Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Președintele Statelor Unite ale Americii a declarat că este ”100% doritor” să depună mărturie sub jurământ cu privire la interacțiunile sale cu fostul director FBI, James Comey, pe care l-a acuzat că a mințit în declarațiile date Comisiei pentru Informații a Congresului SUA, informează The Guardian. Trump a negat vehement afirmațiile potrivit cărora i-a cerut lui Comey să îi promită loialitatea sa și să renunțe la o anchetă care l-a vizat pe unul dintre consilierii săi apropiați, Michael Flynn, responsabil cu consilierea pe securitate. ”Nicio implicare, nicio obstrucționare, este un informator”, a declarat Trump. ”Suntem foarte foarte fericiți și, sincer, James Comey a confirmat ceea ce demult am spus, iar unele lucruri pe care le-a spus pur și simplu nu sunt adevărate”, a mai spus Trump cu privire la faptul că potrivit părerii sale, declarațiile lui Comey îl dezincriminează. Pe de altă parte, investigatorii care reprezintă Congresul SUA au înaintat o serie de cereri după declarațiile lui Comey în fața comisiei senatoriale, acestea vizând memo-uri și orice înregistrări ale discuțiilor private dintre acesta și președintele Trump pe care Casa Albă le-a păstrat în marja discuțiilor dintre cei doi. Cererile reprezentanților congresului au fost înaintate Casei Albe, care are termen până la data de 23 iunie să furnizeze documentele scrise sau, dacă există, inclusiv discuții înregistrate, informează CNN.
Arabia Saudită și aliații săi din zona Golfului Persic au intensificat criza diplomatică de izolare a Qatarului, prin sancționarea mai multor organizații și a 59 de persoane pe care le acuză de legături cu militantismul islamist, potrivit The Guardian. Tentativa de izolare a Qatarului, care se confruntă cu o blocadă impusă transporturilor pe sol, pe apă și în aer, a fost criticată vehement de ministrul de externe al țării, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, care a avertizat că ”aceste proceduri reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional și a legii umanitare internaționale. Acestea nu vor avea un impact pozitiv în regiune, ci dimpotrivă”. În același timp, Organizația Națiunilor Unite a anunțat că nu este legată de ”lista teroristă” avansată de Arabia Saudită după ce mai multe organizații și persoane asupra cărora au fost aplicate interdicții, potrivit Al Jazeera. Purtătorul de cuvânt al secretarului ONU a precizat că organizația ”este dependentă doar de sancțiunile impuse de organismele interne, precum Consiliul de Securitate. Oficiul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a fost implicat mulți ani de zile cu unele dintre organizațiile sancționate în activități care au avut la bază principii umanitare, care sunt strict non-politice”, a afirmat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al Secretarului General al ONU, Antonio Guterras.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat angajamentul SUA cu privire la respectarea articolului 5 din tratatul NATO, prin care fiecare stat al Alianței va ajuta orice alt stat membru dacă este atacat, răspunzănd întrebării unei jurnaliste române în cadrul unei declarații comune de presă cu omologul său din România, Klaus Iohannis, informează BuzzFeed. Publicația citată a lăudat astfel inițiativa jurnalistei TVR, Ramona Avramescu, care a reușit să provoace din partea lui Trump un răspuns care s-a lăsat așteptat în timpul summitului NATO de la Bruxelles, de luna trecută, și care nu a fost rostit atunci provocând sentimente de frustrare în rândul liderilor celorlalte 27 de state membre ale Alianței. ”Da, absolut sunt anagajat în respectarea Articolului 5”, a fost răspunsul multașteptat din partea lui Trump la întrebarea cum vede acesta îngrijorările statelor din falncul estic cu privire la acțiunile Rusiei și dacă SUA va răspunde conform articolului 5 al tratatului NATO. ”În mod cert, suntem acolo pentru a proteja și acesta este unul dintre motivele pentru care vreau să asigur lumea că avem o forță foarte, foarte puternică, prin achitarea sumelor necesare pentru a avea parte de această forță”, a mai subliniat Trump care a salutat decizia României de a aloca 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, așa cum prevede un acord informal între statele membre ale Alianței nord-atlantice.
Forțele guvernamentale siriene și milițiile aliate din sud-estul țării au reușit să ajungă la granița cu Irak, vineri, în apropiere de baza militară de la Tanf, acolo unde forțele speciale ale Statelor Unite ale Americii antrenează rebeli locali pentru a lupta împotriva militanților Statului Islamic, a afirmat un comandant pro-guvernamental, potrivit Reuters. Progresul realizat de forțele loiale președintelui Bashar al-Assad reprezintă un succes crucial pentru realizarea unei linii de aprovizionare terestră dinspre Teheran spre Irak, Siria și Liban, un fapt care a provocat îngrijorări majore din partea aliaților SUA din regiune. Evenimentul a avut loc totodată și în contextul amplificării tensiunilor dintre trupele pro-guvernamentale și forțele aliate rebele, sprijinite de Statele Unite ale Americii, marcate printr-o serie de incidente care au culminat cu doborârea unei drone a forțelor guvernamentale de către coaliția pro-americană, după ce aparatul de zbor fără pilot a deschis focul asupra unor membri ai acesteia. Îngrijorarea forțelor rebele este constituită de facilitarea de care trupele pro-guvernamentale vor beneficia din partea Iranului, care a trimis sprijin logistic și miliții șiite pentru a lupta de partea forțelor loiale președintelui sirian, Bashar al-Assad, și, totodată, pentru a întări pozițiile mișcării Hezbollah în Liban. Baza de la Tanf se află în regiunea Badia, considerată o prioritate pentru forțele siriene guvernamentale. Progresul realizat de forțele rebele din regiune împotriva militanților ISIS le-a permis acestora să preia controlul unor părți importante din Badia, alarmând guvernul de la Damasc și pe aliații acestuia. Rebelii sprijiniți de SUA au reușit să blocheze pătrunderea forțelor guvernamentale în zonele controlate, așa că acestea au deschis o nouă rută și au presat opozanții până la granița cu Irakul.
Un bărbat din Thailanda a fost condamnat la 35 de ani de închisoare după ce a postat un mesaj ofensator considerat drept o insultă la familia regală, aceasta fiind una dintre cele mai dure pedepse de acest fel care a fost dată pentru criticarea monarhiei țării, informează The Guardian. Un tribunal militar din capitala Bangkok l-a condamnat pe Wichai, al cărui nume de familie nu a fost oferit publicității pentru a-i proteja familia de repercursiuni, un bărbat de 34 de ani, a fost găsit vinovat pentru 10 capete de acuzare privind infracțiunea de ”lese-majeste” (”ofensa adusă monarhiei”), prin postarea de fotografii și imagini video cu membrii familiei regale pe un cont de Facebook care voia să pară că aparține unui alt utilizator. Wichai a primit câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre cele 10 capete de acuzare, prin care Wichai ar fi încercat să-l defăimeze pe un fost prieten de-al său. ”Tribunalul l-a pedepsit cu câte șapte ani pentru fiecare capăt de acuzare. Deși inițial pedeapsa însuma 70 de ani, aceasta a fost redusă la jumătate deoarece inculpatul și-a recunoscut fapta”, a declarat Yinhcheep Atchanont, de la grupul iLaw, care monitorizează cazurile de defăimare a monarhiei din Thailanda.
Parlamentul Japoniei a promulgat o lege care îl poate determina pe împăratul Akihito să devină primul monarh care abdică în ultimii peste 200 de ani, lăsând totodată deschisă și o dezbatere cu privire la posibilitatea de a permite și persoanelor de sex feminin accesul la tron, scrie The Guardian. Akihito nu ar fi primul împărat al Japoniei care abdică, însă până acum o lege introdusă în 1947 nu permitea succesiunea în timpul vieții unui monarh. Noua lege introdusă de parlamentul japonez i se va putea aplica doar lui Akihito, însă aceasta include și o rezoluție neobligatorie prin care guvernul poate să considere modalități prin care să asigure stabilitatea viitoare a monarhiei. Potrivit presei japoneze, Akihito ar urma să abdice înainte de sfârșitul lui 2018 pentru a-i permite fiului său cel mai mare, prințul încoronat Naruhito, să devină cel de-al 126 ocupant al tronului Crizantemelor, cel mai probabil la începutul lui 2019. În vârstă de 83 de ani, Akihito a sugerat anul trecut că problemele de sănătate îi afectează abilitatea de a-și îndeplini îndatoririle publice, sugerând nevoia introducerii unei legi care să-i permită să abdice. Aflat pe tron din 1989, Akihito a fost supus unei operații pentru înlăturarea unui cancer în 2003 și a suferit o intervenție pentru instalarea unui bypass, în 2012.
Liderii Partidului Socialist din Venezuela au lansat un atac virulent împotriva procurorului general al țării, în care aceștia îi aduc Luisei Ortega o serie de acuzații de la nebunie până la promovarea violenței, în contextul unui conflict deschis între aceasta și regimul condus de președintele Nicolas Maduro, informează Reuters. Ortega a acuzat forțele de securitate de violență excesivă împotriva manifestanților anti-guvernamentali, în urma unor incidente petrecute în ultimele luni și în timpul cărora 67 de persoane și-au pierdut viața, câteva mii au fost rănite, alte sute arestate, iar pagubele materiale înregistrate au fost consistente. De asemenea, procurorul șef al Venezuelei s-a opus unui plan de numire a unui congres care să conducă la propunerea unei noi versiuni a Constituției țării, decizie pe care Ortega a amenințat că reprezintă ”o îndepărtare de la moștenirea lui Hugo Chavez”. Unul dintre liderii Partidului Socialist aflat la putere, Pedro Carreno, a cerut în schimb o evaluare psihiatrică a procurorului șef: ”Această femeie, cu un comportament diabolic, a dovedit că este nebună. Femeia asta poate să provoace un război civil”. De asemenea, televiziunea de stat de la Caracas a publicat un reportaj larg în care un afacerist o acuză pe Ortega de folosirea improprie a unui avion în uz personal, în timp ce numărul 2 al Partidului Socialist, Diosdado Cabello, a declarat că procurorii din eșaloanele inferioare ale sistemului sunt amenințați cu demiterea dacă i se opun acțiunilor Luisei Ortega.
Guvernul regional din Catalonia a anunțat că va organiza un referendum pentru independența față de Spania, pe 1 octombrie, potrivit unui anunț care adâncește criza judiciară dintre această regiune și capitala Madrid, informează The Guardian. Președintele regiunii catalane, Carles Puigdemont, a declarat că alegătorii referendumului declanșat unilateral vor fi întrebați un singur lucru: ”Vreți Catalonia să devină o țară independentă sub forma unei republici?” Administrația regională condusă de Puidgemont insistă că regiunea din nord-estul țării are un drept politic, economic și cultural pentru auto-determinare. În schimb, guvernul Spaniei se opune vehement secesiunii, argumentând că aceasta reprezintă o violare a constituției și a promis că va folosi toate mijloacele posibile pentru a stopa organizarea referendumului. Puidgemont a insistat însă că Madridul nu are altă soluție decât să accepte referendumul: ”Când ne-au întrebat ce ne dorim, noi, catalanii, am oferit trei propuneri, fiecare diferită. Dar ei le-au respins pe toate”.
Rusia ar putea să confiște proprietăți diplomatice ale Statelor Unite ale Americii aflate la Moscova și să complice existența unei școli anglo-americane dacă Washington-ul nu va reda în folosință două facilități diplomatice până la sfârșitul acestei luni, se arată într-un material publicat de ziarul Kommersant, citat de Reuters. Reacția Rusiei survine după ce fostul președinte american Barack Obama a expulzat 35 de cetățeni ruși pe care i-a acuzat că au fost implicați în compromiterea alegerilor prezidențiale din SUA, decizie care a fost acompaniată și de confiscarea a două facilități diplomatice ale Rusiei, una în statul Maryland, iar alta în Long Island. Moscova nu a reacționat cu măsuri similare, afirmând că așteaptă ca noua administrație instalată în ianuarie sub conducerea lui Donald Trump să ia măsuri de îmbunătățire a relațiilor bilaterale. Cu toate acestea, publicația rusă amintită, care a citat surse diplomatice, susține că Rusia vrea ca cele două facilități să fie returnate până la viitoarea întâlnire a grupului G20, în care președinții celor două state ar urma să se întâlnească, fiind așteptat ca Moscova să aplice măsuri similare dacă SUA nu vor reveni asupra deciziei.
Formația islandeză Sigur Rós a promis că va marca în timpul concertului susținut pe arena Margaret Court din Melbourne ”cea mai incluzivă seară”, arătând astfel sprijinul pentru egalitatea drepturilor persoanelor de același sex de a se căsători, informează The Guardian. Anunțul formației survine după ce fosta sportivă care dă numele arenei a anunțat că va boicota zborurile companiei australiene Qantas deoarece aceasta și-a manifestat sprijinul pentru căsătoria persoanelor de același sex. Margaret Court, o fostă mare tenismenă a Australiei, este în prezent pastor creștin și, după recenta afirmație privind boicotul companiei Qantas, a revenit afirmând că fenomenul transgender este ”opera diavolului” și a comparat politicile de promovare a egalității sexuale drept o amenințare la fel de mare precum Hitler. ”Fanii și prietenii noștri ne-au atras atenția asupra recentelor comentarii ale lui Margaret Court (…). Știm că opiniile sale nu sunt împărtășite de majoritatea australienilor. Vrem să ne adăugăm vocea celor care cer egalitate în căsătorie în Australia, exact pe arena Margaret Court. Australia ar trebui să fie o țară care sărbătorește pozitivitatea și incluziunea, la fel ca și meritele obținute pe arenele sportive. Haideți să facem, pe 27 iulie, ca pe arena Margaret Court să avem cea mai incluzivă noapte și să le cerem tuturor australienilor să aibă aceeași demnitate și respect aici pe terenul de sport”, au afirmat membrii formației islandeze, care vor concerta pe arena pe care se află totodată și terenul central al turneului anual de Mare Șlem de la Australian Open.
