Material realizat de Valeria Bortă și Marina Ghiță
1. Marea Britanie va construi un zid în orașul port francez Calais pentru a împiedica imigranții să traverseze Canalul Englez, informează CNN. Scopul construcției acestui zid este de a opri imigranții să traverseze Canalul Englez spre Marea Britanie. Zidul de patru metri înălțime va costa 17 milioane de lire sterline și face parte dintr-o înțelegere între Marea Britanie și Franța încheiată în acest an. Aceasta este cea mai recentă tentativă de a intensifica controlul de frontieră în Calais, orașul în care se găsește controversata tabără de imigranți numită ”Jungla”, unde mii de imigranți supraviețuiesc în condiții mizere. Imigranții din această regiune sunt reticenți să se înregistreze în Franța întrucât doresc să o facă în Marea Britanie, astfel se agață de vapoarele ce trec Canalul Englez în speranța de a ajunge ilegal în Marea Britanie. Construcția zidului ar trebui să fie finisată până la sfârșitul anului.
2. Danemarca a cumpărat documente din dosarele Panama Papers ce îi vizează cetățeni pentru a le folosi în lupta împotriva evaziunii de taxe, relatează The Guardian. Danemarca este prima țară care cumpără documente din dosarele Panama Papers, dosare ce au fost publicate provocând cea mai mare scurgere de informație despre companiile off-shore de până acum. Danemarca investește în aceste documente pentru a le folosi în lupta împotriva evaziunii de taxe, urmând să cerceteze dacă cei 500–600 de danezi menționați în dosarele Panama Papers s-au eschivat de la plata impozitelor. Oficialii danezi susțin că ”nu e încă o înțelegere încheiată”, întrucât banii pentru documente încă nu au fost plătiți. Dennis Flydtkjær, membru al parlamentului, reprezentant al Partidului Popular Danez, a declarat că ”Aceasta este oportunitatea noastră ideală pentru a demonstra că noi chiar nu îi lăsăm nepedepsiți pe cei ce încearcă să trișeze.”
3. Parlamentul Marii Britanii a pus în discuție întreruperea vânzării de armament Arabiei Saudite, informează The Guardian. Membrii parlamentului Marii Britanii, reprezentanți ai comitetului pentru controlul asupra exportului de armament, au discutat dacă să înceteze sau nu vânzarea de armament către Arabia Saudită. Discuția a fost inițiată pentru a calma criticile la adresa Marii Britanii în ceea ce privește relația cu Arabia Saudită și implicarea acesteia în conflictul armat din Orientul Mijlociu. Ministrul afacerilor externe, Boris Johnson, a declarat la începutul acestei săptămâni că Marea Britanie va continua să exporte armament către Arabia Saudită întrucât legea umanitară internațională nu a fost încălcată. Cu toate acestea, raportul realizat de membrii parlamentului menționează ”Dovada că legea umanitară internațională este încălcată de coaliția condusă de Arabia Saudită este atât de evidentă încât este dificil pentru Marea Britanie să mai susțină Arabia Saudită.”
4. Tensiunile din Marea Chinei de Sud pun în pericol cordialitatea de la summit-ul din Laos, conform Reuters. Filipine a declarat miercuri că este ”profund îngrijorată” că navele chineze se pregătesc să realizeze construcții în zone din Marea Chinei de Sud pentru care s-a iscat conflictul de interese între țările din zona Pacificului, astfel distrugând aparența de cordialitate de la Summit-ul Asiatic din Laos. Oficialii declară că discuțiile dintre liderii din Asia de Sud-Est și prim-ministrul chinez Li Keqiang au decurs bine și că nu a fost făcută nicio referință la decizia curții de la Haga ce îi neagă orice drept asupra unui vast teritoriu din Marea Chinei de Sud. Cu toate acestea, la câteva ore înainte de întâlnirea liderilor, ministrul apărării a Filipine a prezentat câteva fotografii și o hartă ce arătau o creștere a numărului de nave chineze în regiunea Scarborough Shoal, ce a fost ocupată de China în 2012. China susține că nu a întreprins acțiuni noi în regiune.
5. Refugiații sirieni de pe teritoriul Turciei se întorc în Siria ca urmare a ofensivei inițiate de Ankara, relatează Reuters. Un grup de 292 refugiați sirieni s-au întors miercuri în orașul sirian Jarablus, marcând prima întoarcere de civili de când Ankara și-a lansat incursiunea militară acum două săptămâni cu scopul de a-și apăra regiunea de frontieră cu Siria. Jarablus este un oraș sirian, ce a fost controlat de ISIS până când armata turcă împreună cu rebelii sirieni și-au lansat ofensiva pe 24 august. Scopul campaniei militare turce este de a curăța zona de frontieră cu Siria de jihadiști și de kurzi sirieni. Campania Turciei aparent este de succes, întrucât oficialii de la Ankara susțin că au curățat o suprafață de 90 km de la hotarul său de militanți jihadiști și kurzi, alungându-i spre sud. Cu toate acestea, metodele folosite de armata turcă au provocat critici din partea SUA și a Rusiei.
6. Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, ar putea accepta o soluție referitoare la disputa turco-germană privind genocidul armean, cu condiția ca Berlinul să confirme eforturile sale diplomatice recente, informează Le Figaro. “Dacă Germania continuă să se comporte astfel, ne vom schimba perspectiva”, a declarat liderul diplomației turce în cotidianul german Die Welt. „Dar, dacă Germania va încerca să trateze rău Turcia, atunci nu va fi cazul”, a amenințat acesta, atunci când a fost întrebat despre tensiunile dintre Berlin și Ankara, cele două state fiind parteneri-cheie în soluționarea crizei refugiaților. Camera Inferioară a parlamentului german a provocat indignarea autorităților turce prin adoptarea, la 2 iunie 2016, a unei rezoluții care etichetează drept genocid, masacrul armenilor comis de Imperiul Otoman în 1915. Drept răspuns, Turcia a interzis parlamentarilor germani accesul la baza militară de la Incirlik, în sudul Turciei, unde soldații germani sunt staționați ca parte a luptei împotriva ISIS. În timp ce președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut în iulie cancelarului german, Angela Merkel, să se distanțeze în mod public de acest vot, cancelarul a declarat vineri că rezoluția Bundestag-ului nu a avut nici un caracter obligatoriu. Aceste declarații au fost interpretate de presă ca o modalitate de a calma autoritățile de la Ankara pentru a schimba decizia autorităților turce cu privire la Incirlik. „Cred că este posibil ca să avem, în zilele următoare, vești bune în ceea ce privește această cerere pe deplin justificată”, a declarat, duminică, Merkel, după o întâlnire cu Recep Tayyip Erdogan, în cadrul Summitului G20 de la Hangzhou, China.
7. Gruparea teroristă, Statul Islamic (ISIS), a revendicat, miercuri, un atac care s-a soldat cu moartea a trei soldați turci în nordul Siriei, informează Le Monde. Într-un comunicat publicat marți pe rețelele de socializare, ISIS a declarat că „soldații Califatului au vizat două tancuri pline cu rachete ale armatei turce“. Armata turcă a acuzat, încă de marți, ISIS de săvârșirea atacului care a avut loc într-un sat situat la sud de Al-Rai, în apropierea frontierei, acolo unde armata turcă a deschis weekend-ul trecut un nou front . Trei soldați turci au fost uciși și alți patru au fost răniți, potrivit unor surse oficiale. Acestea sunt primele pierderi din armata turcă provocate de ISIS de când a început operațiunea Turciei, „Scutul Eufratului”, operațiune care a debutat cu ocuparea orașului Jarabulus. La 28 august, Turcia a anunțat moartea unui soldat, acuzând militanții kurzi de moartea acestuia.
8. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise, miercuri, în Egipt, în urma coliziunii dintre un autobuz de mare tonaj și trei vagoane într-un accident de tren, informează Le Figaro. Coliziunea dintre cele două vehicule a avut loc în provincia Wedi El-Gedid conform declarațiilor ministrului egiptean al sănătății, fără a se preciza însă numărul de pasageri aflați la bord. Accidentul a avut loc atunci când trei vagoane au fost răsturnate în apropiere de satul Al-Ayyat (la aproximativ 60 km de Cairo), a declarat purtătorul de cuvânt al companiei naționale de căi ferate, Nagwa Albeer. Trenul făcea legătura între Cairo și Aswan, în sudul Egiptului și transporta cel puțin 60 de persoane. Alte 15 persoane au fost rănite în urma accidentului, conform declarațiilor unor cadre medicale și de securitate.Trenurile din Egipt sunt supra-încărcate, transportând foarte mulți pasageri în această perioadă, în contextul sărbătorilor musulmane ce vor începe din această săptămână.
9. Relațiile dintre Maroc și Suedia revin la normal odată cu vizita de miercuri a ministrului suedez de externe la Rabat, după luni de dezacord cu privire la problema Saharei Occidentale, informează Le Figaro. Relațiile dintre Suedia și Maroc au fost supuse unor începând încă din septembrie 2015, după ce Suedia și-a exprimat intenția de a „recunoaște” Republica Arabă Democrată Sahrawi (RADS, autoproclamată de Frontul Polisario). Una dintre manifestările de tensiune în relațiile bilaterale a fost marcată de blocarea temporară de către autoritățile marocane a deschiderii primului magazin Ikea din regat, la periferia orașului Casablanca. Marocul propune Saharei Occidentale, (vast teritoriu aflat sub controlul său și populat de o jumătate de milion de locuitori), o largă autonomie sub suveranitatea sa, în timp ce Polisario, susținut de Algeria, propune organizarea unui referendum pentru auto-determinare. Într-un răspuns complet, Stockholmul a renunțat în cele din urmă, în ianuarie, să recunoască RADS, afirmând că „susține procesul de negocieri aflat în curs de desfășurare și organizat sub auspiciile ONU”. Relațiile dintre cele două țări au fost tensionate de atunci, însă ambele părți și-au manifestat dorința de a coopera. Cu toate acestea, încă sunt vizibile unele chestiuni sensibile, cum ar fi repatrierea ilegală a marocanilor precum și a minorilor marocani neînsoțiți în Suedia.
10. Forțele guvernamentale siriene au fost acuzate de lansarea unor containere cu clor dintr-un elicopter asupra unei suburbii din Alep, rănind 80 de persoane, informează BBC. O anchetă condusă de ONU a relevat luna trecută că guvernul a folosit clor în cel puțin două atacuri. Un reprezentant al Apărarării Civile din Siria a afirmat că a ajuns la locul atacului din Alep, marți, la scurt timp după ce un elicopter a lansat containere conținând patru cilindri de clor. Activiști din opoziție și medici au acuzat guvernul de organizarea unui atac similar în Alep, în luna august. Rusia, un aliat al guvernului sirian, i-a acuzat pe rebeli de arderea unor proiectile care conțin „gaz toxic” lângă clădirea guvernului din Alep. Guvernul sirian a negat întotdeauna folosirea armelor chimice. Clorul este un produs chimic industrial, dar utilizarea sa în arme este interzisă prin “Convenția privind interzicerea armelor chimice”, în cazul în care concentrațiile ridicate ale substanței chimice intră în plămâni, acestea pot provoca moartea.