței considerate “contrare intereselor Nigerului”. Acestea includ refuzul ambasadorului de a răspunde la o invitație de a se întâlni cu noul ministru de externe al Nigerului. Lovitura militară din iulie a declanșat sentimente anti–franceze, iar Parisul a respins rapid ultimatumul, spunând că nu recunoaște autoritatea conducătorilor militari. Această mișcare adâncește tensiunile dintre cele două țări și ar putea afecta colaborarea militară împotriva insurgenței islamiste în regiunea Sahel. Relația dintre Niger și Franța a fost afectată și de loviturile de stat din Mali și Burkina Faso, care au dus la expulzarea forțelor franceze și ruptura legăturilor vechi. Niger are importanță strategică ca producător major de uraniu și ca bază pentru trupe străine implicate în combaterea grupurilor militante islamiste din Sahel.
