Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu
Context
Alegerile legislative din Franța au fost organizate în mod anticipat, la decizia președintelui Emmanuel Macron, care a anunțat acest eveniment în data de 9 iunie, ca urmare a rezultatelor Alegerilor Europarlamentare. Partidul de extremă-dreapta, “Reuniunea Națională”, a obținut un scor de 31,7% în cadrul alegerilor europarlamentare, acesta depășind cu un procent considerabil rezultatul alianței politice a președintelui Macron, “Împreună”, care a înregistrat un eșec, obținând numai 14,6% din voturi. Acest rezultat a motivat șeful statului să susțină un discurs prin care a anunțat organizarea alegerilor parlamentare anticipate pentru locurile din Adunarea Națională (Camera Deputaților), alegerile fiind inițial planificate pentru anul 2026. Analiștii politici au catalogat această mișcare ca fiind una neașteptată, elementul riscant al deciziei lui Macron consta în posibilitatea ca partidul “Reuniunea Națională” să câștige, astfel la conducere ar fi ajuns un prim-ministru de orientări politice diferite față de președinte, Franța intrând intr-o perioadă de coabitare parlamentară, ceea ce ar fi adus instabilitate în politica franceză și ar fi limita puterea decizională a lui Macron. Decizia șefului statului a fost, de asemenea, una neașteptată în condițiile în care Franța urmează să găzduiască la Paris Jocurile Olimpice din 2024.
Cine a candidat?
Noul Front Popular este o alianță de stânga formată din 3 partide mari: Partidul Comunist, Franța Nesupusă, care este reprezentantul stângii radicale, Partidul Socialist și Partidul Verzilor. Această alianță s-a dovedit populară în rândul oamenilor cu vârstele cuprinse între 18-24 și 24-35 de ani și se poziționează radical împotriva reformelor propuse de partidul de extremă-dreapta. Măsurile pe care această alianță dorește să le implementeze sunt legate de taxe și impozite, susținerea războiului din Ucraina și reformarea politicii agricole.
Partidul Reuniunea Națională, condus de Marine Le Pen, este un partid de extremă-dreapta care a obținut un succes răsunător în cadrul Alegerilor Europarlamentare, acest partid fiind preferat de grupele de vârstă 50-64 de ani și 65-75 de ani. Politicile acestui partid se identifică ca fiind „republicane” și eurosceptice. Aceștia susțin că luptă contra imigrației ilegale și se caracterizează prin naționalism și populism.
Împreună este coaliția de guvernare formată din mai multe partide centriste, printre care și partidul președintelui Macron, “Renaissance”. Acesta a primit cea mai multă susținere din partea categoriei de vârstă de peste 75 de ani și a înregistrat o scădere în popularitate în urma apariției partidelor extremiste. Acesta dorește să ia măsuri în domeniul creării locurilor de muncă, facilitarea afacerilor în a-și reduce cheltuielile și susținerea sistemului judiciar în ceea ce privește pedepsirea nerespectărilor legii.
De asemenea, Republicanii, care au fost divizați în urma mai multor dispute interne referitoare la decizia de a susține sau nu partidul lui Marine Le Pen, a obținut doar 6,6% din voturi, nereușind să se califice pentru turul doi.
Primul tur
În cadrul primului tur de alegeri, a fost înregistrat un record în ceea ce privește procentul de populație care s-a prezentat la vot: aproape 65% din populație, fiind cea mai mare prezentare la vot din ultimele 4 decenii.
Rezultatele arată o victorie a extremei-dreapta și un eșec al partidului de guvernare. Aceste trei partide au reușit să intre în al doilea tur de alegeri, fiind singurele care au trecut pragul de 12,5%, necesar pentru a participa la turul doi (12,5% din populația totală a Franței cu drept de vot, nu doar a celor care își exercită votul). Un element de surpriză îl reprezintă faptul că în al doilea tur vor participa 3 partide, de cele mai multe ori lupta fiind purtată doar între două partide. În total 76 de candidați au fost aleși în primul tur al alegerilor, 39 fiind pentru cei din Adunarea Națională, 32 pentru Noul Front Popular și 2 pentru Ensemble.
Al doilea tur
Al doilea tur s-a organizat pentru cele 501 locuri rămase din cadrul Asamblee Nationale și a fost înregistrată de asemenea, o mare prezență la vot, peste 63% dintre cetățeni participând la procesul electoral.
Alianța de stânga a reușit să ocupe 182 de locuri în Parlament, victoria coaliției fiind una neașteptată. Pe locul doi s-a situat coaliția “Împreună!”, care a câștigat 168 de locuri, iar pe ultimul loc s-a poziționat “Reuniunea Națională”, cu 143 de locuri. Restul de locuri au fost ocupate de “Republicanii” (66 de locuri), neafiliați de stânga (12) și de alte partide (6 de locuri).
Concluzie
Rezultatele acestor alegeri au pus Franța într-o poziție dificilă deoarece niciunul dintre partide nu deține un număr suficient de locuri pentru a realiza o majoritate în Parlament. Acest lucru va duce la instabilitatea politică a Franței, cele trei grupări neavând un istoric de a colabora împreună. De asemenea, lupta politică dintre două partide extremiste reflectă trendul crescător din Europa în ceea ce privește extremismul, în special când vine vorba de partidele de extremă-dreapta la nivelul continentului, dar și diferențele majore de mentalitate dintre tinerii francezi și adulții, respectiv persoanele în vârstă.
Surse:
https://www.reuters.com/world/europe/le-pens-party-trounces-macrons-eu-vote-exit-polls-2024-06-09/https://www.theguardian.com/world/article/2024/jul/07/french-election-national-rally-marine-le-penhttps://hotnews.ro/cine-sunt-oamenii-cheie-din-noul-front-popular-alianta-de-stanga-care-a-castigat-alegerile-parlamentare-din-franta-aruncand-adunarea-nationala-pe-locul-3-1741983https://www.euronews.com/my-europe/2024/07/02/french-elections-heres-who-voted-for-the-different-political-partieshttps://edition.cnn.com/2024/06/30/europe/macron-france-election-first-round-intl/index.htmlhttps://www.politico.eu/article/france-legislative-election-2024-second-round-front-populaire-jean-luc-melenchon-raphael-glucksmann-shock-victory/
