Material realizat de Maria Trușcă și Gabriela Bujenița
Prima pedeapsă capitală ca rezultat al protestelor a fost executată în Iran, informează Al Jazeera. Persoana în cauză, identificată ca Mohhsen Shekari, a fost condamnată pentru rănirea unui agent de securitate cu un cuțit, conform site-ului oficial al judiciarului iranian. Curtea Supremă a respins recursul formulat de inculpat și a justificat sentința spunând că acțiunile acestuia sunt echivalente cu „a-i declara război lui Dumnezeu”. Presupusa infracțiune a avut loc în cadrul protestelor care se desfășoara la nivel național încă din data de 16 septembrie, atunci când Mahsa Admini, în vârstă de 22 de ani, și-a pierdut viața după ce a fost reținută de poliția moralității. De asemenea, pedeapsa cu moartea este solicitată de către autoritățile iraniene în cazul altor 21 de persoane, a declarat Amnesty International.
Comisia pentru Adevăr din Coreea de Sud a demarat investigarea a zeci de adopții străine, relatează The Guardian. Comisia pentru Adevăr și Reconciliere din Coreea de Sud a pornit demersurile în vederea soluționării cazurilor copiilor sud-coreeni adoptați în Europa și America, la finalul secolului 20. În ultimele șase decenii peste 200.000 de sud-coreeni, majoritatea fete, au fost adoptați în străinătate. Acest lucru s-a datorat și promovării active a adopțiilor de către guvernul de la Seul. Comisia a decis să investigheze 34 de cazuri a unor copii adoptați și trimiși în Danemarca, Norvegia, Germania, Belgia sau Statele Unite Ale Americii din 1960 până în 1990. Persoanele în cauză au considerat că au fost îndepărtate pe nedrept de familiile lor prin documente falsificate și practici corupte.
O grupare de activiști care luptă împotriva schimbărilor climatice au organizat proteste la două aeroporturi germane, raportează AP News. Traficul de pe aeroportul Munchen, din sudul Germaniei, a fost întrerupt pentru scurt timp, din cauza a ceea ce s-a dorit a fi un protest împotriva schimbărilor climatice cauzate de călătoriile aeriene. Protestatarii, care fac parte din grupul Last Generation, s-au lipit de asfaltul din Munchen, iar alții au pătruns chiar în incinta aeroportului. Avioanele au fost direcționate peste pista din sud, ceea ce a dus la scurte întârzieri, a declarat purtătorul de cuvânt al aeroportului din Munchen, Henner Euting. Poliția va investiga acțiunile grupării în conformitate cu pagubele provocate.
Autoritățile ruse au eliberat-o pe jucătoarea americană de baschet Brittney Griner în schimbul traficantului de arme Viktor Bout, informează BBC. Președintele american Joe Biden a declarat faptul că Griner este în siguranță și în drum spre Statele Unite ale Americii. Baschetbalista a fost arestată în luna februarie, pe aeroportul din Moscova pentru deținere de ulei de cannabis și trimisă într-o colonie penală Administrația Biden a propus un schimb de prizonieri în iulie anul trecut, bazându-se pe dorința Moscovei, exprimată de mult timp, de a-l repatria pe Viktor Bout. Viktor Bout, supranumit și „comerciantul morții”, a devenit cunoscut pentru vânzarea de arme și muniție guvernelor corupte. Odată capturat, el a fost judecat și condamnat la 25 de ani de închisoare, din care a stat după gratii, până în prezent, 12. Ministerul de Externe al Rusiei a confirmat schimbul care s-a petrecut pe aeroportul din Abu Dhabi.
Un nou val de manifestații stradale au început în Sudan, protestatarii refuzând planul actualei conduceri militare pentru o tranziție către alegeri democratice, conform AP News. Sute de protestatari au ieșit pe străzi, în capitala Sudanului, pentru a cere înlăturarea conducătorilor săi militari. De asemenea, aceștia au respins un acord pentru transferul treptat al puterii către liderii civili. Sudanul a devenit un spațiu al incertitudinii politice de când liderul autocrat, Omar al-Bashir, a fost înlăturat în octombrie 2021, în urma unei lovituri de stat. Protestul de azi a fost condus de Comitetele de Rezistență, un grup format „la firul ierbii”, care a respins cu fermitate orice negocieri cu liderii militari ai Sudanului, generalul Abdel-Fattah Burhan și generalul Mohammed Hamdan Dagalo. Grupul de protestatari a cerut ca cei doi bărbați care au condus lovitura de stat să fie aduși în fața justiției.
Partidul Bharatiya Janata (BJP), aflat la guvernare în India, condus de prim-ministrul Narendra Modi, a obținut o victorie „zdrobitoare” în statul vestic Gujarat, relatează Al Jazeera. BJP nu a pierdut alegerile pentru adunarea de stat din Gujarat din 1995. Narendra Modi a fost cel mai popular candidat al statului Gujarat timp de 13 ani, înainte de a deveni prim-ministrul Indiei în 2014. Modi s-a remarcat ca un susținător al comunității hinduse după revoltele mortale din Gujarat din 2002 – una dintre cele mai grave izbucniri de violență religioasă de la independența Indiei din 1947. Cauza revoltelor a fost arderea unui tren de pasageri ce transporta pelerini hinduși – majoritatea femei și copii. Poliția a acuzat comunitatea musulmană pentru acest incident. Activiștii pentru drepturile omului au susținut faptul că aproape 2.000 de musulmani au fost uciși în timpul revoltelor din 2002. Partidul Bharatiya Janata a fost acuzat că folosește polarizarea religioasă pentru a câștiga voturi hinduse. Guvernul Modi a facilitat eliberarea hindușilor condamnați în timpul revoltelor din 2002.
Camera Reprezentanților din Statelor Unite ale Americii a votat încă o dată pentru adoptarea legii privind respectul pentru căsătorie, un proiect de lege menit să ofere protecție federală pentru căsătoriile între persoane de același gen, informează Al Jazeera. O versiune anterioară a proiectului de lege a fost adoptată pentru prima dată în iulie. Aceasta a fost votată de majoritatea democrată și de către 47 de republicani. Votul de joi a avut, de asemenea, sprijin atât din partea democraților cât și din partea republicanilor. Legea privind respectul pentru căsătorie a fost adoptată cu 258 de voturi „pentru”, 169 „împotrivă” și o abținere, 39 de republicani alăturându-se unui front democrat unanim. Proiectul de lege urmează a fi semnat de către președintele democrat Joe Biden. Legea privind respectul pentru căsătorie este o piesă de legislație de referință care ar împiedica statele să refuze „căsătoriile din afara statului pe baza genului, rasei, etniei sau originii naționale”. De asemenea, abrogă și înlocuiește legea federală existentă care definește căsătoria ca fiind între persoane de sex opus.
Un tribunal din Guatemala i-a condamnat pe fostul președinte, Otto Perez Molina, și pe vicepreședinta acestuia, Roxana Baldetti, pentru fraudă și conspirație, la 16 ani de închisoare, relatează Al Jazeera. Perez Molina și Roxana Baldetti au demisionat în 2015 și au fost puși sub acuzare pentru că au permis și au beneficiat de o schemă de corupție vamală cunoscută sub numele de La Linea sau „The Line”. Schema a implicat o conspirație pentru fraudarea statului, permițând întreprinderilor să se sustragă de la plata taxelor vamale de import în schimbul unor sume de bani. Aproximativ 30 de oameni, inclusiv oficiali vamali și oameni de afaceri, au fost implicați în acest caz, care a implicat în jur de un milion de dolari mită oferită pentru sustragerea de la plata impozitelor și două milioane de dolari în venituri pierdute de către guvern. Otto Perez Molina, care a condus Guatemala din 2012 până în 2015, a continuat să nege acuzațiile și a afirmat că va contesta decizia tribunalului.
Croația a fost acceptată în spațiul Schengen, urmând să se alăture de la 1 ianuarie 2023,informează Le Monde. Cu acordul unanim al miniștrilor de interne reuniți la Bruxelles, Croația devine al douăzeci și șaptelea membru al zonei Schengen. Zonă în care peste 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la frontierele interne. Această țară de 3.9 milioane de locuitori, membră a UE din 2013, va intra în ianuarie anul viitor și în zona euro. Pe de altă parte, candidatura României a fost respinsă de Austria, iar a Bulgariei de către Austria și Olanda. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat la sosirea la întrunirea consiliului JAI că va vota împotriva extinderii spațiului Schengen în cazul României și Bulgariei. Austria, care se confruntă cu o creștere bruscă a cererilor de azil, s-a temut că ridicarea controalelor la frontieră cu aceste două țări ar crește și mai mult fluxul de sosiri de migranți.
Flota rusă a doborât o dronă în proximitatea portului Sevastopol din peninsula Crimeea, informează El Mundo. „În această dimineață, o navă de gardă a flotei Mării Negre a doborât o dronă deasupra apei”, a declarat guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhayev, pe canalul său de Telegram, fără a oferi mai multe detalii. Anunțul a venit după ce mai multe baze rusești, unele situate la sute de kilometri de Ucraina, au fost ținta atacurilor cu drone, pe care Moscova le atribuie Kievului. Flota rusă de la Marea Neagră, staționată în portul orașului Sevastopol, a fost afectată la sfârșitul lunii octombrie de ceea ce autoritățile au descris drept un atac „masiv” cu drone, care a avariat cel puțin o navă și a determinat Moscova să se retragă pentru scurt timp la un acord cu Ucraina pentru a permite exportul de cereale. De cealaltă parte, trupele Kievului s-au apropiat de Crimeea datorită unei contraofensive reușite care le-a permis să recupereze orașul strategic Kherson din sudul Ucrainei, la jumătatea lunii noiembrie, după câteva săptămâni în care au atacat liniile logistice rusești cu ajutorul informatorilor de cealaltă parte a frontului.