Material realizat de Doina Bulearcă și Ilinca Bîrcă
Fostul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că se va întoarce în Ucraina pentru a lupta împotriva acuzațiilor de trădare care îi sunt aduse, raportează ABC News. Poroșenko a mai declarat că vede aceste acuzații ca fiind motivate politic și consideră că a lupta împotriva acestora face parte din efortul său de a apăra unitatea națională. Procurorii ucraineni pretind că Poroșenko, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din țară, a fost implicat în vânzarea de cantități mari de cărbune care au ajutat la finanțarea separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei în perioada 2014-2015. Instanța tribunalului din Kiev în care se va judeca acest caz i-a înghețat deja activele ca parte din investigația acuzațiilor de înaltă trădare.
Autoritățile din Kazahstan au declarat că protestele din luna ianuarie 2022 s-au soldat cu 225 de decese, conform The Guardian. Procurorii au declarat că printre victime se numără 19 membri ai forțelor de securitate, iar restul până la 225 fiind catalogați drept „bandiți armați care au participat la atacurile teroriste”. O purtătoare de cuvânt a ministerului sănătății a declarat că peste 2.600 de persoane au căutat îngrijiri medicale, dintre care 67 au rămas în stare gravă. În luna ianuarie, mai mult de 50.000 de persoane au participat la demonstrații stradale, iar protestele inițial pașnice au degenerat, fiind incendiate mașini în proprietatea autorităților și clădirea guvernului fiind luată cu asalt. Din această cauză, autoritățile de la Nur-Sultan au cerut intervenția armatei ruse. Autoritățile kazahe i-au descris pe “autorii” violențelor ca fiind „bandiți și teroriști internaționali”, fără a aduce dovezi legate de identitatea acestora.
Guvernul austriac a confirmat duminică introducerea obligativității vaccinării anti-COVID începând cu luna februarie, conform Politico. Propunerea legislativă a fost discutată încă din noiembrie, iar obligativitatea vaccinării se va aplica tuturor persoanelor cu vârsta de minim 18 ani, cu excepția femeilor însărcinate și persoanelor pentru care vaccinarea este contraindicată din motive medicale. Deși legea va intra în vigoare de la 1 februarie, poliția va face controale începând abia din 15 martie. Din acel moment, amenzile pentru persoanele nevaccinate vor avea un cuantum între 600 și 3.600 de euro, iar amenda se poate aplica de un maxim de patru ori pe an. De asemenea, dacă persoanele sancționate se vor vaccina în termen de două săptămâni de la primirea amenzii, aceasta nu va mai trebui plătită. La momentul actual, 73.5% dintre austrieci sunt vaccinați cu schema completă.
Jucătorul de tenis Novak Djokovic a părăsit Australia după ce instanța a respins contestarea deciziei guvernului de la Canberra de a-i retrage viza, informeaza CNN. Tenismenul Novak Djokovic a părăsit Australia fără a participa la Australian Open, după ce a pierdut o contestație legală împotriva unei decizii de revocare a vizei pentru a doua oară. Djokovic a plecat duminică cu un zbor Emirates din Melbourne, cu destinația Dubai. Într-o audiere virtuală de duminică, trei judecători de la Curtea Federală au respins în unanimitate cererea lui Djokovic de a anula decizia ministrului imigrației (asta înseamnă “Onorabilul”) Alex Hawke, de a-i anula viza, dar nu au publicat motivele deciziei. Djokovic a declarat că este „extrem de dezamăgit” de decizie, dar va coopera cu autoritățile în legătură cu plecarea sa din țară.
Un vulcan subacvatic a erupt în apropierea insulei Tonga, punând în pericol viețile a câteva mii de oamenii, totodată întrerupând contactul cu insulele vecine, anunță The Washington Post. În capitala Nuku’alofa, valurile provocate de tsunami au adus bărci naufragiate și bolovani mari la țărm. Magazinele de-a lungul coastei au fost avariate, iar insulele au fost acoperite cu un strat gros de praf vulcanic. Pe Twitter, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a declarat că este „profund îngrijorat de situația oamenilor din Tonga, în timp ce aceștia se recuperează după o erupție vulcanică și un tsunami”, adăugând că Statele Unite „sunt pregătite să ofere sprijin vecinilor noștri din Pacific.” Australia și Noua Zeelandă se pregătesc să trimită nave în zonă care transportă apă și alte provizii vitale.
Sute de migranți care se îndreptau spre Statele Unite ale Americii au fost opriți în Guatemala, informează Deutsche Welle. Autoritățile statului din America Centrală au declarat că procedează „cu umanitate” pentru a returna oamenii în țările lor de origine. În ultimul an, caravane mari de migranți au fost oprite în încercarea de a traversa țările din America Centrală. Autoritățile au declarat că acest grup, care a plecat sâmbătă din Honduras, din orașul San Pedro Sula, încerca să traverseze Mexicul până la granița cu SUA, la aproape 2.000 de kilometri distanță. Migranții, mulți din Honduras și Nicaragua, sosiseră sâmbătă după-amiază în orașul de graniță cu Honduras, Corinto. Au trecut apoi în Guatemala, unde îi așteptau sute de agenți de securitate. A urmat o confruntare violentă cu forțele de ordine, în timpul căreia au fost aruncate pietre și alte obiecte.
Președintele înlăturat printr-o lovitură de stat din Mali, Ibrahim Boubacar Keïta, a murit la vârsta de 76 de ani, informeaza BBC. Anul trecut a suferit un accident vascular cerebral minor, dar cauza morții nu a fost confirmată, deocamdată. El a murit duminică, la domiciliul său din capitala Bamako. Keïta a condus Mali timp de șapte ani, până în 2020, când a fost înlăturat printr-o lovitură de stat precedată de proteste uriașe antiguvernamentale, ce au fost cauzate de gestionarea slabă a neliniștii și tulburărilor cauzate de grupările jihadiste insurgente. O criză economică și alegerile prezidențiale controversate au alimentat demonstrațiile împotriva guvernării sale. Noii conducători militari din Mali au organizat o a doua lovitură de stat în luna mai a anului trecut, anunțând încă o amânare de trei ani a alegerilor care urmau să aibă loc în februarie. Această ultimă acțiune i-a făcut săptămâna aceasta ținta sancțiunilor din partea Uniunii Europene, precum și a vecinilor săi din blocul regional vest-african Ecowas (Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane).
Oficialii ucraineni au declarat că autoritățile ruse sunt în spatele atacului cibernetic asupra portalurilor web ale guvernului ucrainean, relatează Euronews. Reprezentanții ministerului dezvoltării digitale din Ucraina au declarat că „toate dovezile indică spre Rusia ca fiind în spatele atacului cibernetic. Moscova continuă să poarte un război hibrid și își consolidează în mod activ forțele în spațiul cibernetic”. Declarația ministerului survine la o zi după ce oficiali ai Microsoft au declarat că zeci de calculatoare aparținând unor agenții ale guvernului ucrainean au fost infectate cu software malware destructiv, deghizat ca ransomware. Acest atac cibernetic a afișat pe site-urile afectate mesajul: „[ucrainenilor] să le fie frică și să se aștepte la ce e mai rău”.
Fostul prim-ministru israelian, Beniamin Netanyahu, a început negocierea pentru o înțelegere cu procurorii prin care să termine procesul de corupție intentat împotriva sa, relatează Reuters. Netanyahu, care a fost la putere ca premier al Israelului timp de 12 ani, iar acum este liderul opoziției, a pledat „nevinovat” la cele trei capete de acuzare de corupție, mită, fraudă și abuz de încredere care i-au fost aduse în anul 2019. Fostul premier a discutat o înțelegere cu procurorul general, Avichai Mandelblit, conform căreia dacă ar pleda vinovat, i-ar reduce toate acuzațiile și ar presta muncă în folosul comunității în loc să fie condamnat la închisoare. Conform legislației israeliene în vigoare, recunoașterea vinovăției i-ar interzice să facă parte din viața politică.