Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Marți, 8 noiembrie 2016, 120 milioane americani își vor alege cel de-al 45-lea președinte. Ca de obicei, alegătorii americani vor decide viitorul președinte al țării dintre unul din cei doi principali candidați: republicanul Donald Trump sau democrata Hillary Clinton. Cu toate acestea, în cursă se mai află doi candidați care speră să obțină cât mai multe voturi din partea americanilor – libertarianul Gary Johnson și reprezentanta Partidului Verde, Jill Stein.
Deși alegerea electoratului este una simplă, sistemul în urma căruia este desemnat președintele SUA este unul mult mai complicat.
Cum funcționează colegiul electoral?
Toate cele 50 state și Washington DC dețin un număr de ”electori” în colegiul electorilor – proporțional egal cu mărimea populației statului. California, cel mai mare stat, deține 55 voturi electorale, pe când celor mai puțin populate state, Wyoming și Washington DC, le revin doar câte 3 voturi. În total, există 538 electori. Pentru a câștiga o majoritate și a deveni președinte, un candidat are nevoie să obțină sprijinul a 270 electori – jumătate din total plus unu.
Tehnic vorbind, cetățenii americani votează pentru electori, nu pentru candidații în sine. Electorii sunt de obicei oficialii de stat sau membrii seniori de partid, dar aceștia nu sunt menționați în buletinul de vot. Numărul de electori pe care îl deține un stat este egal cu numărul de mandate în Camera Reprezentanților și Senat.
Toate statele cu excepția a două – Maine și Nebraska – folosesc sistemul ”câștigătorul ia tot”, astfel cel care câștigă majoritatea voturilor ia toate mandatele în colegiul de electori. Tocmai de aceea, lupta pentru nominalizarea președintelui SUA se va da defapt doar între Trump și Clinton, deoarece scorul extrem de mic pe care ceilalți doi candidați este de așteptat să-l obțină (Johnson și Stein) va fi insuficient pentru ca aceștia să obțină suficienți electori pentru a influența rezultatul final al alegerilor.
Astfel, cheia succesului pentru fiecare dintre candidați este să câștige bătălia pe anumite fronturi-cheie. Astfel există anumite state-cheie care au jucat un rol decisiv în ultimele decenii în fiecare campanie electorală pentru președinția SUA.
Care sunt statele cu rol decisiv?
În campania electorală pentru președinție SUA din 2016 statele-cheie sunt Florida și Ohio. Alte state importante sunt Wisconsin, New Hampshire, Minnesota, Iowa, Michigan, Nevada, Colorado și North Carolina.
Aceste state pot fi divizate în 3 categorii: bijuteriile coroanei – în alegerile din ultimele decenii Florida și Ohio mereu au votat pentru candidatul câștigător, astfel este esențial pentru candidați să obțină o majoritate în aceste state; statele pe care Trump trebuie să le câștige – din cauza nepopularității lui Trump, statele care mereu au votat pentru Republicani acum ar putea vota pentru Democrați, astfel Trump trebuie sa obțină un câștig în state precum Arizona, Georgia și Missouri; ”coaliția lui Obama” – Obama a câștigat lejer atât în 2008, cât și în 2012, acesta a realizat acest lucru câștigând în state cheie precum Iowa și Pennsylvania, astfel statele care au votat majoritar cu Obama ar putea acum vota majoritar cu Clinton.
Alegătorii votează doar pentru președinte?
Nu. Alegătorii votează pentru cel de-al 45-lea președinte SUA, dar în același timp, aceștia votează pentru cei 453 membri ai Camerei Reprezentanților și pentru 1/3 din membrii Senatului. Plus, aceștia votează pentru o parte din oficialii locali și ai statelor. Astfel, nu doar cei doi candidați pentru alegerile prezidențiale se află în campanie electorală, ci și întreaga structură a celor două partide principale americane. Iar miza este una extrem de importantă: pe lângă desemnarea noului șef de stat, în SUA va exista o nouă componență a Congresului, format din Camera Reprezentanților și Senat, acolo unde republicanii dețin actualmente majoritatea în ambele structuri legislative.
Cine poate deveni președinte SUA?
Tehnic vorbind, pentru a deveni președinte, un candidat ar trebui să fie cetățean american prin naștere, să aibă cel puțin 35 ani, și să fi fost rezident al SUA de cel puțin 14 ani. Cu toate acestea, încă din 1933, orice președinte a fost inițial guvernator, senator sau general de cinci stele.
Cine sunt principalii candidații pentru președinția SUA 2016?
Hillary Clinton, candidatul Partidului Democraților, a fost Secretar de Stat pentru administrația Obama în perioada 2008 – 2012, Senator pentru New York, Prima Doamnă a SUA, Prima Doamnă a statului Arkansas, avocat și profesor de drept și un activist pentru drepturile copiilor. Mottoul campaniei sale este ”Mai puternici împreună.” Platforma sa electorală este construită în jurul a câteva elemente cheie: 1. economia SUA trebuie să funcționeze pentru oricine, nu doar pentru cei din vârful piramidei financiare, astfel ea militează pentru o economie cu o clasă de mijloc puternică; 2. crearea a cât mai multe locuri de muncă; 3. eliminarea taxelor exorbitante pentru studiile universitare, astfel încât tinerii să nu fie nevoiți să ia credite imense și oricine să aibă acces la educație, de la grădiniță până la universitate. Partenerul de campanie al lui Hillary Clinton pentru postul de vicepreședinte este Tim Kaine, fost senator. Clinton a concurat pentru nominalizarea democratică cu Bernie Sanders, fost primar în Burlington, acesta a obținut un succes considerabil în alegerile preliminare, în special în rândul tinerilor. Sanders a militat pentru reforma economică, acuzând Wall Street-ul pentru problemele economice pe care le întâmpină SUA și pentru greutățile la cere este supusă clasa de mijloc.
Donald Trump, candidatul Partidului Republicanilor, este un om de afaceri în domeniul imobiliar și acționar al unor canale media. Mottoul campaniei sale este ”Fă America puternică din nou.” Platforma sa electorală cuprinde o serie de aspecte controversate, unul dintre acestea fiind acela că Trump a declarat că vrea să construiască un zid între Mexic și SUA, pentru care să plătească Mexic, pentru a opri imigranții mexicani, de asemenea acesta declara că ar vrea să interzică accesul oricărui imigrant în țară, în special musulmanilor. Cu toate acestea, platforma lui Trump s-a mai temperat de-a lungul anului, astfel acum acesta militează pentru: 1. reforma infrastructurii pentru a obține creștere economică; 2. reforma sistemului de securitate cibernetică; 3. stabilirea de afaceri comerciale pentru a crea locuri de muncă, a mări salariile și a reduce deficitul american de comerț; 4. reducerea taxelor pentru clasa de mijloc și asigurarea că cei bogați își plătesc partea de taxe; 5. reforma forțelor armate și mărirea investițiilor cu acestea. Partenerul de campanie a lui Trump pentru vicepreședinție este Mike Pence, guvernator al statului Indiana. În alegerile preliminare Trump a candidat pentru nominalizarea republicană cu Jeb Bush, Ben Carson, Chris Christie, Ted Cruz și Carly Fiorina. Spre deosebire de Clinton, care a dus o luptă strânsă cu Sanders, Trump a obținut o victorie categorică în alegerile preliminare.
Cartea victoriei: mobilizarea electoratului
De-a lungul campaniei electorale, sondajele de opinie au oscilat între o cursă strânsă între cei doi candidați și o victorie răsunătoare a lui Hillary Clinton. Cu toate acestea, răspunsul final al alegătorilor americani va fi cunoscut abia după numărătoarea voturilor exprimate în 8 noiembrie sau, anticipat, prin corespondență. Experții se feresc să facă previziuni privind numele câștigătorului, mai ales după desfășurarea evenimentelor din ultimele săptămâni, când campania lui Clinton a fost puternic lovită de reînceperea unei anchete privind folosirea unui email privat pentru corespondența oficială din perioada în care aceasta a ocupat funcția de Secretar de Stat în administrația Obama, între 2008 și 2012. Tendințele arată o revenire a lui Trump în sondaje, însă cifrele prezentate de acestea se află, aproape ca de fiecare dată în privința alegerilor prezidențiale din SUA, în marja de eroare, singura previziune care poate fi astfel făcută fiind că rezultatul final va fi unul strâns, indiferent de numele câștigătorului, iar cartea decisivă pentru victoria viitorului președinte american pare a fi mobilizarea propriului său electorat în statele-cheie care pot decide soarta alegerilor.
Surse:
