A fost 7 octombrie în lume – Estonia acuză Rusia că a plasat rachete în enclava Kaliningrad, iar asaltul asupra ultimei fortărețe deținute de ISIS în Irak ar putea avea consecințe problematice

Estonia avertizează că Rusia și-a mutat rachetele în Kaliningrad, informează The Guardian. Oficialii estonieni avertizează că Rusia a mutat rachete nucleare în Kaliningrad, o zona rusă poziționată între Polonia și Coasta Baltică. Rachetele Iskander-M, ce au o rază de acțiune de 500 km, aparent au fost transportate cu vaporul din zona St Petersburg. Și în trecut au existat temeri că Rusia și-ar putea muta rachetele Iskander-M în Kaliningrad, dar s-a presupus că nu o va face decât în 2018-19. Dacă mișcarea rusă este confirmată, aceasta va fi interpretată de guvernele vestice ca o nouă încercare a Rusiei de a-și extinde dominația din Europa de Est până în Orientul Mijlociu, înainte de a fi ales un nou președinte în SUA.

Atacul asupra ultimei fortificații a ISIS-ului, orașul Mosul, ar putea avea consecințe problematice, relatează The Guardian. Un atac terestru asupra ultimei mari fortificații a ISIS în Irak, orașul Mosul, a fost planificat pentru sfârșitul lunii, trupele irakiene ocupându-și deja pozițiile la sudul orașului pentru a pune planul în aplicare. Oficialii de la Bagdad sunt montați să înceapă asaltul pe 15 octombrie, cu toate acestea, oficialii americani, care au antrenat trupele irakiene, sunt aparent mai puțin fixate pe o dată exactă și presupun că atacul va începe cu 10 zile mai târziu față de cum au planificat oficialii irakieni. În timp ce victoria asupra ISIS este foarte probabilă, au început să apară dubii cu privire la ce se va întâmpla după ce ISIS vor fi învinși. Problema constă în cum poate fi reconstruit un nou sistem funcțional de guvernare și cum ar putea fi evitată sau rezolvată o potențială criză a refugiaților.

Francois Hollande, președintele Franței, a declarat că Marea Britanie ar trebui să plătească pentru Brexit, conform The Guardian. Oficialii Uniunii Europene au fost, după Brexit, marcați de posibilitatea ca alte țări din Uniune să vrea să o părăsească pentru a se bucura ca și Marea Britanie de beneficii fără responsabilități. În acest context, președintele Franței, a transmis una dintre cele mai dure avertizări de până acum, declarând că Mariia Britanii i s-ar putea impune să plătească pentru ieșirea sa din UE. ”Trebuie să existe o amenințare, trebuie să existe un preț, altfel vom conduce niște negocieri ce nu se vor termina bine, ce vor avea inevitabil consecințe economice și umane”, a susținut Francois Hollande. Oficialul francez nu susține această idee pentru prima dată. Holland a insistat și în trecut că Marea Britanie trebuie să plătească un preț pentru plecarea sa, altfel după plecarea acesteia  Uniunea va rămâne în instabilitate.

SUA a acuzat hackerii ruși de atacuri cibernetice cu scopuri politice, informează Reuters. Guvernul SUA a acuzat Rusia, pentru prima dată, vineri, că ar conduce o campanie de atacuri cibernetice asupra Partidului Democrat înainte de alegerile prezidențiale din 8 noiembrie. ”Noi credem, bazându-ne pe scopul și sensibilitatea acestor eforturi, că oficialii seniori ruși ar fi putut acorda autorizație pentru aceste activități,” a  menționat vineri declarația oficială a guvernului SUA în ceea ce privește atacul cibernetic asupra grupurilor politice. Oficialii serviciilor secrete SUA au concluzionat acum câteva săptămâni că guvernul Rusiei ar conduce sau ar orchestra atacuri cibernetice asupra Comitetului Național Democrat și asupra Comitetului Congresului Democrat pentru campania electorală, probabil pentru a o perturba sau discredita, în care reprezentatul democraților Hillary Clinton concurează împotriva republicanului Donald Trump. Un purtător de cuvânt al Kremlinului a numit aceste acuzații ”nonsens”, conform portalului de știri Interfax.

Donald Trump, candidatul republican pentru președinția SUA, nu neagă acuzațiile aduse guvernului SUA potrivit cărora acesta grăbește procesul de acordare de cetățenie imigranților pentru ca aceștia să voteze în noiembrie, relatează CBS. Într-o conversație la o masă rotundă cu Consiliul Național pentru Patrularea Hotarului?, Donald Trump nu a arătat că ar fi împotriva acuzațiilor conform cărora guvernul SUA grăbește procesul de acordare de cetățenie imigranților, pentru ca aceștia să voteze la alegerile prezidențiale din 8 noiembrie. Vice-președintele consiliului, Art Del Cueto, i-a vorbit lui Trump despre imigranții ce au istoricul criminal ignorat în procesul de acordare de cetățenie. Candidatul republican a întrebat de ce ar face guvernul SUA asta, iar Art Del Cueto i-a raspuns ”Pentru ca ei să meargă să voteze în alegeri.” Trump a declarat că ”Pentru mine asta e colosal. Ei lasă oamenii să dea năvală în țară pentru ca să meargă să voteze.”

Rusia și-a oferit susținerea pentru planul reprezentantului ONU de a escorta luptătorii extremiști din Alep, potrivit CNN. Ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, a declarat că Rusia e gata să încerce să convingă guvernul sirian să accepte propunerea ONU de a escorta luptătorii rebeli din orașul sirian Alep. Propunerea de a curăța orașul Alep de luptători cu ajutorul Frontului Nursa a venit din partea reprezentantului ONU în Siria, Staffan de Mistura, ca o soluție pentru ostilitățile din orașul asediat. În urma unui armistițiu eșuat, conflictul armat din Siria a devenit din ce în ce mai tensionat, iar SUA și Rusia deși au încercat până acum să aplaneze conflictul, acum îl agravează, angajându-se în dispute asupra a cine e vinovat pentru eșecul armistițiului.

Alegerile din Maroc s-au soldat cu rezultate dezamăgitoare, relatează Al Jazeera. În urma alegerilor de vineri din Maroc s-a constatat că cetățenii nu s-au prezentat la votare, deși au existat campanii de informare și educare a cetățenilor pentru a-și exercita drepturile de vot. Conform rapoartelor Ministerului de Interne, în cele 95 districte electorale au fost prezenți la vot doar 43% din totalul cetățenilor. Rezultatele se așteaptă să fie făcute publice sâmbătă, la primele ore. Fenomenul este considerat un mesaj de dezamăgire pentru partidele politice, care nu sunt apte să motiveze cetățenii să se implice politic, în special pe tineri.

Un atac cu bombă asupra unui tren în provincia Balochistan, Pakistan, s-a soldat cu decese și zeci de răniți, informează Al Jazeera. Cel puțin 6 oameni au fost uciși și 19 răniți în urma a două explozii într-un tren de pasageri în Pakistan, în provincia de sud-vest, Bolochistan. Atacul de vineri a lovit trenul ce trebuia să ajungă la Rawalpindi, în timp ce trecea pe lângă satul Mach, la aproximativ 65 km de la capitala provinciei Quetta. Armata Bolochă pentru Eliberare (ABE) și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Un purtător de cuvânt al ABE a declarat că atacul a fost țintit asupra ”personalului militar ce călătorea în acel tren spre Rawalpindi”. Khawaja Saad Rafique, ministrul pakistanez pentru transport feroviar, a numit bombardamentul ”un atac terorist” și a declarat că autoritățile încă încearcă să înțeleagă cum a ajuns bomba în tren.

Președintelui Columbiei, Juan Manuel Santos, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace, pentru eforturile acestuia de a înceta războiul de 52 ani cu gruparea rebelă FARC, conform Al Jazeera. Eforturile președintelui columbian de a înceta războiul cu gruparea FARC, ce deja a durat cinci decenii, au fost recunoscute vineri când i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace. Santos a fost premiat în ciuda faptul că referendumul inițiat de acesta pentru a ratifica negocierile sale pentru pace cu FARC a eșuat, cetățenii votând împotriva încheierii unei păci. Președinta Comitetului Norvegian pentru Premiul Nobel a spus că Santos a fost premiat cu Premiul Nobel pentru Pace pentru ”eforturile lui hotărâte de a înceta războiul columbian ce deja durează de peste 50 ani.” Într-un mesaj televizat pentru Columbia, Santos a declarat că ”Eu primesc acest premiu nu în numele meu, ci în numele tuturor columbienilor.”

Președintele SUA, Barack Obama, a anunțat anularea tuturor sancțiunilor impuse Myanmarului, relatează Reuters. Barack Obama a anunțat oficial vineri anularea sancțiunilor impuse statului Myanmar. Președintele SUA a ridicat sancțiunile punând punctul unui ordin de urgență ce acuza deciziile fostul guvern militar din Myanmar ca fiind un pericol pentru securitatea SUA. ”Eu am hotărât că circumstanțele ce au provocat invocarea stării de urgență națională… au fost în mod semnificativ schimbate de avansarea Birmaniei (Myanmarului) în promovarea democrației, inclusiv alegerile istorice din noiembrie 2015,” a menționat Obama în scrisoarea sa pentru Camera Reprezentanților și Senatul SUA. Departamentul de Stat SUA a declarat luna trecută că vor rămâne totuși în forță câteva sancțiuni, inclusiv neacordarea de vize liderilor militari.