Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu
Începutul mandatului noului președinte al Statelor Unite ale Americii a reprezentat un moment multașteptat atât pe plan intern, unde democrații au preluat după o lungă perioadă de timp controlul asupra ambelor Camere ale Congresului, cât și pe scena internațională, în ceea ce privește analiza poziționării SUA față de principalele teme de interes. Unul dintre principalele subiecte față de care era așteptată o poziționare îl reprezintă situația din Orientul Mijlociu, în special atitudinea Washingtonului față de influența Iranului în regiune și asupra dosarului nuclear iranian. Iar la puțin peste o lună de la preluarea mandatului, președintele Joe Biden a transmis deja un prim semnal în acest sens, în urma unor decizii privind implicarea trupelor americane din Siria.
Filmul evenimentelor
Statele Unite ale Americii au lansat, în 26 februarie, un atac aerian asupra bazelor militare care găzduiau grupări militante susținute de Iran în Siria, reprezentând primul moment în care administrația Biden a recurs la forța armată în relațiile bilaterale.
Într-o declarație emisă de Pentagon, atacul american asupra bazelor forțelor militante din Siria, susținute de Iran, au fost catalogate drept ,,retaliere militară proporțională”, fiind însoțit de ,,luarea măsurilor diplomatice’’ și consultarea aliaților. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a reiterat aspectul decizional al președintelui Biden în întreprinderea armată: ,,La îndrumarea președintelui Biden, armata SUA a condus atacuri aeriene asupra infrastructurii utilizate de grupurile militante susținute de Iran din estul Siriei.”
Mai mult, Kirby a declarat că mai multe clădiri au fost distruse, printre care se numără și baze militare ale organizațiilor militante Kata’ib Hezbollah (KH) și Kata’ib Sayyid al-Shuhada (KSS).
Atacul aerian este considerat mișcare de retaliere în urma unui incident din 15 februarie, când o grupare extremistă s-a folosit de rachete pentru a ataca aeroportul din orașul Erbil, aparținând regiunii semi-autonome Kurdistan a Irakului, în care un contractor civil al guvernului SUA a fost ucis și cel puțin alți 5 au fost răniți.
Conform declarațiilor Secretarului de Stat american Anthony Blinken, rachetele au țintit, în mod direct, baze care găzduiau trupe americane și trupe ale aliaților SUA din regiune. Premierul regiunii semi-autonome Kurdistan, Masrour Barzani, a declarat că a discutat cu Anthony Blinken cu privire la atacul din Aeroportul Internațional Erbil, ambii fiind de acord ,,să își coordoneze eforturile pentru a identifica răufăcătorii din spatele atacului”. Ulterior, atacul a fost revendicat de o grupare extremistă puțin cunoscută de orientare șiită, autointitulată ,, Apărătorii Sângelui” / Awliya al-Dam.
Scurt istoric – evoluția relațiilor SUA-Iran
Învestirea în funcție a noului președinte Joe Biden a fost percepută drept inițierea unui nou capitol în formularea politicii externe americane, așteptându-se ca Biden să se diferențieze de predecesorul sau republican, care a instituționalizat o politică externă de prioritizare a intereselor americane (,,America first”), însoțită de renunțarea relativă la multilateralism și îndoială cu privire la parteneriate strategice solide, precum NATO.
Pentru a oferi context relațiilor bilaterale dintre SUA și Iran, trebuie să amintim câteva evenimente esențiale:
Al doilea mandat al președintelui Barack Obama a fost marcat de normalizarea relațiilor între SUA și Iran, coordonarea diplomatică atingându-și punctul culminant în 2015, atunci când a fost semnat Acordul Nuclear cu Iranul. Înțelegerea multilaterală încheiată între SUA, Marea Britanie, Franța, China, Rusia și Iranul, supranumită P5+1, își propunea să limiteze activitatea nucleară întreprinsă de Iran, aceasta permițând monitorizare internațională a facilităților nucleare iraniene. Având în vedere informațiile de la începutul anilor 2000, conform cărora Iranul desfășura un proiect nuclear secret, precum și politica externă iraniană de impunere a superiorității strategice în regiunea Golfului Persic, încheierea acordului nuclear a fost considerată o victorie pentru diplomație, politica de non-proliferare și multilateralism.
Politica SUA în mandatul lui Trump
Odată cu instalarea în funcție a lui Donald Trump în ianuarie 2017, politica externă americană a suferit numeroase modificări, fiind marcată de abordări și metode diferite de relaționare. În mai 2018, Donald Trump a părăsit Acordul Nuclear cu Iranul din 2015, reimpunând sancțiuni economice împotriva guvernului iranian. Anul 2019 a înregistrat escaladarea tensiunilor când, în mai, guvernul SUA a intensificat sancțiunile economice impuse Iranului.
Măsurile implementate de guvernul SUA au fost urmate de două incidente în Golful Oman, în mai și iunie 2019, când șase petroliere au fost atacate, nefiind clar câte victime au rezultat din cele două evenimente. În urma celor două incidente, secretarul de stat de la acea vreme, Mike Pompeo, a declarat că Statele Unite consideră că Iranul s-a aflat în spatele atacurilor, bazându-și afirmațiile pe tipul de armament utilizat și pe analiza serviciilor secrete.
Tensiunile dintre SUA și Iran au culminat în data de 2 ianuarie 2020, când președintele Trump a autorizat asasinarea Generalului iranian Qassem Soleimani, care se afla într-un convoi care se îndrepta spre aeroportul internațional din Baghdad, atacul fiind contestat de comunitatea internațională pe motiv că a încălcat prevederi de drept internațional.
Un nou început sau o revenire la vechi obiceiuri?
Asumarea mandatului prezidențial de către Joe Biden a însemnat exercitarea presiunilor interne de a se delimita de predecesorul său republican, în special în sfera politicii externe. În acest sens, președintele Biden și-a propus să reînnoiască parteneriatele internaționale, declarându-și susținerea pentru aliații tradiționali ai Statelor Unite. Astfel, liderul de la Casa Albă s-a adresat liderilor europeni, cărora le-a promis angajament total în cadrul NATO, organizație caracterizată de Donald Trump drept ,,învechită”.
Mai mult, Joe Biden și-a propus ca punct central în agenda prezidențială ”re-aderarea” la Tratatul de la Paris, care reglementează cooperarea internațională în probleme de mediu, precum și revitalizarea Acordului Nuclear cu Iranul.
În ultimele săptămâni, atât oficialii iranieni, cât și comunitatea internațională au acordat deosebită atenție acțiunilor de politică externă a lui Joe Biden în Orientul Mijlociu, în special politicii privind Iranul. Ca atare, guvernul de la Teheran a exercitat presiuni asupra noului președinte american de a anula sancțiunile economice impuse în era Trump, folosindu-se de Agenția Internațională pentru Energiei Atomică, organizație internațională parte din sistemul Națiunilor Unite. Astfel, oficialii iranieni au declarat că nu vor mai permite supravegherea internațională a siturilor nucleare iraniene până când sancțiunile economice impuse în timpul mandatului lui Donald Trump nu vor fi ridicate.
Reacții internaționale
Noile manevre militare ale Washingtonului în Orientul Mijlociu nu au fost trecute cu vederea de principalii actori cu interese în regiune.
Astfel, ministrul rus de externe, Sergei Lavrov, a declarat că SUA trebuie să își concretizeze politica privind Orientul Mijlociu, criticând, în același timp, faptul că Rusia, un aliat cheie al Siriei, a fost anunțată în legătură cu recentul atac cu doar ,,patru sau cinci minute înainte”.
De asemenea, reprezentanții ministerului de externe sirian au declarat că ,,Siria condamnă atacul plin de lașitate al armatei americane din apropierea graniței dintre Siria și Irak. […] Administrația Biden trebuie să adere la norme de legitimitate internațională, nu la legea junglei, așa cum a făcut fosta administrație.”
În același timp, ministerul de externe iranian a clasificat atacul american drept ,,agresiune ilegală’’ și încălcarea prevederilor dreptului internațional și a drepturilor omului.
Concluzii…preliminare
Întrebat despre semnificația din spatele atacului trupelor americane asupra grupărilor militante șiite din Siria, președintele Joe Biden a afirmat că mesajul lui este ,,Nu există impunitate. Aveți grijă.”, referindu-se la atacul din 15 februarie asupra bazelor americane din Erbil, Irak.
Conform declarațiilor oficialilor americani, mesajul pe care Biden a dorit să îl transmită este că SUA nu va ignora atacurile orchestrate de grupările sprijinite de către Iran în Siria, însă nu își dorește deocamdată să inițieze o confruntare militară la scară largă.
O concluzie preliminară privind poziționarea SUA în politica externă o enunță Michael Knights, analist la Institutul Washington pentru Politica Orientului Apropiat, care afirmă că administrația americană își dorește să reitereze că, deși este deschisă la dialog (prin restabilirea Acordului Nuclear, printre altele), nu va evita să lanseze atacuri aeriene atunci când consideră că este necesar.
Surse:
https://www.latimes.com/politics/story/2021-02-26/us-airstrikes-syria-iran-what-comes-next
https://www.bbc.com/news/world-middle-east-24316661
https://www.bbc.com/news/world-middle-east-56205056
https://www.aljazeera.com/news/2021/2/26/us-strikes-iranian-backed-military-infrastructure-in-syria
https://www.washingtoninstitute.org/policy-analysis/irans-foreign-policy
https://www.dw.com/en/us-blames-iran-for-tanker-attacks-in-gulf-of-oman/a-49170169
