Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Procurorii americani au dezvăluit un act de acuzare format din 37 de capete împotriva fostului președinte Donald Trump, afirmând că acesta a pus în pericol secrete de stat după ce a părăsit Casa Albă, conform Reuters. Acuzațiile includ manipularea documentelor clasificate referitoare la programul nuclear american și mințirea cu premeditare a oficialilor guvernamentali care încercau recuperarea actelor oficiale. Procurorii susțin, de asemenea, că Trump a depozitat documente în locuri neconvenționale, precum în toaletele și alte locuri mai greu accesibile din cadrul locuinței sale din Mar-a-Lago. Divulgarea neautorizată a informațiilor clasificate pune în pericol atât securitatea națională și relațiile externe, cât și activitatea serviciilor de informații, conform acuzațiilor. Se așteaptă ca Trump să apară în instanță marți, pedepsele maxime posibile fiind de până la 20 de ani de închisoare în caz de condamnare.
Fostul prim-ministru britanic, Boris Johnson, a demisionat din poziția de membru al parlamentului, exprimând „o opoziție vehementă” față de anchetarea conduitei sale de către colegii din legislativ, informează Reuters. Această decizie evidențiază diviziunile din cadrul partidului conservator aflat la guvernare, cu puțin timp înainte de anticipatul scrutin general din anul următor. Johnson era investigat pentru declarații potențial înșelătoare privind „petrecerile” în timpul pandemiei COVID-19, de la Downing Street. Acuzând comitetul parlamentar că desfășoară o „lovitură politică” bazată pe prejudecăți, Johnson a afirmat că este forțat să plece fără dovezi substanțiale. Cu toate că a lăsat deschisă posibilitatea unei eventuale întoarceri în politică, această demisie poate marca sfârșitul carierei sale de 22 de ani. Fostul prim-ministru a jucat un rol semnificativ în materializarea Brexitului. Ancheta, condusă de un membru al Partidului Laburist, cu o majoritate de parlamentari conservatori în comitet, a fost derulată într-o perioadă în care partidul de apartenență a lui Johnson se confrunta cu nemulțumire publică și alte conflicte interne.
Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, și președintele american, Joe Biden, s-au reunit la Casa Albă pentru a confirma angajamentul pentru un acord menit să încurajeze economia „verde”, relatează BBC. Declarația Atlantică își propune să îmbunătățească cooperarea economică între cele două țări, oferind avantaje și facilitând dialogul între firmele ce se aliniază cu planurile pentru dezvoltare durabilă ale celor două state. Deși nu se ridică la nivelul unui acord de liber schimb, înțelegerea include angajamente de eliminare a barierelor comerciale, consolidare a legăturilor din industria de apărare, încheierea unui acord privind protecția datelor și promovarea colaborării în domeniul inteligenței artificiale. Companiile britanice de mașini electrice ar putea beneficia de credite fiscale și subvenții americane pentru energii verzi. În timp ce declarația poate fi percepută ca o alternativă la un acord comercial mai amplu, Sunak a fost criticat de către David Lammy, subsecretarul de stat laburist de la ministerul de externe, pentru „menținerea rafturilor goale în Marea Britanie”.
Președintele rus, Vladimir Putin, și-a avertizat urmăritorii de pe Telegram de începerea contraofensivei ucrainene, în cadrul unui videoclip postat pe rețeaua de socializare, informează BBC. Declarația survine în contextul intensificării violențelor pe teritoriul Ucrainei. Forțele ucrainene au desfășurat „operațiuni de modelare”, vizând activele logistice ruse cu atacuri de artilerie și rachete. Recent, mici detașamente ale unităților ucrainene ușor blindate s-au deplasat înainte către fortificațiile rusești. Acesta marchează etapa de „recunoaștere prin luptă”, în care forțele ucrainene încearcă să probeze apărarea rusă de-a lungul liniilor frontului. Unele confruntări au întâmpinat rezistență, cu grade variabile de succes. Potrivit lui Serhii Kuzan, cofondatorul Centrului pentru Securitate și Cooperare Ucrainean, au fost implicate orașele de la sud de Zaporojie.
Guvernul din Pakistan a propus un plan de redresare economică menit să satisfacă indicii impuși de Fondul Monetar Internațional, pentru a evitat falimentul cauzat de datorii, raportează Al Jazeera. Executivul Pakistanului intenționează să își fixeze un deficit bugetar de 6,54% din producția economică în anul fiscal următor, puțin mai scăzut decât estimarea revizuită pentru anul curent. Oficialii își propun să obțină deblocarea fondurilor din planul de salvare al FMI și au pregătit un buget „responsabil” în acest scop. Cheltuielile totale sunt estimate la $50 de miliarde, cu o alocări semnificative pentru apărare și onorarea datoriei existente. Guvernul speră să ajungă la un acord cu FMI în curând, dar experții avertizează că pot fi necesare măsuri suplimentare. Bugetul se concentrează și pe creșterea veniturilor fiscale și a căilor de finanțare externe. Cu toate acestea, există preocupări cu privire la posibilitatea falimentării statului în absența unui nou program ajutător al FMI.
