Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Marina Ghiță și Emilia Pîrșcoveanu
Liderii mondiali și-au exprimat dorința de a lucra cu Donald Trump, atunci când acesta preia va prelua funcția de președinte al SUA, dar în același timp și-au exprimat anxietatea asupra neliniștea cu privire la modul în care acesta se va ocupa de problemele din Orientul Mijlociu, informează Reuters. Mai mulți lideri autoritari și de dreapta l-au felicitat pe omul de afaceri care a câștigat conducerea celei mai puternice țări din lume. China, o țintă a mâniei lui Trump în timpul campaniei sale, a făcut apel pentru cooperare. Mexicul a folosit un ton conciliant, în ciuda insultelor lui Trump față de migranții din Mexic și a promisiunii de construire a unui zid pentru a separa cele două țări. Coreea de Sud l-a îndemnat pe Trump să nu schimbe politica legată de testele nucleare ale Coreei de Nord. Trump, care nu are nici o experiență politică sau militară anterioară, a declarat că, după ce a învins-o pe Hillary Clinton, va căuta un numitor comun, nu un conflict, cu aliații Statelor Unite. În campania electorală, acesta și-a exprimat admirația față de președintele rus, Vladimir Putin, a pus sub semnul întrebării dogmele centrale ale alianței militare a NATO și a sugerat că Japonia și Coreea de Sud ar trebui să dezvolte arme nucleare pentru a-ș îndeplini sarcina de apărare. Printre alte probleme care provoacă îngrijorare în rândul aliaților se numără angajamentele lui Trump de a anula un acord global privind schimbările climatice, eliminarea unui acord comercial care, spune el, nu a fost avantajos pentru muncitorii din SUA și renegocierea acordului nuclear între puterile Teheranului și puterile mondiale, care a dus la relaxarea sancțiunilor asupra Iranului. Iranul i-a cerut lui Trump să rămână angajat în afacerea iraniană. Președintele Hassan Rohani a declarat că acordul nuclear încheiat cu cele șase puteri mondiale nu poate fi respins de către un singur guvern.
François Hollande l-a felicitat pe Donald Trump pentru victoria sa în alegerile prezidențiale din SUA, „așa cum este firesc între doi șefi de state democratice“, dar a precizat că alegerea Trump „va deschide o perioadă de incertitudine”, informează Le Figaro. „Ceea ce este în joc este pacea, este lupta împotriva terorismului, este situația din Orientul Mijlociu, sunt relațiile economice și conservarea planetei“, a declarat președintele francez, care a promis că va discuta toate aceste probleme cu noua administrație americană „cu vigilență și deschidere“. Contextul face apel la o „Europă unită și capabilă să se exprime și să exercite o politică acolo unde interesele sau valorile sale sunt puse în discuție.”
Rusia este pregatită și așteaptă cu nerăbdare restabilirea relațiilor bilaterale cu Statele Unite, a declarat presedintele rus, Vladimir Putin, comentând vestea victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, relatează Russia Today. “Am auzit retorica campaniei lui Trump în timp ce candida pentru președinția SUA, care a fost axată pe restabilirea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite ale Americii“, a declarat președintele Puțin, vorbind la ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare a ambasadorilor străini la Moscova. “Înțelegem și suntem conștienți de faptul că acesta va fi un drum dificil, în lumina degradării relației dintre Rusia și Statele Unite din ultima perioadă “. Vorbind despre starea de degradare a relațiilor dintre cele doua țări , președintele a subliniat încă o dată că “nu este vina noastră că relațiile dintre Rusia și SUA sunt așa cum le vedeți.” Mai devreme astăzi, într-un mesaj adresat lui Donald Trump, președintele rus și-a exprimat încrederea că dialogul dintre Moscova și Washington se va îmbunătăți. El a menționat că speră să abordeze unele “probleme importante, care se află în prezent pe agenda internațională, și caută răspunsuri eficiente la provocările securității globale”. Puțin și-a exprimat încrederea în “construirea unui dialog constructiv între Moscova și Washington, bazat pe principii de egalitate, respect reciproc și poziții reciproce, corespunzător intereselor popoarelor țărilor noastre și ale întregii comunități internaționale”. Comentând asupra victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia va judeca noua administrație SUA după acțiunile sale și o să ia măsuri adecvate drept răspuns. “Suntem gata să lucrăm cu orice lider american ales de poporul din SUA”, a declarat ministrul miercuri. În opinia multor observatori, relațiile dintre SUA și Rusia se află acum la punctul cel mai scăzut de la Războiul Rece. Putin a remarcat în mod repetat că înrăutățirea relațiilor Rusiei cu SUA “nu a fost alegerea rușilor“.
Trump a crescut în sondaje cu o campanie islamofobica și islamofobia va deveni politica sa oficială, informeaza Al Jazeera. În locul primului președinte de sex feminin, Statele Unite ale Americii au primit primul lor presedinte islamofob. Islamofobia lui Trump a rezonat profund cu alegătorii. Mai mult decât atât, ea a mobilizat un segment considerabil al organizării politice americane să voteze în favoarea sa. Un sondaj NBC efectuat în decembrie 2015 a constatat că 25 % dintre americani au sprijinit initiativa lui Trump de a interzice musulmanilor accesul in SUA. Un sondaj din martie 2016 a indicat un sprijin mai mare, cu 51 de procente care favorizează politica lui Trump “până când reprezentanții țării noastre pot să-și dea seama ce se întâmplă“. Trump a câștigat pentru că a fost dispus să sustina islamofobia în condițiile flagrante și alarmante. El a dezbrăcat orice retorica atenuantă, menita să impace liberalii si moderații. Trump nu poate fi numit „iubitor de pace” sau „moderat” când vine vorba de discursul său cu privire la musulmani. Este clar că administrația Trump va aduce o stare de supraveghere extinsă a comunităților musulmane, o verificare riguroasă a imigranților musulmani, și foarte probabil, interzicerea intrării în SUA a refugiaților din state devastate de război.
Rusia a declarat că va începe în curând atacurile aeriene în Siria, relatează DW. Admiral Kuznetsov este escortat de mai multe alte nave de luptă, inclusiv fregate capabile să lanseze rachete de croazieră. Avioane de pe un portavion rusesc vor lansa atacuri din estul Mediteranei asupra orașului sirian Alep, în doar câteva ore, a declarat Ministerul Apărării din Rusia. Avioanele de război de pe amiralul Kuznetsov vor viza rebelii de la marginea orașului, de acolo de unde aceștia au lansat o ofensivă împotriva părții de vest a orasului care este controlată de guvernul sirian. Flota a plecat dintr-o bază rusească din Marea Barents la mijlocul lunii octombrie. Rusia și Siria au declarat că au respectat un moratoriu privind atacurile aeriene din 18 octombrie din orasul controlat de rebeli Alep, după presiunea internațională cu privire la victimele civile, dar au continuat să efectueze raiduri de bombardament la marginea orașului și în alte părți ale țării. Aceștia au anunțat, de asemenea, încetarea focurilor pentru a permite civililor prinși în capcană și luptătorilor rebeli să părăsească estul Alepului. Moscova și guvernul sirian au acuzat mult timp SUA, Turcia și rebelii din Golf că nu s-au distanțat de grupurile teroriste cum ar fi al-Qaeda, contribuind la defalcarea eforturilor internaționale de a pune în aplicare o implementare de stopare a focului.
Hackerii ruși ar putea încerca să intervină în alegerile din Germania din 2017 așa cum se presupune că s-a întamplat și în timpul cursei prezidențiale din SUA, a avertizat marți cancelarul Angela Merkel, informează Washinhton Times. Luând cuvântul alături de prim-ministru norvegian Erna Solberg, la o conferință de presă la Berlin, cancelarul german și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibila implicare a Kremlinului în influentarea alegerilor germane așa cum s-a întamplat și în cazul alegerilor ce au avut loc în SUA .”Noi încă ne confruntăm cu atacuri cibernetice care își au originea în Rusia sau cu știri care furnizează informatii false“, a spus Merkel. Ținând cont de faptul că interventiile Rusiei au devenit deja “o sarcină de zi cu zi” și ar putea deveni o provocare din ce în ce mai mare în contextul în care alegerile generale din Germania se apropie, Merkel a declarat. “Deci, se poate întâmpla ca acesta să joace, de asemenea, un rol important în timpul campaniei electorale“. Administrația Obama a declarat luna trecută că este încrezătoare că recentele intruziuni și scurgeri de e-mailuri suferite de către organizații și persoane fizice din Partidul Democrat din SUA au fost direcționate de către guvernul rus într-o încercare de a influența rezultatul alegerilor din 8 noiembrie.
Un atac aerian al unei coaliții condusă de SUA a ucis cel puțin 16 civili într-un sat la nord de așa-numitul bastion al ISIS, Raqqa, relatează Al Jazeera. Satul a fost ținta unei alianțe a luptătorilor kurzi și arabi sprijinite de SUA, care dorea să captureze Raqqa. Un purtător de cuvînt al alianței a declarat că au avut loc atacuri în zona respectivă. O declarație a coaliției a spus că 7 atacuri în apropiere de orasul Ain Issa de marți au vizat 6 poziții tactice ale ISIS și au distrus 3 poziții de luptă .Raportul inițial al atacului aerian al-Heisha, la aproximativ 40 km la nord de Raqqa, a venit de la un activist din grupul anti-ISIS . Acesta a spus că 23 de persoane au fost ucise și au fost identificate 19. Miercuri, Observatorul Sirian a declarant că 20 de oameni au fost ucisi și aproximativ alți 30 au fost răniți în atac. Cercetările efectuate indică faptul că mai mult de 600 de civili ar fi fost uciși de loviturile aeriene ale coaliției, începute în Siria, în urmă cu doi ani, coaliția recunoscand responsabilitatea doar pentru 55 de morți civili din Siria și Irak, în perioada august 2014 și iulie 2016. Luna trecută, Amnesty International a declarat că aproximativ 100 de civili ar fi fost uciși în trei lovituri aeriene ale coaliției , în iunie și iulie 2016 în Manbij, la nord-vest de Raqqa.
Parlamentul estonian a votat o moțiune de cenzură împotriva prim-ministrului, Taavi Rõivas, ceea ce a dus automat la căderea guvernului său, a anunțat televiziunea publică, informează Le Figaro. Această propunere urmărește eșecul coaliției de guvernământ tripartite. Căderea guvernului nu ar trebui să conducă totuși la schimbări semnificative în politica externă a țării baltice, membră a NATO, a UE și a Zonei Euro, potrivit analistului Ahto Lobjakas. Moțiunea a fost adoptată de 63 de parlamentari din cinci partide, în timp ce 28 de parlamentari au votat împotrivă.
Cererea permanentă a Turciei de a adera la Uniunea Europeană ar putea să se încheie cu un eșec dacă Ankara nu își redefinește politicile cu privire la drepturile civile, libertatea presei și sistemul judiciar, a declarat principalul official UE responsabil de relațiile cu Turcia, informează Reuters. În timp ce Ankara este un aliat crucial în eforturile Bruxelles-ului pentru a opri migranții să ajungă în Europa, la nivelul Comisiei Europeane, temerile cu privire la faptul că Turcia devine din ce în ce mai autoritară și este preocupată de viabilitatea aderării sale la UE au crescut. După ce Comisia a publicat, miercuri un raport cu privire la progresele înregistrate de Turcia în aderarea la blocul comunitar, comisarul european, Johannes Hahn, a declarat că valorile democratice centrale ce trebuie respectate de orice țară care dorește să adere la Uniunea Europeană, nu au fost negociate în cazul Turciei. „Turcia este un candidat UE, iar acest lucru înseamnă că ea trebuie să accepte faptul că noi aplicăm standarde mai ridicate … În cazul în care nu dorește să accepte, ea trebuie să facă față consecințelor. Democrația, independența sistemului judiciar și libertatea presei nu pot fi negociate“, a declarat Hahn în cadrul unui interviu. Aderarea Turciei, membră a alianței militare occidentale a NATO, a fost o problemă dificilă încă de la lansarea oficială a discuțiilor în 2005, la 18 ani după ce a aplicat pentru prima dată să se alăture blocului european.
Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să intervină pe piețele naționale în situații de urgență, a declarat, Ewald Nowotny, membru al Consiliului guvernatorilor, după ce victoria lui Donald Trump a agitat puternic piețele financiare, informează Le Figaro. „Suntem destul de pregătiți să intervenim în cazul în care există o urgență“, a declarat acesta reporterilor în urma unei conferințe, adăugând că nu se poate prezice deocamdată ce se va întâmpla, dar se poate afirma că victoria Trump a fost un semn rău pentru economia mondială. Nowotny a adăugat că nu a putut spune dacă rezerva federală a fost la fel de succeptibilă decât înainte de mărirea ratelor dobânzilor în luna decembrie, declarând că se teme de apariția unei noi perioade de incertitudine pe termen mediu, așa cum s-a întâmplat după ce britanicii au ales să iasă din UE, în luna iunie. Bostjan Jazbec, președintele Băncii Central Slovene, a declarat că BCE și Rezerva Federală a SUA ar putea răspunde în mod adecvat la orice șocuri economice care rezultă din victoria lui Donald Trump.
