Material realizat de Marina Ghiță și Roxana Zafiu
Președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, a aprobat o propunere de modificare a constituției din 1987 prin care urmărește să instituie un sistem federal de guvernare menit să pună capăt conflictului și să impulsioneze creșterea economică, informează Reuters. Duterte a semnat un ordin executiv privind crearea unui grup de 25 de membri care au sarcina de a propune amendamente specifice la constituție. Ordinul a fost făcut public vineri, iar secretarul său executiv, Salvador Medialdea a declarat săptămâna aceasta că un comitet consultativ, ai cărui membri vor fi în curând numiți de către Duterte, au un termen de șase luni pentru a elabora propunerile înainte ca Congresul să voteze asupra modificărilor. Constituția în vigoare, care a fost ratificată în 1987, a abolit sistemul parlamentar creat de dictatorul Ferdinand Marcos și a revenit la o formă prezidențială, similară cu cea a fostei puteri coloniale a țării, Statele Unite ale Americii. Duterte a declarat că o formă federală de guvernare ar pune capăt conflictului cu minoritatea musulmană din sud, care a ucis mai mult de 120.000 de oameni și care a dus la relocarea a 2 milioane de persoane în alte țări. Duterte consideră, de asemenea, că un sistem federal, care poate acorda mai multă putere politică și economică minorității poate pune capăt revoltei din țară. Duterte a promis, de asemenea, să demisioneze chiar înainte de încheierea mandatului său în 2022 în cazul în care cele două camere ale Congresului pot configura sistemul federal în următorii câțiva ani.
Un grup de directori de afaceri au solicitat G20, grupul celor 20 de economii importante la nivel global, să reziste tentației de a lua măsuri protecționiste și să promoveze cooperarea economică internațională, informează Reuters. „Cerem ca guvernele să reziste tentației de a recurge la măsuri protecționiste, cum ar fi impunerea unor bariere comerciale sau a unor restricții de investiții”, a precizat B20, un grup de afaceri al G20. B20 a declarat, de asemenea, că preocupările populare legate de liberalizarea comerțului ar trebui să fie luate în serios, dar, cu toate acestea, „soluțiile aparent ușoare riscă să aibă consecințe negative pe termen lung pentru afaceri, lucrători și consumatori.” „Provocările globalizării nu pot fi rezolvate în interiorul granițelor naționale. G20 este un forum important pentru cooperarea economică internațională.”, a adăugat grupul. Declarația a fost semnată de directori de companii, inclusiv directori generali ai grupurilor de produselor chimice BASF BASF.DE, Deutsche Bank (DBKGn.DE) și compania de e-commerce Alibaba (BABA.N). Oficialii din Germania, care a preluat recent președinția G20, au recunoscut că nu vor avea o conducere ușoară, însă au subliniat că motto-ul lor este – „Modelând o lume interconectată” – prin care indică faptul că aceștia doresc să dezvolte globalizarea prin intermediul cooperării internaționale.
Turcia va organiza un referendum în luna mai 2017 cu privire la modificările constituționale menite să extindă puterile președintelui Tayyip Erdogan, care a rezistat unei lovituri de stat din iulie și care a condus ulterior o epurare a presupușilor suspecți, de la generali la judecători și jurnaliști, informează Reuters. Vicepremierul Nurettin Canikli a declarat într-un interviu acordat televiziunii A Haber că alegerile parlamentare și prezidențiale care vor avea loc în 2019 vor consolida o schimbare radicală a structurilor de putere dorite de Erdogan. Un înalt oficial din Partidul de guvernământ AKP, venit la putere din 2002, a declarat că partidul va înainta, sâmbătă, parlamentului propunerea sa cu privire la modificările constituționale. Oficialii AKP consideră actualul sistem ca fiind un „sistem prezidențial de facto”. Cu toate acestea, oponenții se tem de faptul că schimbarea va duce la creșterea autoritarismului într-o țară deja în atenția aliaților occidentali asupra drepturilor și libertăților, după epurările realizate în urma loviturii de stat din iulie.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a votat o rezoluție menită să pună capăt ostilităților în Siria, să garanteze accesul la ajutorul umanitar în întreaga țară și să pună capăt tuturor asediilor, inclusiv în Alep, informează Reuters. Treizeci și șase de țări s-au abținut de la votul asupra rezoluției elaborate de Canada asupra conflictului de șase ani din Siria. Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii, dar pot avea greutate politică. Armata siriană a realizat o ofensivă în Alep cu lupta la sol și lovituri aeriene în cadrul unei operațiuni al cărui obiectiv este preluarea orașului, fapt care va aduce victoria în războiul civil mai aproape de președintele Bashar al-Assad. „Acesta este un vot menit să solicite Rusiei și lui Assad să oprească măcelul”, a declarat înainte de vot ambasadorul SUA la ONU, Samantha Power, Adunării Generale. Rusia este un aliat apropiat al Siriei și a furnizat sprijin militar guvernului pentru mai mult de un an. Rezoluția ONU solicită secretarului general al ONU să raporteze în termen de 45 de zile cu privire la punerea în aplicare a rezoluției și la recomandările „privind căile și mijloacele de protecție a civililor.”
Parlamentarii sud-coreeni au votat pentru suspendarea președintei țării, Park Geun-hye, acuzată de trafic de influență, informează Reuters. Moțiunea de punere sub acuzare a fost votată cu o marjă mai largă decât se aștepta, 234 ”pentru” și doar 56 ”împotrivă” într-un vot secret în parlament, ceea ce înseamnă că mai mult de 60 de membri ai partidului conservator Saenur, al cărui lider este Park, au susținut eliminarea acesteia de la putere. Au fost necesare voturile a cel puțin 200 de membri ai camerei de 300 de locuri pentru ca moțiunea să treacă. Curtea Constituțională trebuie să decidă dacă susține moțiunea de punere sub acuzare, un proces care ar putea dura până la 180 de zile. „Accept solemn vocea Parlamentului și a oamenilor și sper sincer că această confuzie va fi rezolvată”, a declarat Park în cadrul unei reuniuni a Cabinetului, adăugând că va respecta procedurile Curții, precum și rezultatele investigației realizate de către un procuror special. Park, a cărei rată de popularitate a scăzut la 5%, a respins cererile de a demisiona imediat. Conform constituției, atribuțiile lui Park au fost preluate de către prim-ministrul Hwang Kyo-Ahn, care a devenit președinte intermiar până când va fi dat verdictul curții.
ONU declară că sute de persoane din Alep au dispărut, relatează CNN. Mulţi oameni au dispărut după ce au trecut prin zonele controlate de către rebelii din Alep. Forțele conduse de către guvernul sirian a ocupat cel puțin 85% din părțile estice ale orașului care era controlat de către rebeli. Zeci de mii de civili au fugit din acele districte. Rupert Colville, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, a declarat că până la 100.000 de persoane au fost prinse în în zona de luptă din estul orașului Alep. Informațiile în ceea ce privește câți oameni au rămas și câți oameni au fugit diferă, dar Colville a spus că ONU este preocupată de zvonurile potrivit cărora sute de persoane care au fugit din calea luptelor din sectorul de est din Alep au dispărut după ce au intrat în zonele controlate de regimul sirian. Rapoartele menționate de ONU relevă faptul că oamenii cu vârste cuprinse între 30 și 50 ani au fost separați de familiile lor. Persoanele deplasate au fost luate pentru interogatoriu, iar cărțile lor de identitate au fost confiscate. Rusia, un aliat al președintelui sirian Bashar al-Assad, a declarat joi că lupta a fost suspendată temporar pentru a permite civililor să plece. Oficialul rus al Ministerului Apărării, Serghei Rudskoi a declarat că 10.500 de persoane au plecat din oraș, inclusiv 4.015 copii cu toate că această cifră nu a fost confirmată.
Statul rus a conspirat cu sportivi și oficialii sportivi pentru a submina un program de dopaj potrivit unui raport al Agenției Mondiale Anti-Doping, potrivit CNN. De o mușamalizare sistematică și centralizată au beneficiat mai mult de 1.000 de sportivi din Rusia a declarat profesorul de drept canadian Richard McLaren într-o actualizare a unui raport publicat pentru prima dată în iulie. McLaren a susținut că a avut loc un “complot instituțional” în rândul funcționarilor din cadrul Ministerului Rus al Serviciilor Sportive și de Securitate de Stat în timpul Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012. Comitetul Olimpic Internațional a anunțat că va testa din nou cele 254 probe prelevate de la sportivii ruși care au participat la Jocurile Olimpice de Iarna din 2014 de la Soci. Ministerul Rus pentru Sport a negat că ar fi existat un program sponsorizat de stat pentru a ajuta dopajului în sport și a subliniat că ”lupta împotriva dopajului continuă”. Raportul a constatat că mai mult de 1.000 de sportivi ruși au beneficiat de dopaj; a existat un “complot instituțional” între sportivi și oficialii din cadrul Ministerului Sportului și FSB; ,,muşamalizarea sistematică şi centralizată” din 2012 de la Jocurile Olimpice de Vară din Londra care a continuat până în 2015; probele de urină au fost schimbate după jocurile de la Soci; ADN-ul de sex masculin a fost găsit în probele a doi jucători de hochei feminin. Fostul director al Laboratorului Anti-doping din Rusia, Grigori Rodchenkov a afirmat că a asistat la falsificarea probelor de urină furnizate de către sportivii ruși. El a acuzat că Serviciul Secret Rus că a oferit asistență activă pentru a muşamaliza aceste lucruri. Cea de a doua parte a raportului McLaren a conţine dovezi “concludente” medico-legale conform cărora sticlele de probă au fost falsificate și conținutul modificat. În urma acestui raport, WADA a cerut excluderea Rusiei de la toate evenimentele sportive internaţionale.
ONU solicită ca lidera mișcării democrate Aung San Suu Kyi să intervină doarece violența împotriva minorității rohingya din Birmania continuă, informează Le Monde. Armata este acuzată de atrocități împotriva minorității musulmane. ONU a cerut ca liderul birmanez, Aung San Suu Kyi, să se deplaseze spre nord-vestul țării pentru a rezolva acest conflict. Aung San Suu Kyi a repetat într-un interviu recent că situația a fost “sub control” și a cerut Comunității Internaționale să oprească alimentarea “focarelor de resentimente”. Vijay Nambiar, consilierul special al ONU din Birmania a declarat că “o invit pe Aung San Suu Kyi să reflecteze asupra situației, să–şi asculte vocea sa interioară și să vorbească direct cu poporul birman pentru a le cere să renunţe la prejudecăţile etnice, religioase”.
Cel puțin 45 de persoane și-au pierdut viația și alte zeci au fost rănite în urma unor atacuri sinucigașe asupra unei piețe de legume din orașul Madagali, din Nigeria, informează Al Jazeera. Atacul a avut loc într-o piață de legume în apropierea unui bastion al militanților insurgenț Boko Haram, Atentatul a fost organizat de către două fetiţe tinere kamikaze într-un atac coordonat la o piață aglomerată din orașul nigerian din partea de nord-est, a declarat un purtător de cuvânt al armatei. Madagali a fost recucerit de către forțele nigeriene în 2015, după ce fusese ocupat de către Boko Haram. Ahmadu Gulak, un martor aflat la fața locului a declarat că cele două explozii au avut loc simultan în dimineața zilei de vineri, la capetele opuse ale unei piețe de cereale și legume.
Moartea a doi presupuși luptători rebeli și a unui civil a provocat un nou val de proteste împotriva Indiei în orașul Arwani, aflat în zona Kashmir, o zonă disputată de India și Pakistan, relatează Al Jazeera. Cei doi rebeli au fost uciși în urma unor schimburi de focuri care au început joi între soldații indieni și rebeli aflați într-o clădire din oraș și au continuat pe parcursul a circa 42 de ore, un civil fiind de asemenea ucis de un glonț rătăcit. Schimbul de focuri a izbucnit joi, după ce soldații indieni și poliția a înconjurat un sat din sudul Arwani și oamenii înarmați care se ascundeau acolo au deschis focul într-o încercare de a sparge asediul poliţiei. În timp ce focurile de armă s-au dezlănţuit, mii de oameni din satele învecinate au ignorat ordinele guvernului de a sta deoparte și au mers în marș spre Arwani. Protestele masive împotriva conducerii indiene au erupt în Arwani și satele învecinate, în timp ce mii de persoane din Kashmir au organizat marşuri pentru susținerea opoziției față de India și au scandat mesaje pro-rebeli și sloganul pro-libertate. Serviciile de telefonie mobilă și internet în unele zone din sudul Kashmir au fost întrerupte, autoritățile au încercat să oprească activiștii pentru a-i mobiliza pe protestatari.