Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, este dispus să implementeze o strategie care ar putea să permită administrației americane să ofere răspunsuri mult mai agresive față de folosirea forței de către Iran, în special în sprijinirea armată a aliaților săi regionali din Irak și Siria, precum și față de grupările militante pe care Teheranul le simpatizează, informează mai multi mulți oficiali americani, citați de Reuters. Propunerea a fost enunțată de secretarul penru Apărare Jim Mattis, alături de secretarul de stat Rex Tillerson, consilierul național pentru securitate H.R. McMaster și alți înalți oficiali în cadrul unei reuniuni a Consiliului Național pentru Securitate, reunit sub comanda președintelui Trump, la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit surselor citate, strategia ar putea fi elaborată până la sfârșitul lunii septembrie. Totodată, în contrast cu predecesorul său Barack Obama sau cu alți foști lideri de la Casa Albă, Donald Trump este așteptat să anunțe mai multe obiective strategice și ținte ale politicii SUA, însă îi va lăsa pe comandații săi militari, pe diplomați și pe alți oficiali de top să implementeze aceste acțiuni.
Coreea de Nord a transmis un mesaj disprețuitor cu privire la implementarea recentă a unor noi sancțiuni de către Consiliul de Securitate al ONU, după cel de-al șaselea și totodată cel mai puternic test nuclear efectuat de Phenian, promițând în schimb că își va intensifica eforturile pentru a contracara amenințarea unei invazii a forțelor Statelor Unite ale Americii, precizează Reuters. Potrivit ministerului de externe al Coreei de Nord, rezoluția ONU reprezintă o încălcare a dreptului legitim de auto-apărare și au ca scop ”paralizarea completă a statului și a poporului prin impunerea unei blocade economice totale”. Totodată, ministerul de externe a transmis printr-un comunicat emis de agenția de presă nord-coreeană KCNA că Phenianul ”își va intensifica efoturile de a crește capacitatea de apărare a suveranității țării și a dreptului de existență a acesteia, precum și pentru apărarea păcii și securității regiunii prin stabilirea unui echilibru practic cu Statele Unite ale Americii”.
Drama refugiaților din minoritatea musulmană rohingya, care sunt supuși unor persecuții violente în statul Rakhine din Myanmar este accentuată de mărturiile unor supraviețuitori și de acuzațiile potrivit cărora, pentru a-i împiedica pe refugiați să ajungă în Bangladesh, forțele armate naționale au minat zona de graniță pentru a provoca și mai multe victime în rândul acestora, scrie BBC. Recent, un băiat de 15 ani și o femeie au ajuns la spital, cu răni grave, provocate de explozia unor mine. Zona de graniță dintre Myanmar și Bangladesh a fost minată în anii 1990, însă unele surse citate de BBC susțin că armata din Myanmar a plantat recent noi dispozitive explozibile, fapt negat de autoritățile de la Naypidaw. Minoritatea musulmană rohingya, căreia nu i se recunoaște cetățenia în Myanmar, este supusă unor violențe din partea autorităților majoritar budiste, fapt care a provocat refugierea a peste 300.000 de persoane în statul vecin Bangladesh. Totodată, comisarul ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Raad al-Hussein a declarat că ”operațiunile militare desfășurate cu cruzime de militari reprezintă un exemplu de manual pentru epurarea etnică”.
Sindicaliștii din mai multe orașe din Franța au declanșat, marți, o grevă generală pentru a protesta împotriva unor reforme în domeniul muncii pe care președintele Emmanuel Macron dorește să le promoveze, relatează The Independent. Cel puțin 4.000 de puncte de lucru au fost oprite, iar circa 180 de proteste de stradă au fost organizate la nivel național, cele mai ample având loc în capitala Paris, dar și în Marseille, Lyon și Nantes. Grevele sunt o unealtă prin care sindicatele din Franța își arată forța pentru a negocia termenii specifici ai reformei propuse de președinte, în condițiile în care populația a fost serios afectată după ce transportatorii au paralizat circulația în orașe precum Nice sau, parțial, în Paris. Printre cele mai controversate măsuri propuse de Macron se numără posibilitatea ca firmele mici și mijlocii să poată concedia mai ușor angajații, iar angajatorii care au până la 20 de angajați să poată întocmi contracte individuale de muncă cu aceștia, pentru a elimina posibilitatea ca aceștia să aparțină unor sindicate.
Secretarul Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, Zeid Ra‘ad al Hussein, a declarat că forțele de securitate din Venezuela sunt suspectate că au comis crime împotriva umanității împotriva protestatarilor și a cerut demararea unei anchete în acest caz, informează Reuters. Autoritățile de la Carcas au respins vehement acuzațiile, pe care le-au caracterizat drept ”fără niciun sens”. Cu toate acestea, al Hussein a declarat membrilor Consiliului pentru Drepturile Omului că ”investigația pe care am demarat-o sugerează posiblitatea comiterii unor crime împotriva umanității, care ar putea fi confirmate doar dacă o procedură criminalistică este efectuată”. Acesta a citat, printre tehnicile folosite de autorități, detențiile arbitrare, folosirea excesivă a forței, relele tratamente administrate unor deținuți și, în unele cazuri, chiar tortură. Venezuela se confruntă cu ample proteste guvernamentale de mai multe luni, iar multe dintre manifestațiile împotriva președintelui Maduro s-au soldat cu ciocniri violente rezultate cu zeci de morți și mai multe sute de răniți.
Militanții islamiști ai grupării al-Shabab au atacat o bază militară a guvernului din Somalia, în apropierea graniței cu Kenya, provocând moartea a 8 soldați, potrivit unor surse oficiale citate de BBC. Atacatorii au luat cu asalt baza militară din orașul Beled Hawa, în urma detonării unui automobil capcană, apoi au pătruns în incinta acesteia. Actualmente, Uniunea Africană menține 18.000 de forțe militare care protejează guvernul din Somalia, care beneficiază și de sprijinul Organizației Națiunilor Unite.
Directorul CIA, Mike Pompeo, a declarat că este ”plauzibilă” afirmația conform căreia Coreea de Nord, care are un istoric în partajarea capabilităților sale nucleare, să fie abordată de potențiali clienți, precum Iran, pentru a le vinde secrete din programul său nuclear, se arată într-un material postat pe site-ul Business Insider. ”Nord-coreenii au o istorie amplă de actori ai proliferării și a împărtășirii cunoștințelor, tehnologiilor și capacităților pe tot globul”, a declarat Pompeo într-un interviu acordat Fox News. Acesta a mai adăugat că ”în măsura în care Coreea de Nord continuă să-și dezvolte abilitatea de a fabrica rachete cu rază lungă și să monteze focoase nucleare pe acele rachete, este foarte puțin probabil ca, odată ce vor obține această capacitate, să nu o împărtășească cu tot felul de actor, iar Iranul va fi cu siguranță unul dintre cei care vor dori să plătească pentru așa ceva”.
Dreptul cuplurilor lesbiene și al femeilor singure de a avea acces la programul de reproducere asistată reprezintă ”o problemă de justiție socială” și este foarte probabil să fie legalizat anul viitor, potrivit ministrului pentru egalitatea de gen din Franța, Marlene Schiappa, informează New York Times. ”A fost o promisiune de campanie, iar aceasta va fi onorată”, a declarat Schiappa, care a menționat că legea va fi prezentată parlamentului în cursul anului 2018. Dacă va fi aprobată, legislația va permite extinderea semnificativă a drepturilor acordate comunității LGBT, care în 2013 a primit dreptul ca persoanele de același sex să se căsătorească.
Procurorii brazilieni investighează un posibil masacru comis asupra a 10 membri ai unui trib care trăiește în izolare completă față de restul societății, în adâncul junglei Amazonului, potrivit New York Times. Potrivit surselor furnizate de Funai, autoritatea responsabilă cu protejarea triburilor izolate din Brazilia, a fost demarată o anchetă după ce mai mulți mineri au pătruns în zona populată de membrii tribului și i-au ucis, apoi le-au aruncat trupurile mutilate în apele unui râu. Violențele comise împotriva indigenilor din Brazilia au loc deseori ca urmare a ambițiilor comerciale ale companiilor de exploatare a minereurilor sau a celor din industria lemnului, care au limitat dramatic habitatul natural al acestor triburi și au provocat totodată distrugeri masive mediului înconjurător.
