Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 8 iulie în lume – Joe Biden a semnat un ordin executiv care protejează dreptul la avort, Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care ar fi fost extins ajutorul transfrontalier oferit Siriei, iar fostul ministru de finanțe al Marii Britanii și-a anunțat candidatura pentru postul de prim-ministru

A fost 8 iulie în lume – Joe Biden a semnat un ordin executiv care protejează dreptul la avort, Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care ar fi fost extins ajutorul transfrontalier oferit Siriei, iar fostul ministru de finanțe al Marii Britanii și-a anunțat candidatura pentru postul de prim-ministru

Material realizat de Meda Dragomir și Ana Miruna Toma 

Joe Biden a semnat un ordin executiv care protejează dreptul la avort, declară Deutsche Welle. Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a semnat vinerea aceasta, în cadrul unei ceremonii televizate, un ordin executiv care protejează accesul femeilor la procedurile de avort, ca urmare a deciziei adoptate acum 2 săptămâni de Curtea Supremă de a revoca Roe v. Wade. În timpul discursului de la începutul ceremoniei, acesta a precizat că „nu putem permite unei instanțe scăpate de sub control, care colaborează cu membri extremiști ai partidului Republican, să ne răpească libertățile și  autonomia personală”. Deși acest ordin va atenua penalizările propuse de statele Republicane atât asupra femeilor care își efectuează un avort, cât și asupra cadrelor medicale care efectuează procedurile, totuși nu va putea să instaureze accesul la avort la nivel național, această decizie revenind membrilor din Congres.

Fostul ministru de finanțe al Marii Britanii și-a anunțat candidatura pentru postul de prim-ministru, informează Al Jazeera. Rishi Sunak a anunțat că își va depune candidatura pentru a îl înlocui pe Boris Johnson în funcția de prim-ministru, la doar trei zile după ce a ajutat la începerea răzvrătirilor din partidul Conservator, care l-au forțat pe Johnson să se retragă. Demisia prim-ministrului a cauzat o incertitudine politică pe fondul oricum instabil al recuperării economice după Brexit și al războiului din Ucraina. „Ne vom confrunta cu acest moment cu onestitate, seriozitate și determinare, sau vom continua să ne spunem povești reconfortante, dar care le vor afecta soarta copiilor noștri”, a declarat Sunak în timpul unui videoclip postat pe Twitter în care își confirma candidatura oficială. Atât Tom Tugendhat, membru al Parlamentului din partea partidului Conservator, cât și procurorul general Suella Braverman și-au anunțat, de asemenea, candidatura pentru postul de prim-ministru. 

Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care ar fi fost extins ajutorul transfrontalier oferit Siriei, conform Al Jazeera. Autorizațiile pentru livrarea ajutoarelor prin punctul de trecere al frontierei Bab al-Hawa, situat la granița dintre Siria și Turcia, sunt în vigoare încă din anul 2014, însă urmează să expire chiar în această duminică. Acest sprijin constituie „un colac de salvare” pentru circa 2,4 milioane de oameni din regiunea Idlib, situată în nord-vestul Siriei, zonă aflată sub controlul rebelilor. Treisprezece dintre cei cincisprezece membri ai Consiliului de Securitate al ONU au votat în favoarea extinderii ajutoarelor transfrontaliere, în timp ce China, care de obicei adoptă aceeași poziție precum Rusia, a optat pentru abținere, iar singurul vot de opoziție a venit, astfel, din partea Rusiei. Această opoziție este considerată o provocare organizațională semnificativă, reprezentând un dezacord anevoios între Rusia și Occident.

În Macedonia de Nord, sute de oameni au ieșit să protesteze împotriva condițiilor impuse pentru aderarea la Uniunea Europeană, reportează Deutsche Welle. În decursul ultimelor 2 săptămâni, sute de cetățeni din Macedonia de Nord au ieșit pe străzile din capitala Skopje pentru a protesta violent față de noile condiții de aderare impuse de Uniunea Europeană. Aceste clauze specifice impuse de Bulgaria, care în poziția de membru oficial al UE își rezerva dreptul la veto, impun ca statul să recunoască oficial minoritatea bulgară de pe teritoriul Macedoniei, cât și că limba macedoneană are rădăcini bulgare. Pentru majoritatea cetățenilor din țară, dar în special pentru membrii partidului opoziției, VMRO-DPMNE, această cerere pune în pericol identitatea națională a macedonenilor, prin ceea ce au numit un „proces de bulgarizare”. 

SUA și-a luat angajamentul că va trimite mai multe sisteme de rachete HIMARS (High Mobility Artillery Rocket Systems) în Ucraina, ca parte a unui nou transport de armament menit să sprijine Kievul în fața bombardamentelor rusești, relatează Al Jazeera. Acest pachet de armament în valoare de 400 de milioane de dolari va include atât 4 sisteme de tip HIMARS în plus, cât și diferite alte tipuri de muniții, circa 1000 de cartușe conținând un tip nou de muniție de 155 mm pentru artileria furnizat de aliații occidentali ai Ucrainei, 3 vehicule tactice, piese de schimb și sisteme radar. Cu ajutorul sistemelor HIMARS, Ucraina a reușit să riposteze și a perturbat capacitatea Rusiei de a conduce operațiuni de artilerie. Acesta este cel de al cincisprezecelea pachet de arme și echipamente militare americane transferate în Ucraina din stocurile Departamentului de Apărare al SUA.

Finlanda a adoptat o nouă lege pentru a-și întări securitatea la granițele cu Rusia, conform Euronews. Parlamentul din Finlanda și-a modificat legislația joia aceasta pentru a-și întări securitatea de-a lungul frontierei cu Rusia, pe măsură ce țara se pregătește pentru aderarea oficială în cadrul NATO. Ca urmare a atacului asupra Ucrainei, Finlanda a hotărât să formalizeze acest vechi parteneriat, alegând să se alăture alianței militare. Motivați de îngrijorarea că autoritățile de la Moscova se vor folosi de imigranți pentru a pune presiune pe Helsinki, noile amendamente adăugate la legile de frontieră vor ușura procesul de a construi bariere mai rezistente de-a lungul hotarului de 1,300 de kilometri cu Rusia. La momentul actual, granița Finlandei cu Rusia este delimitată de un gard din lemn, construit în principal pentru a opri turmele de animale din a trece pe celălalt teritoriu.

Consilierul municipal de la Moscova a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru criticarea războiului din Ucraina, relatează Euronews. Alexei Gorinov, consilierul municipal din Moscova, a primit vinerea aceasta o sentință de 7 ani de închisoare pentru denunțarea războiului purtat de Rusia în Ucraina. Acesta a fost condamnat de autorități pe baza acuzațiilor de „diseminare a informațiilor false” în legătură cu armata rusă, ca parte a unui grup organizat motivat de ura politică față de actuala conducere. „Reabilitarea acuzatului este imposibilă fără o sentință de deprivare a libertății”, a declarat magistratura înainte de a oferi decizia finală. Gorinov este primul reprezentant al opoziției care să fie condamnat pentru poziția sa asupra războiului din Ucraina, dar încă cel puțin 50 de alți activiști sau critici la adresa Kremlinului își așteaptă procesul pentru detenție. 

Conducerea Beijingului a renunțat la planurile de a permite doar persoanelor vaccinate accesul în locurile aglomerate, relatează Reuters. Aceste măsuri au fost anunțate la începutul acestei săptămâni și ar fi vizat accesul în biblioteci, cinematografe, săli de sport și multe altele. Impunerea acestor condiții ar fi reprezentat adoptarea unui set de măsuri fără precedent în China, unde autoritățile au insistat asupra vaccinării voluntare și au respins în mod repetat propunerile altor oficiali privind impunerea unor directive de vaccinare obligatorie. Cu toate acestea, locuitorii din Beijing vor fi condiționați de accesul în anumite locuri publice prin prezentarea unui test negativ efectuat în ultimele 72 de ore și de un control al temperaturii corporale.

Președintele chinez, Xi Jinping, a înaintat un apel public pentru a îndemna organismele publice să întărească securitatea informațiilor, după ce un hacker a propus spre vânzare datele personale furate aparținând circa unui miliard de cetățeni chinezi, informează BBC. Într-o postare găsită și ștearsă ulterior de către utilizator în cadrul unui forum online cu activități criminale, acesta a declarat că datele au fost colectate și furate de la Poliția Națională din Shangai. Hackerul susține că, în cei 23 de terabytes de informații se află incluse și numele, adresele, codurile naționale de identitate și numerele de telefon ale acestor persoane, în timp ce experții în securitate cibernetică, efectuând verificări asupra mai multor eșantioane de date, au putut confirma că cel puțin o parte din acestea reprezintă date cu caracter real.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …