Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Premierul britanic Theresa May a suferit o înfrângere care ar putea-o costa funcția de lider al executivului, iar Partidul Conservator ar putea pierde guvernarea în urma alegerilor anticipate care au fost declanșate din dorința lui May de a avea un mandat oferit de alegători pentru negocierea ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează The Independent. După numărarea majorității voturilor, Marea Britanie se îndreaptă spre un ”parlament suspendat”, termen folosit pentru cazul în care niciunul dintre partide nu obține o majoritate de unul singur. Partidul Conservator a pierdut acest statut după ce, chiar dacă va obține cele mai multe mandate potrivit estimărilor, a coborât sub pragul de 326 de mandate necesare obținerii unei majorități absolute. Potrivit primelor estimări, conservatorii vor avea între 314 și 316 mandate, față de 331 deținute anterior, în timp ce Partidul Laburist va obține circa 265 de mandate, cu 33 mai multe. De asemenea, Partidul Naționalist Scoțian (SNP) a suferit pierderi grele, cu doar 34 de mandate obținute în urma alegerilor de joi, o pierdere de 22 de mandate. Liberal-democrații este estimat că au obținut 13 mandate (cu 5 în plus), în timp ce formațiunea nord-irlandeză Plaid Cymru și Partidul Verde și-au păstrat cele 3, respectiv 1 mandat din legislativul anterior. Un număr de 18 mandate este estimat să fie obținut de candidați independenți sau ai altor partide, însă printre acestea nu se numără și UKIP, formațiunea care a militat pentru Brexit și care deținea 1 singur mandat în camera inferioară a Parlamentului. Conservatorii rămân favoriți pentru formarea unui guvern minoritar, un scenariu care va îngreuna considerabil sarcina acestora de a negocia în termenii doriți ieșirea Marii Britanii din UE, iar cel mai probabil Theresa May va fi înlocuită de la conducerea partidului și a guvernului. Liderul laburiștilor, Jeremy Corbyn, a declarat: ”Dacă este să dăm un mesaj după rezultatul acestor alegeri, atunci acesta este că premierul a cerut aceste alegeri pentru că a vrut un manadat. Ei bine, mandatul pe care l-a obținut este reprezentat pierderea de locuri în parlament, pierderea de voturi, de sprijin și de încredere”.
Fostul director al Biroului Federal de Investigații din Statele Unite ale Americii (FBI), James Comey, a declarat în cadrul unei audieri în fața Comisiei pentru Informații a Senatului american, că este de părere că președintele Donald Trump l-a demis din cauza anchetării privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale și interferenței unor elemente străine în politica SUA, informează The Guardian. În cadrul unei mărturii așteptată cu mare interes de public și analiști în desfășurarea unuia dintre cele mai mari scandaluri din istoria politică a SUA, Comey a declarat că administrația Trump a mințit cu privire la acesta pentru a-i strica reputația în urma demiterii sale din fruntea FBI. Fostul director al instituției a precizat că a documentat fiecare întâlnire cu Trump pentru că a fost convins că președintele va minți despre ceea ce s-a discutat sau întâmplat. De asemenea, a recunoscut că a transmis prin intermediul unui prieten o serie de informații către presă pentru a stimula desemnarea unui investigator independent în anchetarea cazului și că președintele Trump i-a cerut acestuia să renunțe la anchetarea fostului său consilier de securitate, Michael Flynn. Comey a subliniat totodată o poziție clară cu privire la implicarea Rusiei în influențarea alegerilor din SUA: ”Nu ar trebui să mai fie nicio surprindere în acest caz. Rușii au interferat în influențarea alegerilor interne pe parcursul lui 2016. Au făcut-o intenționat. Au făcut-o într-un mod sofisticat. Au făcut-o prin mijloace tehnice imense”.
Site-ul și platforma digitală a Rețelei Media Al Jazeera s-au confruntat cu tentative sistematice și repetate de hacking, care au crescut în intensitate fără a compromite aceste platforme, a informat canalul media care își are sediul în Qatar, amplificând temerile unui atac cibernetic care a stat la baza izolării diplomatice a acestei țări în urma deciziei mai multor state arabe din regiune. În urmă cu o lună, și agenția națională de presă din Qatar a fost ținta unor atacuri ale hackerilor, care au atribuit afirmații false ale liderilor țării cu privire la diverse subiecte ce au general ulterior un conflict diplomatic. Informațiile false de la care au pornit evenimentele ce au plasat Qatarul în izolare au fost reprezentate de o declarație considerată a fi falsă, dată de emirul Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani, care ar fi criticat reînnoirea tensiunilor cu Iranul, precizând totodată că este nevoie de o contextualizare pentru a considera că Hezbollah și Hamas sunt mișcări de rezistență, iar președintele Donald Trump nu va rezista mult la putere în SUA. O echipă de investigatori a FBI a fost trimisă la Doha pentru a ajuta guvernul din Qatar să investigheze posibilele breșe de securitate speculate de hackeri. Totodată, autoritățile din Qatar au promis că ”nu se va preda” în privința cererilor de renunțare la ”independența politicii externe” pe care o conduce în regiune. ”Nu ne temem de o blocadă sau de o posibilă criză de alimente din cauza crizei diplomatice. Avem tot ce ne trebuie și putem trăi așa oricât”, a declarat ministrul de externe Sheikh Mohammed bin Abulrahman al-Thani.
Lupătorii Forțelor Democrate Siriene (SDF) au pătruns în primul district din Raqqa, orașul considerat capitala de-facto a Statului Islamic, în coordonare cu reprezentanții coaliției condusă de Statele Unite ale Americii, care le oferă sprijin logistic și efectuează raiduri aeriene împotriva pozițiilor ocupate de militanții ISIS, informează Reuters. Milițiile kurde și siriene ale SDF au pătruns în districtul al-Mishlab, aflat la granița de est a orașului, ocupând astfel primele poziții în interiorul zonei urbane. Jihadiștii răspund cu focuri trase de lunetiști și cu tiruri de mortiere, însă potrivit purtătorului de cuvânt al coaliției, Joseph Scrocca, rezistența de până acum a fost ”minimală”, pe fondul unei retrageri a ISIS ”pentru fortificarea pozițiilor pe care vor să le apere în interiorul orașului”. În alte desfășurări ale conflictului din Siria, SUA a anunțat că a doborât o dronă a forțelor guvernamentale siriene, după ce aceasta a tras asupra forțelor de coaliție. Drona înarmată zbura în apropierea unei zone de ”deescaladare” din apropierea graniței de sud-est cu Iordania, stabilită anterior între facțiunile implicate în războiul civil, cu medierea Rusiei. Colonelul Ryan Dillon a declarat că este pentru prima dată când o unitate a forțelor pro-guvernamentale atacă forțele coaliției conduse de SUA. ”Chiar dacă ar fi tras doar un foc de avertisment, ar fi însemnat că arată o intenție ostilă și reprezintă o amenințare pentru unitățile noastre deoarece această dronă avea muniție suficientă asupra sa”, a declarat Dillon. Potrivit informațiilor citate de BBC, niciun membru al coaliției armate nu a fost rănit.
Planul președintelui Nicolas Maduro prin care un nou congres popular să rescrie constituția Venezuelei amenință să distrugă moștenirea politică a fostului lider Hugo Chavez, a declarat procurorul șef al țării, potrivit Reuters. Maduro, care se autointitulează ”fiul” lui Chavez și se prezintă drept garantul idealurilor sociale ale răposatului lider, a lansat planul de întrunire a grupului de lucru pentru a reinstaura pacea după două luni de proteste și mișcări violente antiguvernamentale în urma cărora 67 de persoane și-au pierdut viața. ”Cred că acest demers distruge moștenirea președintelui Chavez”, a declarat Luisa Ortega, procurorul șef al Venezuelei, care s-a distanțat recent de Maduro. Hugo Chavez a condus Venezuela între 1999 și 2013, când a murit, câștigând detașat mai multe rânduri de alegeri pe baza unui program electoral prin care a finanțat mai multe politici sociale pe baza încasărilor din exportul de petrol, dar și datorită unei charisme și capacități de a relaționa cu cei săraci. Deși este încă apreciat și mulți regretă dispariția sa, opozanții politicilor sale consideră că situația economică gravă în care se află Venezuela acum i se datorează. Liderii opoziției cer organizarea de alegeri generale pentru a pune capăt crizei și consideră că planul de constituire a adunării pentru rescrierea constituției nu reprezintă decât un tertip folosit de socialiști pentru a se asigura că vor rămâne la putere.
Organizația Națiunilor Unite a primit informații potrivit cărora 231 de civili irakieni au fost uciși de militanții ISIS în timp ce încecau să fugă din zonele asediate din Mosul, în ultimele două săptămâni, informează BBC. Cel puțin 204 dintre aceștia se crede că au fost împușcați mortal de militanți în timpul ciocnirilor cu forțele de securitate irakiene din districtul Shifa, la sfârșitul săptămânii trecute. ONU a anunțat că a observat o ”escaladare semnificativă” a pierderilor de vieți în rândul civililor. Forțele guvernamentale irakiene au lansat o ofensivă pentru recucerirea orașului în luna octombrie a anului trecut, iar acum se află pe punctul de a lichida ultimele elemente de rezistență, fiind estimat că nu mai mult de 1000 de militanți se mai află încă într-o zonă a orașului încercuită de acestea. În același timp, însă, este estimat că circa 100.000 de civili sunt prinși în zona asediată, iar numărul victimelor în rândul acestora ar putea crește din cauza schimburilor de focuri între cele două tabere, dar și a folosirii drept scuturi umane a civililor de către militanții Statului Islamic.
Autoritățile din transportul public al Madridului au lansat o campanie pentru combaterea comportamentului needucat al persoanelor care ocupă un spațiu exagerat în mijloacele de transport din oraș, fenomen cunoscut drept ”manspreading”, potrivit The Guardian. Compania Municipală de Transport (EMT) din capitala Spaniei a luat astfel măsuri pentru respectarea spațiilor de pe scaunele vehiculelor de transport public prin afișarea unor mesaje grafice care avertizează asupra acestui tip de comportament. O figură a unui om care stă cu picioarele depărtate pe un scaun, alături de un semn care simbolizează interdicția, se află pe afișul răspândit în mijloacele de transport public. Inițiativa EMT este realizată în colaboraare cu departamentul de egalitate de șanse al consiliul orașului Madrid și cu colectivul ”Microrrelatos Feministas”, o organizație care a lansat o petiție online pentru ca aceste semne să fie instalate.
Guvernul Afganistanului finanțează școli și spitale conduse de gruparea talibană, în contextul în care gruparea insurgentă încearcă să-și legitimeze imaginea de administrator al unor regiuni consistente din teritoriul țării, se arată într-un documentar realizat de o echipă BBC, citează The Telegraph. O echipă de jurnaliști ai canalului media britanic a primit acces într-una din fortărețele controlate de talibani în provincia Helmand. Aceștia au constatat că talibanii au trebuit să-și schimbe strategia și să prezinte o ofertă modernizată de guvernare, după ce cetățenii afgani au beneficiat de servicii guvernamentale și au descoperit alt stil de viață după ce gruparea militantă a fost înlăturată de la putere. Pe de altă parte, aceștia au început să devină tot mai încrezători asupra posibilității de a reveni la controlul unor teritorii largi sau chiar a întregului Afganistan, după retragerea trupelor Statelor Unite ale Americii, în urmă cu trei ani. ”Încearcă să creeze un mini-stat, dacă nu chiar unul pe deplin funcțional, în Helmand”, a declarat Auliya Atrafi, unul dintre realizatorii documentarului. Echipa de filmare a vizitat orașele Sangin și Musa Qala, considerată drept capitala talibanilor din regiunea Helmand. Aceștia au vizitat școli și spitale care deși sunt conduse de talibani, sunt finanțate de guvernul de la Kabul. Deși un administrator al unei școli afirmă că talibanii nu interferează cu inspecțiile realizate de oficialii de la Kabul și respectă curricula realizată de guvern, un medic al unuia dintre spitalele vizitate deplânge faptul că nu a fost plătit de mai multe luni și că înțelegerea dintre talibani și guvern ”nu funcționează”. Totodată, documentarul subliniează dilemele cu care talibanii se confruntă în privința tehnologiilor avansate, pe care le critică și le interzic, însă în același timp realizează că acestea sunt necesare, că oamenii și le doresc și că politicile lor conservatoare nu pot funcționa pe deplin.
Doi cetățeni ruși acuzați de complotarea unei lovituri de stat pentru a împiedica statul Muntenegru să se alăture alianței militare trans-atlantice NATO au fost inculpați de curtea supremă a acestui stat, informează The Telegraph. Eduard Sismakov și Vladimir Popov au fost puși sub acuzare pentru mai multe infracțiuni, inclusiv acte de terorism și de încălcare a ordinii constituționale din Muntenegru, a precizat înalta curte din capitala Podgorica. Cei doi cetățeni ruși fac parte dintr-un grup de 14 persoane acuzate că au încercat să dea o lovitură de stat în luna octombrie a anului trecut. Oficialii muntenegreni i-au acuzat pe Sismakov și Popov că sunt membri ai agenției de spionaj ruse GRU și că au supervizat planificarea loviturii de stat. Sismakov a fost anterior atașat militar adjunct în cadrul ambasadei Rusiei la Varșovia și expulzat de autoritățile poloneze pentru spionaj. Procesul urmează să înceapă în următoarele două luni, însă cei doi cetățeni ruși nu se mai află în prezent în Muntenegru. Aceștia sunt acuzați că alături de alte persoane din țară, printre care și Andrija Mandic și Milan Knezevic, doi lideri ai opoziției care s-au opus aderării la NATO și au vizitat Moscova cu puțin timp înainte de luna octombrie, au planificat ocuparea clădirii parlamentului și asasinarea premierului Milo Djukovovic, chiar în ziua alegerilor generale, din 31 octombrie.
