Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Articol realizat de Ioana Rusu, Ana Onea și Roxana Zafiu
TITLURILE ZILEI
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a promulgat marți seară o reformă constituțională controversată care elimină imunitatea parlamentarilor, astfel zeci de deputați pro-kurzi putând fi urmăriți în justiție, relatează Le Figaro. Parlamentul turc a votat pe 20 mai acest proiect al Partidului Justiției și al Dezvoltării (AKP), aflat la putere. Aleșii Partidului Democratic al Poporului (HDP, pro-kurd), consideră că reforma este o manevră a guvernului pentru a reduce puterea parlamentului, în care HDP reprezintă a treia forță politică. Președintele Erdogan acuză HDP că este vitrina politică a Partidului Muncitorilor din Kurdistan, considerat de către Ankara și de multe țări drept o organizație teroristă. Potrivit detractorilor președintelui, această inițiativă denunțată în Turcia, dar și în străinătate, face parte din strategia lui Erdogan de a exclude HDP din parlament si de a întări AKP, acestea pentru a putea obține instaurarea regimului prezidențial pe care îl cere de mult timp. În prezent, 138 din cei 550 de deputați, membri proveniți de la toate partidele reprezentate în parlament, sunt expuși la anchete penale, fără imunitate.
Euroscepticismul este în creștere în întreaga Europă, sugerează noi cercetări, cu puțin mai mult de două săptămâni înainte ca englezii să decidă dacă rămân în cadrul UE, scrie BBC. Cu toate acestea, un raport al Pew Research Center a constatat că există în continuare o majoritate fragilă – o medie de 51% din respondenții din 10 tări membre – care încă se arată favorabili UE. Cei care doresc mai multă putere restituită capitalelor naționale reprezintă 42% dintre respondenți. În contrast, sondajul realizat printre cetățenii Mării Britanii a arătat că 41% au sprijinit rămânerea în cadrul gurpului de 28 de state, pe când 43% au fost în favoarea părăsirii UE. Referendumul privind statutul Marii Britanii în UE va avea loc pe 23 iunie. În urma sondajului s-a descoperit, de asemenea, că cei mai puternici susținători ai UE se află în Polonia (72%) și Ungaria (61%), în comparație cu doar 27% printre greci, 38% dintre francezi și 47% dintre spanioli.
Coreea de Nord a reluat producția de plutoniu pentru fabricarea de bombe nucleare, informează Reuters. Un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat marți că administrația de la Phenian intenționează reluarea de producție de plutoniu, arătând astfel că intenționează să continuie programul de arme nucleare, în ciuda sancțiunilor internaționale. Declarația SUA a venit la o zi după ce au apărut indicii că Phenianul a repus în funcțiune reactorul de la Yongbyon, principalul său complex nuclear. Cele mai recente declarații sugerează că regimul Coreei de Nord lucrează la aprovizionarea constantă cu materiale pentru a construi armament. Coreea de Nord, care a efectuat cel de-al patrulea test nuclear în luna ianuarie, a promis în 2013 că va reporni toate instalațiile nucleare, inclusiv reactorul Yongbyon, închis în 2007 ca parte a unui acord internațional de dezarmare și ajutor, acord care a fost încălcat. Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care nu are acces la Coreea de Nord, dar îi monitorizează activitatea prin intermediul sateliților, a declarat că încă de anul trecut au fost văzute semne ale reluării activității la Yongbyon.
Poliția a arestat patru suspecți în urma atentatului cu bombă din Istanbul, anunță Al Jazeera. Suspecții au fost arestați și interogați după ce, în urma unui atac sângeros care a vizat un autobuz de poliție care trecea printr-o zonă centrală a metropolei, 11 persoane și-au pierdut viața, iar alte 36 sunt rănite. Atacul a avut loc marți dimineața, la o oră cu trafic intens, într-un cartier comercial și turistic din centrul Istanbulului. Explozia a fost acționată prin telecomandă, la trecerea unui autobuz plin cu polițiști. Acesta s-a răsturnat și a fost curprins de flăcări, iar forța deflagrației a făcut mai multe victime. Atacul nu a fost deocamdată revendicat de nicio grupare teroristă. Casa Albă a condamnat atacul și l-a catalogat drept „act oribil” și a confirmat faptul că SUA va fi mereu alături de Turcia pentru că ambele se confruntă cu provocări în regiune.
Poliția din Papua Noua Guinee a deschis focul asupra studenților, rănind 7 persoane și provocând panică în rândul acestora în timpul unei manifestații desfășurate împotriva premierului țării în capitala Port Moresby, relatează BBC. De aproximativ o lună, studenții boicotează cursurile pentru a protesta față de refuzul premierului Peter O Neill de a se supune unui mandat de arestare care a fost emis pe numele său după ce a fost suspectat de corupție. Violențele au izbucnit în momentul în care studenții au intenționat să defileze până la sediul parlamentului, unde prim-ministrul era supus unei moțiuni de cenzură. Tensiunile politice din țară au crescut rapid în ultimele săptămâni, mii de studenți ai Universității din Papua Noua Guinee participând la proteste împotriva premierului. Potrivit Transparency International, în anul 2012 Papua Noua Guinee a fost desemnată ca fiind una dintre cele mai corupte țări din lume.
Un avion de pasageri al EgyptAir a fost nevoit să aterizeze de urgență în Uzbekistan, după o amenințare cu bombă care, ulterior, s-a dovedit falsă, relatează Reuters. Aeronava efectua un zbor pe ruta Cairo-Beijing, iar la bord se aflau 118 pasageri și 17 membri ai echipajului, care au fost evacuați în siguranță. Serviciile de securitate au examinat aparatul de zbor, însă totul s-a dovedit a fi o alarmă falsă întrucât nu au fost găsite urme de explozibil. Avionul și-a reluat cursa în scurt timp. Compania EgyptAir a primit o serie de amenințări cu bombă de la prăbușirea unui aparat al acesteia pe 19 mai, în Marea Mediterană. Până la acest moment, toate aceste amenințări s-au dovedit a fi false.
Rusia construiește o bază militară în apropierea frontierei cu Ucraina, cea mai recentă dintr-un lanț de noi facilități militare de-a lungul a ceea ce Kremlinul definește drept prima linie într-o eventuală confruntare cu forțele NATO, relatează Reuters. În timp ce între foștii rivali ai Războiului Rece nu au existat ciocniri, Rusia își construiește forțe pe frontiererele vestice într-un moment în care NATO va organiza exerciții militare majore și va spori desfășurarea forțelor pe flancul său estic. Un oficial al consiliului local a declarat că orașul Klintsy, aflat la aproximativ 50 km de Ucraina, a fost ales ca locul unei divizii nou formate. Când va fi terminată, baza va fi cea mai recentă componentă într-o acumulare de forțe de-a lungul unei linii de rulare de la Marea Baltică, în nord, până la Marea Neagră, în sud.
China a declarat, miercuri, că Filipinele au ignorat o propunerere pentru un mecanism de discuții obișnuite asupra problemelor marititme, așa cum a repetat că ușa a fost întotdeauna deschisă la discuții bilaterale cu Manila referitor la Marea Chinei de Sud, informează Reuters. China revendică cea mai mare parte a apelor teritoriale din regiune, prin care trec anual 5 trilioane de dolari din comerțul cu nave. Filipine, Vietnam, Malaezia, Taiwan și Brunei au pretenții care se suprapun, precum și legături militare strânse cu Statele Unite ale Americii. Între China și Filipine au avut loc mai multe runde de discuții cu privire la gestionarea corespunzătoare a litigiilor maritime, deși nu au avut loc negocieri care să soluționeze disputele actuale din Marea Chinei de Sud. Deși China a inivitat oficialii filipinezi la o negociere în acest sens, aceștia nu au acceptat. Mai mult, ministrul de externe al Filipinelor a refuzat să comenteze pe această temă.
Autoritățile israeliene au aprobat autorizațiile de construcție pentru 82 de case noi în așezarea ilegală Ramat Shlomo, un cartier aproape de Shuafat din Ierusalimul de Est, informează Al Jazeera. Așezarea care găzduieste deja mai mult de 15.000 de evrei din Israel, se află în imediata apropiere a cartierului palestinian Shuafat. Cele 82 de locuințe aflate în două clădiri fac parte dintr-o schema mai mare de expansiune, anunțată în 2010, pentru a construi o suplimentare de 1600 de case în cartier. Așezările sunt considerate ilegale conform dreptului internațional și reprezintă un obstacol major în calea eforturilor de pace dintre Israel și palestinieni. Săptămâna trecută, la Paris, reprezentanți din 28 de țări, Liga Arabă, Uniunea Europeană și ONU s-au reunit pentru a discuta despre modalitățile de repornire a eforturilor de pace israeliano-palestiniană.
Misiunile de menținere a păcii în Republica Central Africană au fost afectate de acuzațiile că trupele din mai multe țări au abuzat sexual copii și adulți. Dar, marți, Supraveghetorul Drepturilor Omului a lansat un raport care oferă noi dovezi că soldații din Republica Congo au ucis civili, relatează New York Times. În raport au fost descoperite noi dovezi că soldații congolezi au omorât cel puțin 12 oameni, inclusiv femei și copii, în timp ce serveau drept soldați de menținere a păcii în perioada decembrie 2013 – iunie 2015. Raportul este cel mai recent dintr-o serie de acuzații la adresa soldaților de menținere a păcii, care au fost învinuiți de abuz și agresiuni sexuale, inclusiv împotriva a mai mult de 100 de fete dintr-o prefectură din Republica Central Africană. Organizația Națiunilor Unite a declarat că investighează acuzațiile aduse soldaților, pe care le-a caracterizat drept ”dezgustătoare”.
Un avion de luptă din China a efectuat o interceptare “nesigură” a unui avion de spionaj american care efectua o patrulare de rutină, marți, în spațiul aerian internațional peste Marea Chinei de Est, după ce China a cerut din nou să se pună capăt zborurilor de supraveghere ale SUA, scrie Reuters. Interceptarea a implicat două avioane de luptă chineze J-10 și un avion de recunoaștere US Air Force RC-135, a spus într-o declarație Comandamentul Forțelor SUA din Pacific. Purtătorul de cuvant al ministerului de externe chinez, Hong Lei, a declarat că aceste patrule lezează grav securitatea Chinei și a cerut din nou oprirea lor. Întrebat dacă incidentul ar fi fost temporizat pentru a coincide cu discuțiile la nivel înalt dintre China și SUA de la Beijing, la care a participat secretarul de stat SUA, John Kerry, Hong a răspuns:”Întrebați-i pe americani”. Washingtonul a acuzat Beijingul de militarizarea Mării Chinei de Sud, după crearea de insule artificiale în regiune. Beijingul, la rândul său, a criticat intensificarea patrulelor și exercițiilor navale ale SUA în Asia.
Un purtător de cuvânt al Serviciului de Combatere a Terorismului din Irak, al-Shuhada, precizează că forţele guvernamentale au început să facă progrese în lupta contra Statului Islamic, potrivit Reuters. Astfel, la primele ore ale dimineţii armata irakiană a întreprins acțiuni de eliminare a blocadelor drumurilor și deminare a străzilor și clădirilor din oraș. Fallujah este considerat un bastion al militanților ISIS, care l-au cucerit în ianuarie 2014 și l-au transformat într-o fortăreață a insurgenței sunnite care a cuprins ulterior mai multe regiuni din Irak și Siria. Un presupus traficant de persoane a fost extrădat în Italia, după ce a fost arestat de autoritățile din Sudan, scrie The Guardian. Medhanie Yehdego Mered, un cetățean din Eritreea în vârstă de 35 de ani este acuzat de contrabandă și trafic de persoane, fiind considerat că este liderul uneia dintre cele mai importante grupări criminare care operează în Africa Centrală și Libia, având ca scop traversarea ilegală a refugiaților spre Europa, prin Marea Mediterană. Reţeaua sa cumpăra migranți care erau răpiţi de alți criminali din Africa, şi îi aducea în Europa în schimbul unor sume mari de bani pe care le primea de la migranţi. Italia a fost prima ţară afectată de numărul mare de imigranţi. Circa 170.000 de persoane au ajuns în Italia pe mare în 2014, și 153.800 în 2015, conform ,, Organizației Internaționale pentru Migrație’’. În 2016 au sosit mai mult de 40.000 de migranți în Europa, iar alţi 8.000 de persoane se presupune că ar fi murit în Marea Mediterană în timp ce traversau apele în ambarcațiuni rudimentare.
Thailanda a semnat un acord cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, devenind astfel prima țară din regiunea Asia-Pacific care a acceptat tratmentul contra HIV şi sifilis pentru a elimina transmiterea de la mamă la copil, informează CNN. În 2014, aproximativ 450.000 de persoane au fost infectate cu HIV în această ţară. Mai mult de 21.000 de copii sunt încă născuţi cu HIV în fiecare an în această regiune, potrivit directorului regional al UNICEF, Karin Hulshof, care a declarat că eforturile Thailandei în combaterea bolii ar putea fi o sursă de inspirație pentru vecinii săi care sunt reticenţi. Boala se transmite de la mamă la copil, fie în uter sau în timpul travaliului ori alăptării, iar dacă femeile nu sunt tratate la timp, şansele ca nou-născutul să moştenească HIV sunt mari. Dacă tratamentul sub formă de medicament antiretroviral este oferit la timp, şansele de a moşteni HIV scad până la 1%.
Comisia electorală din Venezuela a acceptat cele 1,3 milioane de semnături care aveau drept scop înlăturarea președintelui Nicolas Maduro, ţară sa având grave probleme economice, informează Al Jazeera. Consiliul Electoral Național (CNE) a validat semnăturile miercuri, după ce a respins o petiție inițială cu 1,8 milioane de semnături. Conform Constituției țării, opoziția reprezentată de Vicente Bello ar trebui apoi să adune patru milioane de semnături pentru a declanșa noi alegeri. Bello susţine că referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie a acestui an. Un recent sondaj de opinie a arătat că aproape 70 % din venezueleni doresc ca Maduro să fie înlăturat de la conducere după patru ani din cei 6 de mandat. Opoziţia doreşte mai degrabă noi alegeri prezidenţiale şi nu vrea ca puterea să fie transferată vice-preşedintelui. Opoziția avertizează că dacă autoritățile nu permit un referendum va avea loc o implozie economică marcată de lipsuri severe de alimente, energie electrică, medicină și alte bunuri de bază. Cu toate acestea, guvernul condus de Maduro, a acuzat în mod repetat opoziția de fraudă în procedura de strângere a semnăturilor. Vicepreședintele Aristobulo Isturiz susţine că nu va fi organizat niciun referendum în acest an. Maduro acuză mediul de afaceri că doreşte instaurarea instabilităţii în guvernul său. Aproximativ 1.000 de manifestanți au încercat să mărșăluiască pe străzi marți, pentru a face presiuni asupra autorităților electorale, dar poliția a întrerupt desfăşurarea protestului.
Protestele împotriva Legii Muncii și a punerii în aplicare a acordului privind asigurarea de șomaj continuă în Franța, în ciuda mai multor arestări efectuate de poliție după ce manifestanții au blocat piața din fața sediului Ministerului Muncii, scrie Le Figaro. Cu două zile înainte de debutul Euro 2016, nemulțumirea față de Legea Muncii a determinat declanşarea unor noi proteste. Cu câteva ore înainte de întâlnirea Ministerului Municii, Myriam El Khomri, cu Consiliul de Miniştrii, manifestanţii critică “starea de urgență”, “dreptul muncii”, violența poliției și cer “abandonarea tuturor taxelor împotriva participanților la mișcare”. Pe lângă dezaprobarea legii muncii, manifestnţii doresc aplicarea imediată a acordului între angajați și angajatori privind sistemul specific al ajutorului de șomaj. Negociatorii din partea angajatorilor au refuzat să aprobe acordul, deoarece nu respectă cadrul financiar pe care le-au stabilit. Totodată, președintele Francois Hollande a ținut să critice situația creată de protestele manifestanților.
