Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Radu Mocanu și Doina Bulearcă
Democrații au câștigat controlul Senatului american în urma victoriei din cursa electorală a statului Nevada, relatează Reuters. Deși la aceste alegeri intermediare din Statele Unite ale Americii s-a așteptat prevalența unui „val roșu”, democrații au reușit să mențină majoritatea din Camera Senatului prin victoria senatoarei în fucție din statul Nevada, Catherine Cortez Masto. În ciuda faptului că locurile sunt ocupate în proporție de 50-50, democrații își pot promulga legile, votul decizional venind din partea vicepreședintei Kamala Harris. Alcătuirea noului Senat urmează să fie decisă pe 6 decembrie când se va desfășura al doilea tur de alegeri în statul Georgia dintre senatorul în funcție, democratul Raphael Warnok, și republicanul Herschel Walker.
Benjamin Netanyahu a fost desemnat de președintele Israelului să formeze un nou guvern în urma alegerilor de la începutul lunii noiembrie, informează Reuters. În urma negocierilor, președintele Israelului, Isaac Herzog l-a însărcinat pe Benjamin Netanyahu să formeze o coaliție stabilă de guvernare după o perioadă de instabilitate în care premierii s-au schimbat des. Pentru asigurarea majorității în Knesset, Netanyahu s-a aliat cu personalități precum Itamar Ben Gvir, un parlamentar recunoscut prin discursurile extremiste împotriva populației arabe, acesta fiind acuzat, în 2007, de incitare la ură împotriva arabilor. În ciuda controverselor ce îl înconjoară pe premierul desemnat, Netanyahu a promis noi reforme ale pieței libere pentru creșterea nivelului de trai al israelienilor. Acesta a promis să servească toți israelienii, „cei care ne-au votat și cei care nu – este responsabilitatea mea.” Președintele Isaac Herzog i-a transmis, în cadrul ceremoniei din Ierusalim, că „am decis să-ți atribui ție, Benjamin Netanyahu, sarcina de a forma un guvern.” Israelul a trecut printr-o perioadă de instabilitate politică fără precedent, având cinci scrutinuri electorale în mai puțin de patru ani
Un tribunal iranian a anuțat prima sentință de pedeapsă capitală în contextul revoltelor provocate de uciderea Mashei Amini pentru nepurtarea corectă a hijabului, anunță Agerpres. O persoană din Iran a fost condamnată la moarte, aceasta fiind acuzată de participarea la revoltele împotriva regimului de la Teheran, incendierea unei clădiri guvernamentale, tulburarea liniștii publice și conspirarea împotriva conducerii. Măsurile justiției iraniene survin pe fondul protestelor care au luat naștere în luna septembrie a anului curent, ca urmare a abuzurilor comise de Poliția Moralității. Persoana a cărei identitate nu a fost dezvăluită presei este doar una dintre victimele represiunii de la Teheran, alte 800 de persoane fiind condamnate pentru participarea la revolte.
Mai mulți soldați kenyeni au sosit în orașul Goma din regiunea Nord Kivu a Republicii Democrate Congo în vederea menținerii stabilității regionale, anunță Al Jazeera. Venirea soldaților survine în contextul tensiunilor regionale provocate de gruparea sprijinită de către guvernul Rwandei, M23, care a ocupat o serie de orașe importante ale regiunii congoleze. Săptămâna aceasta, parlamentul de la Nairobi a acceptat trimiterea unui contingent format din 900 de soldați pentru stabilizarea regiunii controlate de gruparea M23. Alt efort regional făcut pentru stabilizarea zonei a fost făcut de președintele statului Angola, care a participat la o întâlnire cu președintele rwandez și va participa la o întâlnire și cu omologul său din RD Congo, în vederea medierii conflictului.
O serie de proteste antiguvernamentale a avut loc în Albania, pe fondul alegerilor parlamentare care vor fi organizate anul următor, în 2023, informează Al Jazeera. Sediul prim-ministrului de la Tirana a fost încercuit de manfiestanți care după ce au protestat pașnic câteva ore, au trecut de cordonul autorităților și au vandalizat clădirea cu vopsea roșie și neagră. Oficial, protestele au fost îndreptate împotriva corupției ce macină structurile birocratice, a condițiilor de trai ce devine tot mai grele în contextul Războiului din Ucraina, dar și a lipsei de acțiune privind combaterea emigrației, fapt ce e afirmat și de oficialii britanici care au constatat creșterea numărului de imigranți ilegali albanezi în Marea Britanie. Cu toate acestea, protestele sunt privite drept o demonstrație de forță a liderului opoziției, în circumstanțele în care albanezii vor avea alegeri în luna mai a anului viitor.
Președintele ucrainean, Volodymir Zelenski, a declarat că au fost documentate peste 400 de crime de război săvârșite de către soldații ruși, relatează Reuters. „Investigatorii deja au documentat deja peste 400 de crime de război comise de forțele ruse. De asemenea, au fost găsite corpurile neînsuflețite ale civililor și soldaților ucraineni. „Armata rusă a lăsat în urmă aceeași sălbăticie pe care a făcut-o și când a intrat în alte regiuni ale țării.”, a mai adăugat Zelenski. De la începutul invaziei și pînă în prezent, au fost descoperite mormite comune în mai multe locații din Ucraina, inclusiv corpuri ale civililor care prezentau urme vizibile ale torturii. Administrația rusă neagă acuzațiile conform cărora atacă intenționat civilii.
Poliția turcă a arestat 22 de persoane aflate în legătură cu organizarea atentatelor din Istanbul care au avut loc duminică, relatează Al Jazeera. Ministrul turc de interne, Suleyman Soylu, a declarat că „evaluarea noastră a condus la concluzia că ordinul dat pentru efectuarea atacului terorist a venit din partea lui Ayn al-Arab din nordul Siriei.” Vom riposta și vom lua măsuri împotriva celor care sunt responsabili pentru acest atac atroce.” De asemenea, acesta a mai adăugat că 8 persoane au decedat și alte 81 au fost rănite, dintre care două se află în stare critică. Până la acest moment, atacul nu a fost revendicat de nicio organizație. Explozia a survenit după ce o femeie, care a stat în jur de 40 de minute pe o bancă de pe bulevardul Istiklal, a lăsat în urmă o geantă care conținea explozibil.
Președintele Joe Biden a declarat la summit-ul G20 că nu își dorește un conflict cu China, raportează Reuters. De asemenea, acesta a adăugat că Statele Unite vor menține deschise liniile de comunicare și vor „concura viguros” cu administrația de la Beijing, asigurându-se că această competiție nu va duce la conflict. Biden și omologul său chinez, Xi Jinping, se vor întâlni luni față în față pentru prima dată de la asumarea mandatului la cârma Statelor Unite. Biden a mai susținut o întâlnire cu liderii Japoniei și ai Coreei de Sud, politica lor externă fiind aliniată pe marginea situației din Coreea de Nord.
Peste 40 000 de migranți au traversat ilegal în acest an Canalul Mânecii către Regatul Unit din Franța, relatează Radio France International. Majoritatea persoanelor care au fost transportate sunt de naționalitate albaneză, iraniană și afghană. Numărul de traversări a crescut față de anul trecut în ciuda inițiativelor legislative ale guvernului britanic, ce includ un plan momentan blocat de instanțele de judecată, de a trimite imigranții în în Rwanda. În decursul săptămânii trecute, premierul britanic, Rishi Sunak, a declarat că se negociază un nou plan cu administrația franceză.
