Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea Macovei
Prima vizită diplomatică a Talibanilor în Japonia
La mijlocul lunii februarie, o delegație a oficialilor talibani a luat drumul Japoniei, într-o vizită de interes diplomatic. Acest lucru reprezintă un eveniment rar, din moment ce de la preluarea puterii în anul 2021, noul regim a preferat vizitele regionale din Asia Centrală sau din vecinătate, precum Rusia sau China. Această practică a fost încălcată cu puține ocazii, precum summit-urile diplomatice din 2022 și 2023 din Norvegia, dar și această întâlnire de la Tokyo.
Din delegație au făcut parte diverși oficiali afgani, specializați într-o gamă largă de domenii: politică externă, educație, economie sau sănătate. Publicațiile nipone au raportat că vizita a durat o săptămână și a avut drept scop explorarea potențialelor legături diplomatice între cele două state, precum și oferirea de sprijin umanitar în Afganistan. Ministrul adjunct în cadrul Ministerului Economiei din guvernul taliban, Latif Nazari, a transmis printr-o postare pe platforma socială X că prin această vizită delegația urmărește „interacțiunea demnă cu lumea pentru un Afganistan puternic, unit, evoluat, prosper, dezvoltat”, precum și ca țara sa să devină „un membru activ al comunității internaționale”.
Reprezentanții talibani au fost invitați la inițiativa organizației Nippon Zaidan, care oferă granturi, însă au purtat discuții și cu oficiali aparținând Ministerului de Externe al Japoniei, așa cum a declarat Șeful Secretariatului Guvernului japonez, Yoshimasa Hayashi. De altfel, reprezentanții Nippon Zaidan au oferit o declarație în care consemnau faptul că invitația adresată talibanilor a avut menirea sublinia oaspeților importanța unei viziuni ample asupra viitorului țării lor și necesitatea de a accepta la scară largă asistența umanitară oferită de comunitatea internațională persoanelor vulnerabile.
Yoshimasa Hayashi a adăugat că, deși vizita a venit la inițiativa unei organizații private, aceasta este „semnificativă” deoarece completează eforturile guvernului japonez de a lucra alături de comunitatea internațională cu scopul de a „produce o schimbare” în regimul taliban, în special în probleme ce țin de respectarea drepturilor omului. În această speță s-a pronunțat Toshihide Ando, șeful Biroului Afacerilor din Orientul Mijlociu și Africa și reprezentantul special pentru Afganistan din cadrul Ministerului de Externe al Japoniei, care s-a întâlnit cu liderii talibani, declarând că guvernarea acestora trebuie să „reprezinte vocea poporului afgan”. Latif Nazari a transmis prin intermediul unei scrisori către presă că poporul afgan caută „relații puternice, prietenoase și adânci cu Japonia” și a încurajat companiile japoneze să investească în Afganistan.
Japonia nu recunoaște în mod oficial regimul taliban, în principal din cauza restricțiilor majore impuse asupra drepturilor femeilor și fetelor în ceea ce privește educația, dreptul la angajare și vestimentația.
Anularea misiunii OSCE de observare a alegerilor din Tadjikistan
La începutul lunii februarie 2025, reprezentanții Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), organizația regională interguvernamentală care are scopul de a reduce decalajul dintre blocul vestic și cel estic, au publicat prin intermediul Oficiului pentru Instituții Diplomatice și Drepturile Omului (ODIHR) decizia de a anula misiunea de observare a alegerilor din Tadjikistan.
Directorul ODIHR, Maria Telalian, a declarat că nu vor mai putea observa alegerile parlamentare viitoare din Tadjikistan., decizie pe care a motivat-o astfel: „Absența garanțiilor formale că observatorii noștri își vor putea desfășura activitatea cu mai puțin de o lună înainte de ziua alegerilor a făcut ca retragerea noastră să fie inevitabilă”. În prealabil, o evaluare ODIHR a punctat îngrijorări cu privire la independența și imparțialitatea administrației electorale, desfășurării și integrității procesului, precum și o lipsă continuă de independență a sistemului judiciar și a autorităților responsabile de aplicare a legii, precum și o deteriorare a respectării drepturilor la libertatea de exprimare, asociere și întrunire. Din acest motiv erau necesari 20 de observatori pe termen lung și 150 pe termen scurt.
Tadjikistanul a fost primit în OSCE în ianuarie 1992 și a cooperat cu ODIHR pe parcursul a opt runde de alegeri, începând cu anul 2000, cea mai recentă fiind reprezentată de alegerile prezidențiale de pe 11 octombrie 2020. Misiunea condusă de Ditmir Bushati, fost Ministru de Externe al Albaniei, a ajuns în Dușanbe pe 20 ianuarie și părăsit țara pe 6 februarie, alegerile având loc pe 2 martie.
Reluarea discuțiilor privind mutarea capitalei din Kârgâzstan
Un parlamentar kârgâz, Bakytbek Maripov, a propus în Jogorku Kenesh (Parlamentul Kârgâzstanului) ideea schimbării capitalei și a locației Cabinetului Ministerial. Astfel, în cadrul sesiunii din 22 ianuarie 2025, acesta a argumentat că nici măsurile radicale nu pot îmbunătăți problemele persistente cu care se confruntă actualul oraș-capitală, Bișkek, în speța aglomerației din trafic și a smogului.
Parlamentarul a sugerat că această variantă poate oferi o soluție pe termen lung, citând în principal viitoarele oportunități de investiție în noul oraș, dar și avantajele financiare comparativ cu soluțiile imediate. Exemplul oferit a fost orașul Asman, de pe coasta lacului Issîk-Kul, care deja ar atrage 10 miliarde de dolari în investiții, pe când relocarea infrastructurii de cale ferată din Bișkek sau construirea unui drum de centură în jurul orașului ar consta 550 de milioane de dolari, respectiv 1 miliard de dolari. „Dacă ar fi mutată capitala, problemele cu aglomerația din trafic și poluarea aerului pot fi evitate”, a mai subliniat Maripov.
Conform datelor serviciului de navigare 2GIS, rezidenții Bișkekului au petrecut 777 de ore blocați în trafic doar în lunile iulie, august și septembrie 2024, în timp ce pentru luna noiembrie 2024 Bișkek a fost clasificat printre primele 10 cele mai poluate orașe din lume, conform proiectului World Air Quality. Nu este prima dată când a fost propusă această schimbare, anterior fiind considerat orașul Oș, denumit și capitala sudului, însă poziția sa apropiată de granița cu Uzbekistanul a stârnit probleme.
