Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
CRIZA DIN QATAR: Cele patru state arabe care au impus sancțiuni Qatarului au înaintat o listă cu cerințe sub forma unui ultimatum pe care autoritățile de la Doha să le îndeplinească pentru ca blocada diplomatică și comercială să fie ridicată, informează mass-media internațională. Potrivit Reuters, cerințele imperative se referă la închiderea televiziunii Al Jazeera, încetarea relațiilor cu Iranul, închiderea unei baze militare a Turciei și compensații financiare, documentul transmis conținând în total o listă de 13 cerințe care au primit ca termen de îndeplinire 10 zile. Qatarul a respins între timp cerințele primite la sfârșitul săptămânii trecute, potrivit Al Jazeera. ”Regatul studiază documentul, cerințele pe care acesta le conține și argumentele pe care acestea sunt bazate, în vederea pregătirii unui răspuns adecvat care va fi înaintat statului Kuwait”, a transmis ministerul qatariot de externe, referindu-se la regatul kuwaitian care și-a manifestat poziția de mediator al crizei. ”Lista de cerințe confirmă ceea ce Qatarul a afirmat de la început – blocada ilegală nu are nimic de-a face cu combaterea terosismului, ci este vorba mai degrabaă de limitarea suveranității Qatarului și a submina politca noastră externă”, a afirmat directorul biroului de comunicare al guvernului, Sheikh Saif bin Ahmed Al Thani. Între timp, Statele Unite ale Americii s-au referit la tensiunile dintre Qatar și statele arabe din Golf ca fiind ”o afacere de familie”, potrivit unor declarații ale purtătorului de cuvând al Casei Albe, Sean Spicer, citat de BBC. ”Dacă putem ajuta discuțiile dintre aceste state, atunci o vom face”, a declarat Spicer. În sfârșit, o altă reacție a venit din partea Turciei, care prin vocea președintelui Recep Tayyip Erdogan a respins cererea Arabiei Saudite și a celorlalte state arabe din Golf ca Turcia să-și retragă trupele din Qatar, scrie The Guardian. Erdogan a descris de altfel cerințele statelor din golf că ”încalcă dreptul internațional”. ”A cere Turciei să-și retragă trupele din Qatar dă dovada unui comportament lipsit de respect la adresa noastră”, a declarat Erdogan, la Istanbul. ”Nu avem nevoie de permisiunea nimănui să stabilim baze militare împreună cu partenerii noștri. Noi sprijinim și apreciem poziția Qatarului față de cele 13 cerințe. Este o manieră foarte foarte urâtă de a interfera cu înțelegerea noastră”, a mai declarat Erdogan.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a acuzat atitudinea predecesorului său, Barack Obama, cu privire la ingerințele Rusiei în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, afirmând că administrația fostului președinte nu a depus suficiente eforturi cu privire la acest subiect, informează CNN. ”Tocmai am aflat astăzi pentru prima dată că Obama știa despre implicarea Rusiei cu mult înainte de alegeri și nu a făcut nimic în acest sens. Dar nimeni nu vrea să vorbească despre asta”, a afirmat Trump, vineri, într-un interviu acordat Fox News. ”CIA i-a dat informații despre implicarea Rusiei cu mult înainte de alegeri. Este surprinzător. Pentru mine, cu alte cuvinte, întrebarea este, dacă avea informația, de ce nu a făcut nimic în acest sens? Trebuia să facă ceva. Dar nu citim nicăieri despre asta. Este foarte trist”, a adăugat Trump. Afirmațiile lui Trump au venit după publicarea unei investigații Washington Post în care se relevă că eforturile administrației Obama de a pedepsi Rusia și regimul condus de Vladimir Putin ”au rămas fără aer”, potrivit descrierii unui oficial de rang înalt al fostei administrații americane. Între timp, Donald Trump a chestionat neutralitatea procurorului special Robert Mueller, care investighează interferențele Rusiei în alegerile din SUA. Trump a subliniat că prietenia dintre Mueller și fostul director FBI, James Comey, este ”deranjantă”, potrivit BBC. Întrebat în cadrul aceluiași interviu acordat Fox News dacă Mueller ar trebui să renunțe la funcție, Trump a replicat: ”rămâne de văzut”. Cu toate acestea, președintele american a adăugat că Mueller ”este un om de onoare”. Până acum, Mueller nu a oferit detalii cu privire la investigația pe care o conduce, însă surse media susțin că acesta îl investighează pe președintele Donald Trump pentru posibila obstrucționare a justiției, atât pentru concedierea lui Comey din funcția de director al FBI, cât și pentru posibila tentativă de a bloca o anchetă care-l viza pe fostul consilier pentru securitate al lui Trump, Michael Flynn.
O alunecare de teren în satul Xinmo, o localitate izolată din provincia Sichuan, aflată în nordul Chinei, a provocat moartea a zeci de persoane, bilanțul total al victimelor fiind de așteptat să depășească 100 de morți, potrivit mass-media chineză, citată de The Guardian. Peste 60 de case au fost îngropate sub pietrele și pământul dislocate în urma alunecării de teren. 15 trupuri neînsuflețite au fost recuperate de salvatorii mobilizați să intervină pentru căutarea eventualilor supraviețuitori. Peste 120 de persoane sunt date dispărute, iar speranțele pentru găsirea în viață a acestora s-au diminuat considerabil pe măsura trecerii timpului.
Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a fost admonestat în timpul unui miting anual pro-palestinian desfășurat în capitala Teheran, la o săptămână după ce a fost criticat de liderul suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei, iar tensiunile dintre cei doi par că se acutizează, informează The Guardian. Rouhani, care era prezent la demonstrația pro-palestiniană, a fost nevoit să fie escortat în grabă către mașina personală după ce mai mulți protestatari au început să strige sloganuri prin care-l comparau pe acesta cu fostul președinte Abolhassan Banisadr, primul președinte iranian ales după revoluția islamică, acesta fiind ulterior demis și exilat după ce a intrat în conflict cu sistemul clerical care a preluat puterea în Iran. ”Rouhani, Banisadr, căsătorie fericită”, au scandat protestatarii. Sloganurile protestatarilor nu au fost întâmplătoare, după ce însuși ayatollahul Khamenei a lansat comparația dintre Banisadr și Rouhani, care a fost recent reales președinte cu un număr de peste 5 milioane de voturi peste cele obținute la alegerile precedente.
Pe măsură ce zvonurile despre moartea liderului Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, se înmulțesc, se pune tot mai serios întrebarea cine va fi succesorul acestuia, în condițiile în care militanții ISIS încă mai controlează teritorii din Siria și Irak, în timp ce alții sunt suspectați că orchestrează operațiuni teroriste în mai multe puncte de interes, informează Reuters. Cel mai probabil, potrivit experților în analiza grupărilor islamiste, în condițiile în care nu există un succesor oficial desemnat, favoriții pentru a-l urma pe al-Baghdadi sunt doi foști locotenenți ai armatei irakiene din perioada regimului condus de Saddam Hussein. Iyad al-Obaidi și Ayad al-Jumaili sunt numele celor doi foști ofițeri care s-au alăturat insurgenței sunnite salafiste, în 2003, după invazia Statelor Unite ale Americii în Irak. Cei doi au devenit asistenții principali ai lui al-Baghdadi după asasinarea ministrului său de război, Abu Omar al-Shishani și a șefului propagandei jihadiste, Abu Mohammad al-Adnani, în urma unor bombardamente, în 2016. Oricare dintre aceștia doi ar putea deveni noul lider al ISIS, însă, mai spun experții, probabil că niciunul nu se va intitula ”calif”, neavând o pregătire religioasă precum al-Baghdadi, iar cel mai probabil titulatura sa va fi cea de ”emir”, un termen folosit pentru liderii laici.
Forțele armate irakiene au reușit să deschidă rute de evacuare pentru câteva sute de civili prinși în asediul asupra orașului vechi din Mosul, pe fondul luptelor tot mai violente cu ultimii militanți ai Statului Islamic rămași în zona încercuită acum de trupele de eliberare, informează Reuters. Unitățile de combat urban au luat cu asalt două străzi perpendiculare care se intersectează în centrul orașului vechi, pentru a determina izolarea insurgenților în patru ”buzunare”. Organizația Națiunilor Unite și-a manifestat îngrijorarea cu privire la soarta civililor încă prinși în asediul pentru eliberarea Mosulului, acuzând militanții ISIS că îi folosesc pe aceștia drept scuturi umane și că îi ucid pe civilii care încearcă să scape din zona asediată, cerând totodată forțelor guvernamentale irakiene să reducă la minimum riscul pe care operațiunile desfășurate îl pot reprezenta pentru civili.
O decizie surprinzătoare a Departamentului de Stat American de a elimina Myanmar și Irak de pe lista statelor care încalcă grav drepturile copiilor prin înrolarea acestora în forțele armate, în ciuda recomandărilor opuse ale experților departamentului și a diplomaților americani, ar putea afecta un protocol de lungă durată prin care instituția însărcinată cu relațiile internaționale ale SUA prioritizează securitatea și interese diplomatice în detrimentul drepturilor omului, informează Reuters. Secretarul de Stat american, Rex Tillerson, a anulat aprecierile propriilor membri ai staff-ului cu privire la folosirea minorilor drept soldați și a respins recomandările unor diplomați cu experiență în problematica Asiei și Orientului Mijlociu care au subliniat menținerea Irakului și Myanamarului pe această listă, au declarat oficiali cu cunoștințe privind deliberările interne în acest sens. Tillerson a respins totodată și introducerea Afganistanului pe această listă, potrivit informațiilor furnizate de trei oficiali americani, sub anonimat. Anunțurile oficiale ale Departamentului de Stat sunt așteptate să apară marți, în cadrul Raportului Anual Privind Traficul de Persoane (TIP).
Forțele de securitate saudite au anunțat că au reușit să pervină, vineri, un atac iminent asupra Marii Moschei din Mecca, în urma detonării unui atacator suspect într-un cartier din apropierea moscheii, după ce forțele de securitate au înconjurat casa în care acesta încerca să se ascundă, a anunțat ministerul de interne saudit, potrivit CNN. În urma exploziei, casa în care acesta se ascundea s-a prăbușit parțial. Șase persoane au fost rănite, iar cinci membri ai forțelor de securitate au suferit răni minore. Potrivit ministerului de interne saudit, trei grupări, două din Mecca și una din Jeddah, au plănuit atacul asupra moscheii.
Un judecător din New York a convenit ca fiica Ivanka Trump, fiica președintelui Statelor Unite ale Americii, să depună mărturie cu privire la o dispută între compania de încălțăminte pe care o deține și un producător italian, potrivit The Telegraph. Compania Aquazzura Italia SRL a depus o plângere pentru încălcarea folosirii unei mărci înregistrate de către compania IT Collection LLC, controlată de Ivanka Trump. Judecătoarea Katherine Forrest a decis că depoziția Ivankăi Trump nu ar trebui să depășească două ore, ”având în vedere obligațiile profesionale publice”, iar aceasta trebuie să aibă loc la o dată agreată, până cel târziu în octombrie.
Yemen se confruntă cu cea mai gravă epidemie de holeră din istorie, după ce numărul cazurilor a depășit cifra de 200.000, iar 1.300 de persoane au murit deja din această cauză, au avertizat oficiali ai Organizației Națiunilor Unite, potrivit BBC. ”Ne confruntăm cu cea mai gravă epidemie de holeră din întreaga lume. În doar două luni, holera s-a extins pe aproape întreg teritoriul țării”, au afirmat oficialii ONU într-un comunicat, în care au precizat că zilnic sunt înregistrate circa 5.000 de noi cazuri de holeră. Epidemia se extinde rapid din cauza conflictului armat care a izbucnit în urmă cu mai bine de doi ani, între forțele guvernamentale yemenite sprijinite de Arabia Saudită și mișcarea rebelilor Houthi care controlează mai multe zone din țară, înclusiv capitala Sanaa. Spitalele au devenit supraaglomerate, iar criza alimentară cu care se confruntă Yemenul a vulnerabilizat populația civilă, afectând în special copiii, aceste aspecte favorizând extinderea accelerată a epidemiei de holeră.
Peste 40 de teroriști străini s-au folosit de legislația cu privire la drepturile omului pentru a rămâne în Marea Britanie, potrivit unui raport nepublicat al Biroului de Interne, informează The Guardian. Analiza subliniază o problemă aproape nerezolvabilă a guvernului britanic de a deporta jihadiști periculoși de pe teritoriul Regatului Unit. În mai multe cazuri judecate la tribunal, avocați plătiți din fonduri de ajutorare publice, au reușit cu succes să prevină suspecți de terorism din alte țări să fie deportați. Informațiile fac parte dintr-un raport ordonat de Theresa May în perioada în care aceasta ocupa postul de ministru de interne al Marii Britanii, în cadrul unui program denumit ”Deportare cu Asigurare” (DWA).
John ”Sonny” Franzese, un cunoscut gangster din clanul Colombo, a fost eliberat dintr-un spital penitenciar din Massachusetts, incheind astfel, la 100 de ani, penitența celui mai bătrân deținut dintr-o închisoare federală din Statele Unite ale Americii, informează The Telegraph. Franzese a fost condamnat și a servit mai multe termene în închisorile americane, ultima dată fiind încarcerat în 2010, la 93 de ani, pentru conspirarea la jefuirea unor cluburi de noapte din New York. Acesta a fost achitat în mai multe cazuri de crimă în ultimele decenii, însă în 1967 a fost condamnat la 50 de ani de închisoare pentru implicarea sa într-o conspiarție pentru jefuirea unei bănci. La acel moment, la aflarea veștii, soția gangsterului, Cristina, declara pentru New York Times: ”Nu m-ar mira să trăiască 100 de ani. Omul ăsta e în stare să facă închisoare și stând în cap”.
Forțele de ordine din Istanbul au fost dispuse în centrul orașului pentru a menține o interdicție impusă unei parade a comunității LGBT, blocând un bulevard principal și dispersând grupurile de demonstranți care se adunaseră în preajmă, informează Reuters. Polițiștii echipați cu scuturi și căști au închis intrările spre strada Istiklal, pe care organizatorii intenționau să o folosească pentru paradă, în timp ce mici grupuri de demonstranți au fost împărștiați cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Parada comunității LGBT din Istanbul a fost cea mai numeroasă dintr-o țară musulmană, însă aceasta s-a închieiat în 2015 după intervenția poliției, iar cea de anul trecut și din acest an au fost anulate după ce autoritățile au precizat că au primit amenințări din partea grupării ultranaționaliste Alperen Hearts.
Explozia unei cisterne cu combustibil care s-a răsturnat pe marginea unui drum din orașul Ahmad Pur Sharquia, din Pakistan, a provocat moartea a peste 150 de persoane și rănirea altor câteva sute, printre care multe femei și copii ce încercau să strângă combustibilul care se scurgea din vehicul, scrie The Guardian. Supraviețuitorii au descris evenimentul ca pe explozia unei bombe de mari proporții, în condițiile în care cisterna, care cel mai probabil s-a răsturnat din cauza unei pene de cauciuc, conținea circa 25.000 de litri de combustibil. Tragedia s-a produs după ce o mulțime de oameni s-a năpstit cu canistre și găleți pentru a colecta combustibilul care se scurgea din cisternă, în condițiile în care populația din regiune se confruntă cu o criză de electricitate. Oficiali ai poliției rutiere au precizat că au încecat să prevină oamenii să se apropie de cisterna răsturnată, însă numărul acestora a fost prea mare pentru a putea fi împiedicați.
Guvernul italian va răscumpăra două bănci din regiunea venețiană pentru 5,2 miliarde de euro, la două zile după avertismentul Băncii Centrale Europene care a avertizat asupra pericolului iminent de faliment al acestora, informează BBC. Banca Popolare di Vicența și Banca Veneto vor fi preluate de grupul bancar Intesa Sanpaolo, filialele și angajații celor două bănci urmând a fi preluate luni dimineața deja de grupul Intesa. Ministrul economiei din Italia, Pier Carlo Padoan, a declarat că guvernul va oferi de asemenea garanții de până la 12 miliarde de euro pentru pierderi potențiale din eventuale împrumuturi dezavantajoase angajate de Intesa Sanpaolo.
Guvernul Franței va înceta să ofere licențe pentru exploatarea de petrol și gaze, în cadrul unui proces de tranziție spre metode ecologice de obținere a energiei pe care administrația condusă de președintele Emmanuel Macron intenționează să-l implementeze, relatează The Independent. Ministrul ”tranziției ecologice”, Nicolas Hulot, a anunțat că o legislație în acest sens va fi promovată în toamna acestui an, afirmând că ”nu vor mai exista licențe pentru exploatarea de hidrocarburi”. Anterior funcției sale de ministru, Hulot a devenit cunoscut pentru activismul de mediu și realizarea unor documentare privind protejarea naturii. Acesta a mai declarat că noua legislație va propune o taxare a emisiilor de motorină și că vor fi accelerate măsuri de combatere a poluării.
Partidul Socialist din Albania este principalul favorit pentru a rămâne la guvernare, în urma unor alegeri parlamentare considerate extrem de importante pentru viitorul statutului de stat-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, informează Al Jazeera. Socialiștii ar fi obținut între 45 și 49 de procente în urma votului, potrivit unui exit poll al institutului italian IPR Marketing, fapt care le-ar putea asigura acestora peste 71 de locuri din totalul de 140 de mandate parlamentare. Principalii opozanți ai formațiunii conduse de premierul socialist Edi Rama sunt membrii Partidului Democrat, condus de Lulzim Basha, cele două partide căutând să formeze singure o majoritate parlamentară, care nu a fost posibilă la scrutinele anterioare din 2009 și 2013. Atât socialiștii, cât și democrații, au încheiat un pact istoric de susținere a reformelor pentru ca Albania să își continuie drumul pentru aderarea la UE.
