Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma
Forțele de ordine din Myanmar au folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea care protesta împotriva loviturii de stat de pe 1 februarie, prin care armata a preluat puterea, relatează Deutsche Welle. Forțele de ordine au justificat utilizarea forței prin existența unei interdicții a adunărilor de mai mult de cinci persoane, precum și a unei interdicții de circulație între orele 8 seara și 4 dimineața, ambele impuse în urma orchestrarii loviturii de stat. Protestatarii, concentrați atât în capitala Naypyidaw, cât și în alte orașe mari precum Yangon and Mandalay, solicită reinstalarea guvernului civil condus de Liga Națională pentru Democrație și eliberarea liderei acestuia, Aung San Suu Kyi, care se află în arest la domiciliu de mai mult de 9 zile. În urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2020, Liga Națională pentru Democrație a câștigat o majoritate absolută, însă rezultatele procesului electoral au fost contestate în mod repetat de reprezentanții forțelor armate.
Delegația Organizației Mondiale a Sănătății în Wuhan a declarat că teoria conform căreia noul coronavirus a fost creat într-un laborator și eliberat ulterior în rândul populației este ,,foarte puțin probabilă”, după două săptămâni de la inițierea investigației care își propune să determine originea virusului, conform the Washington Post. În cadrul conferinței de presă, delegația OMS a afirmat că a descoperit dovezi care arată că virusul era prezent în decembrie 2019 atât în piața de fructe de mare din Huanan, cât și în afară acesteia, sugerând că nu este clar dacă piața umedă a reprezentat locul de origine al virusului, cum s-a pretins inițial. De asemenea, cercetătorii au subliniat faptul că urmăresc mai multe scenarii posibile, precum ipoteza transmiterii de la animal la om și cea a transmiterii prin alimente înghețate. Respingerea timpurie a ipotezei conform căreia virusul a provenit dintr-un laborator poate genera reticență din partea anumitor state, care au acuzat de la început OMS de favorizare cu privire la China.
Senatul Statelor Unite ale Americii a votat pentru aprobarea constituționalității procesului de punere sub acuzare a fostului președinte Donald J. Trump, în ciuda solicitărilor avocaților acestuia de a respinge legitimitatea constituțională a punerii sub acuzare a unui președinte care și-a încheiat mandatul, conform Reuters. Astfel, Senatul a aprobat cu o majoritate de 56 la 44 caracterul constituțional al procesului de impeachment, în timp ce majoritatea senatorilor au votat în conformitate cu poziția partidului din care provin. Doar 6 senatori republicani au votat în favoarea demarării procesului, fapt ce arată că decizia condamnării lui Trump va fi una dificilă, deoarece necesită o majoritate de două treimi, într-un senat divizat 50-50 între cele două partide. Înaintea votului din Senat, au fost difuzate imagini cu insurgența de la Capitoliu, din 6 ianuarie, împreună cu secvențe din discursurile lui Trump prin care solicita susținătorilor ”să lupte până la capăt” pentru întoarcerea rezultatului electoral.
Partidele politice din Italia și-au arătat susținerea pentru formarea unui nou guvern sub conducerea fostului conducător al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, la sfârșitul celei de a doua runde de negocieri, conform Reuters. Mario Draghi a obținut susținerea necondiționată a partidului de extremă dreapta Lega Nord, a Partidului Democrat de orientare centru-stânga, precum și a conservatorilor de la Forza Italia. Cu toate acestea, Mișcarea 5 Stele (”Movimento 5 Stelle”), cel mai bine reprezentat partid din parlamentul italian, a amânat votul online care avea să determine poziția acestora cu privire la formarea noului guvern sub conducerea lui Draghi. Vito Crimi, liderul M5S a declarat că partidul său dorește să mai aștepte puțin până va avea o imagine mai clară a programului de guvernare al lui Draghi.
Emiratele Arabe Unite a devenit primul stat arab care a lansat o sondă interplanetară, după ce Hope a intrat cu succes pe orbita din jurul planetei Marte, conform RFI. Deși nu i-au fost date șanse de reușită mai mari de 50%, sonda interplanetară Hope a permis ca Emiratele Arabe Unite să devină a cincea țară la nivel mondial care a ajuns pe Marte, întrucât sonda spațială Hope se află la 1.062km de suprafață planetară. Emiratele Arabe Unite a sărbătorit această misiune istorică prin ștampilarea pașapoartelor vizitatorilor la intrarea în țară cu ”cerneală marțiană”, pe cu care a fost inscripționat mesajul: ,,Ai ajuns în Emirate. Emiratele Arabe Unite ajunge pe marte pe 9 februarie 2021.”
Facțiunile palestiniene Fatah și Hamas, aflate într-o strânsă relație de concurență, au convenit marți asupra măsurilor menite să asigure buna desfășurare a alegerilor palestiniene, conform condițiilor deja stabilite, informează Reuters. Alegerile palestiniene în Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est ocupat de Israel nu au mai avut loc de aproximativ 15 ani, din cauza unor dezacorduri profunde și conflicte între grupul naționalist Fatah al președintelui Mahmoud Abbas și mișcarea islamistă Hamas. Cele două fracțiuni dominante, Fatah deținând conducerea în Cisiordania, iar Hamas în regiunea Gaza, s-au întâlnit luni pentru discuții la Cairo pentru pregătirea alegerilor parlamentare din 22 mai și a votului prezidențial în 31 iulie. Într-o declarație comună la sfârșitul sesiunii de două zile, se spune că ambele grupuri și alte 12 facțiuni palestiniene, inclusiv mișcarea militantă ,,Jihadul Islamic”, s-au angajat „să respecte calendarul” pentru votare și să accepte rezultatele procesului electoral. Jihadul Islamic a emis ulterior o declarație în care a precizat că nu va avea candidați înscriși în cursa electorală, invocând opoziția sa față de acordurile de pace provizorii pe care Organizația de Eliberare a Palestinei le-a semnat cu Israelul în anii ’90. Jihadul Islamic nu a participat la scrutinul palestinian nici în 1996 și 2006.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că intenționează să păstreze restricțiile pentru combaterea răspândirii coronavirusului până cel puțin la data de 1 martie, au declarat marți membrii unei ședințe a grupului parlamentar conservator pentru publicația Reuters. Merkel și liderii celor 16 state germane urmează să decidă pe parcursul mai multor ședințe începând de miercuri care sunt măsurile ce pot fi adoptate pentru o eventual relaxare a restricțiilor care au fost în vigoare încă din luna noiembrie și care au fost înăsprite la mijlocul lunii decembrie. Școlile primare, creșele, centrele cosmetice și activitățile comerciale ar avea prioritate în cazul adoptării unor noi măsuri de relaxare. În timp ce numărul de noi infecții zilnice a scăzut, îngrijorările cresc cu privire la impactul mai multor tulpini infecțioase ale virusului asupra numărului total de cazuri înregistrate. Merkel a mai declarat că numărul infecțiilor cu coronavirus cauzate de tulpina identificaă în Marea Britanie se dublează la fiecare 10 zile și că aceasta ar putea deveni în curând varianta infecțioasă dominantă și în Germania.
Activitatea Parlamentului din Ghana a fost întreruptă pentru cel puțin trei săptămâni, ca efect al unei creșteri periculoase a numărului de cazuri de coronavirus în rândul parlamentarilor și al personalului, relatează Al Jazeera. Cel puțin 17 membri ai parlamentului și 151 de angajați ai personalului de sprijin au fost infectați cu coronavirus, deși contextual pandemic actual îi obligase deja pe parlamentari să își limiteze întrunirile. Purtătorul de cuvânt al legislativului, Alban Bagbin, a anunțat marți că parlamentul va avea activitatea suspendată până pe 2 martie, pentru ca toate spațiile să fie dezinfectate și igienizate corespunzător. Țara din Africa de Vest a raportat 73.003 de cazuri de coronavirus, inclusiv 482 de decese, de la începutul pandemiei de coronavirus și până în prezent. Întâlnirile care presupun un număr mare de persoane, precum înmormântările, nunțile și petrecerile sunt interzise, iar frontierele terestre și maritime ale țării au rămas închise traficului de persoane încă din martie 2020. Totodată, și plajele, cluburile de noapte, terasele și cinematografele continuă să rămână închise.
Parlamentarii olandezi au cerut guvernului țării să recunoască în mod oficial masacrarea masivă a armenilor care a avut loc în 1915 drept genocid, conform Euronews. Între anii 1915 și 1917, aproximativ 1,5 milioane de cetățeni armeni au fost alungați din casele lor și uciși de Imperiul Otoman, alături de alte minorități creștine. În 2018, parlamentarii olandezi din camera inferioară a parlamentului au votat pentru încadrarea acestor fapte ca genocid. Autoritățile turce au negat că evenimentele de acum peste o sută de ani constituie un genocide, însă prim-ministrul interimar olandez, Mark Rutte, a declarat că recunoașterea genocidului nu va contribui la reconcilierea dintre Armenia și Turcia. Statul turc continuă să conteste acuzațiile, afirmând că cei uciși au fost victime ale unui război civil. Cu toate acestea, Uniunea Creștină încearcă să determine guvernul olandez să recunoască decesele ca fiind un genocid încă din 2004. Propunerea sa a primit sprijin și din partea altor membri ai Parlamentului olandez, inclusiv Verzii, Partidul Socialist și Apelul Creștin Democrat.
Un nou studiu arată că peste 8 milioane de oameni din întreaga lume mor anual ca urmare a inhalării aerului poluat care conține particule din combustibili fosili, potrivit CNN. Arderea combustibililor fosili produce gaze cu efect de seră care captează radiațiile solare din atmosferă și provoacă schimbări climatic ireversibile, eliberând, totodată, și mici particule otrăvitoare cunoscute sub numele de PM2.5. Suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni, aceste particule pot agrava afecțiuni respiratorii precum astmul bronșic și pot contribui la producerea cancerului pulmonar, la declanșarea unor boli coronariene precum și la apariția accidentelor vasculare cerebrale. Într-un studiu publicat marți în revista Environmental Research, cercetătorii de la Universitatea Harvard, în colaborare cu Universitatea din Birmingham, Universitatea din Leicester și University College din Londra, au descoperit că expunerea la particulele rezultate în urma emisiilor de combustibili fosili a reprezentat motivul pentru 18% din totalul deceselor la nivel global, aproape unul din cinci oameni.
