Material realizat de Radu Mocanu.
Autoritățile Ucrainei au anunțat intenția de a crește producția dronelor de atac încă din această toamnă, notează Reuters. În ultimele săptămâni, atacurile cu drone ale Ucrainei asupra teritoriului rus s-au intensificat, zeci de drone lovind Rusia în unele zile, ajungând până în orașul Pskov, la 600 de kilometri depărtare de Ucraina. Deși Ucraina depinde semnificativ de achiziționarea de arme moderne din țările occidentale, aceasta și-a angajat să nu folosească astfel de arme pe teritoriul rus, optând pentru utilizarea exclusivă a armamentului de producție internă, în special drone. Într-o dezvăluire recentă, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat distrugerea a 281 de drone ucrainene în ultima săptămână, dintre care 29 în regiunile vestice ale Rusiei, subliniind amploarea războiului cu drone care are loc între Rusia și Ucraina. Atacurile Ucrainei au vizat diverse ținte în Rusia, inclusiv baze militare și infrastructură critică, iar autoritățile ucrainene susțin că aceste operațiuni sunt cruciale pentru eforturile lor de război.
Peste 100 de persoane au fost rănite în confruntări violente între grupuri rivale de protestatari eritreeni în Tel Aviv, relatează Al Jazeera. Conflictul a izbucnit atunci când sute de eritreeni critici față de guvernul lor s-au apropiat de un loc unde avea loc un eveniment pro-guvernamental. Demonstranții au rupt barierele poliției, au vandalizat vehicule și au deteriorat magazinele din apropiere. Au intrat chiar și în locația evenimentului, distrugând scaune și mese. Serviciul medical de urgență al Israelului a tratat 114 persoane, dintre care opt în stare gravă. Imaginile de pe rețelele sociale au arătat susținători ai guvernului atacând protestatarii anti-guvernamentali cu bețe. Poliția israeliană a fost luată prin surprindere de intensitatea violențelor. Aceasta a răspuns cu gaze lacrimogene și grenade cu șoc. Aproximativ 30 de ofițeri de poliție au fost răniți în confruntări.
Vicepremierul statului Bavaria a rămas în funcție în urma unui scandal cu tentă antisemită în care era implicat, anunță BBC. Liderul populist din Bavaria, Hubert Aiwanger, a fost în mijlocul unui scandal după ce s-a aflat că a deținut un pamflet care lua în derâdere Holocaustul în tinerețea sa. Cu toate că Aiwanger a negat că ar fi scris acest pamflet, el a recunoscut că a avut “unul sau mai multe” exemplare când era elev. Cu toate acestea, liderul conservator din Bavaria, Markus Söder, a decis să nu-l concedieze pe Aiwanger, spunând că oamenii se schimbă semnificativ de la adolescență și că nu există dovezi că acesta ar fi scris pamfletul. Söder a subliniat că pamfletul era “dezgustător, respingător și plin de jargon nazist”. Cu toate acestea, el a luat în considerare scuzele lui Aiwanger și faptul că acesta nu a avut comportament similar de atunci. Scandalul are loc în contextul alegerilor importante din Bavaria și poate afecta politica germană pe termen lung. Bavaria se află într-o situație dificilă, cu ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Zeci de mii de protestatari s-au adunat în capitala Nigerului, Niamey, cerând retragerea trupelor franceze, conform Deutsche Welle. Protestatarii au exprimat sentimente anti-franceze aflate în creștere după răsturnarea guvernului într-un lovitură de stat din 26 iulie. Protestul a fost cel mai mare de la lovitură și a avut loc în apropiere de o bază unde sunt staționați soldați francezi. Protestatarii au afișat bannere cu mesaje precum “Armata franceză să părăsească țara noastră”. Ei au acuzat Franța de exploatarea resurselor lor și au cerut retragerea trupelor franceze. În ciuda relațiilor cordiale cu președintele destituit Mohamed Bazoum, Franța a fost acuzată de junta militară de neocolonialism și de “interferență flagrantă” în afacerile interne ale Nigerului. Parisul a respins ultimatumul de a-și retrage ambasadorul și a declarat că nu recunoaște loviturile de stat. Acest lucru a exacerbat tensiunile în relațiile dintre cele două țări. Franța având aproximativ 1.500 de soldați staționați în Niger, iar junta a anunțat anterior că renunță la acordurile militare cu Franța.
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a respins posibilitatea unui acord comercial rapid cu India, eliminând varianta încheierii acordului până la Summitul G20, anunță The Guardian. Acest refuz a dus la anularea oricărei șanse de a ajunge la un acord înainte ca prim ministrul britanic să se întâlnească cu omologul său indian, Narendra Modi, la finalul săptămânii. Este puțin probabil ca un acord să fie încheiat înainte de alegerile din 2024, deși unii membri în guvern mai speră că acest lucru se va întâmpla mai târziu în acest an. Această decizie face ca perspectiva unui acord comercial între Marea Britanie și India să rămână îndepărtată. Chiar dacă au fost realizate progrese în anumite domenii ale negocierilor, în special în ceea ce privește tarifele în anumite domenii, sunt încă multe dezacorduri și subiecte dificile care trebuie abordate înainte de a ajunge la un acord .