Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Miruna Toma și Dora Timar.
Președintele francez, Emanuel Macron, a solicitat continuarea acțiunilor climatice, în ciuda condițiilor create de evoluția conflictului din Ucraina, informează Euronews. Atât Emmanuel Macron, cât și Rishi Sunak, prim-ministrul britanic, sunt doar doi dintre cei peste 100 de lideri de stat care vor participa în această săptămână la Summit-ul COP27, organizat în Egipt. Liderul francez a pledat pentru interzicerea tuturor tipurilor de exploatare minieră la mare adâncime, avertizând că prioritățile privind combaterea schimbărilor climatice nu trebuie ignorate ca efect al amenințării crizei energetice rezultate în urma escaladării conflictului militar ruso-ucrainean. Conform declarațiilor lui Macron, acesta a afirmat că „nu ne vom sacrifica angajamentele climatice nici măcar sub amenințarea energetică a Rusiei, și, prin urmare, toate aceste angajamente asumate până în prezent trebuie respectate de către fiecare națiune în parte.” De altfel, discursul președintelui francez reprezintă un semnal politic pozitiv pentru începerea unor serii de negocieri importante, acesta considerând schimbările climatice drept cea mai mare problemă cu care omenirea se confruntă în prezent.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, l-a felicitat pe Benjamin Netanyahu pentru victoria sa electorală, în contextul în care viitorul prim-ministru israelian se pregătește să alcătuiască un nou guvern, relatează Al Jazeera. Joe Biden l-a felicitat pe Netanyahu prin intermediul unei convorbiri telefonice și a subliniat „sprijinul neclintit” pe care îl acordă în susținerea securității israeliene. Netanyahu se pregătește să formeze unul dintre cele mai „de drepta” guverne din istoria politică a statului. De asemenea, reprezentanții Casei Albe au declarat că Biden a admirat procesul electoral din Israel, pe care l-a descris drept „liber și corect”. Apelul telefonic al președintelui Joe Biden s-a desfășurat cu mai puțin de 24 de ore înainte de alegerile de la jumătatea mandatului președintelui american, în urma cărora popularitatea politică a lui Biden va fi testată, iar rezultatele vor fi esențiale pentru componența Congresului.
Conducerea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a anunțat că va permite sărbătorirea Crăciunului pe 25 decembrie, ca efect al distanțării tot mai pronunțate față de ortodoxia moscovită și al rupturii provocate de conflictul ruso-ucrainean, conform CNN. În acest an, fiecare biserică va avea opțiunea de a sărbători Crăciunul pe data de 25 decembrie, marcând nașterea lui Iisus conform calendarului gregorian, pe când calendarului iulian, încă folosit de către Biserica Ortodoxă Rusă, celebra același eveniment pe data de 7 ianuarie. În ultimii ani, o mare parte a comunității ortodoxe din Ucraina s-a îndepărtat treptat de Moscova, ca efect al conflictului pe care Rusia l-a alimentat în estul ucrainei încă din 2014, odată cu anexarea Crimeei. Această ruptură a devenit tot mai pronunțată începând cu anul 2018, după ce Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, un cleric considerat liderul spiritual al credincioșilor ortodocși din întreaga lume, a aprobat înființarea unei Biserici Ortodoxe independente a Ucrainei și a revocat un acord care conferea Patriarhului de la Moscova autoritate asupra bisericilor din Ucraina.
Mai mulți migranți aflați în culmea disperării s-au aruncat în mare de pe bărcile de salvare blocate în largul coastei Siciliei, informează Euronews. Trei migranți au fost salvați din apele mării de către ONG-ul „Médecins Sans Frontières” (Medici fără frontiere) după ce au sărit de pe bărcile umanitare. La scurt timp, alți doisprezece migranți au început să scandeze mesaje de ajutor, potrivit unui jurnalist AFP. Prim-ministrul de extremă dreaptă al Italiei, Girorgia Meloni, a promis, cu ocazia alegerii sale în octombrie, că va restricționa accesul bărcilor de mici dimensiuni. Potrivit Ministerului de Interne italian, peste 88.000 de persoane au ajuns în Italia pe mare încă de la începutul anului și până în prezent. Mai multe ambarcațiuni așteaptă să acosteze în Sicilia, împiedicate fiind de decizia executivului italian.
Ministrul de stat pentru politici comerciale din Marea Britanie, Greg Hands, a anunțat că se va întâlni în această săptămână cu președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, informează Reuters. Departamentul britanic a anunțat vizita lui Greg Hands pentru a susține cel de-al 25-lea dialog anual pentru comerț dintre Marea Britanie și Taiwan. „Vizita personală a ministrului în Taiwan este un semnal clar al angajamentului Marii Britanii de a consolida legăturile comerciale dintre Marea Britanie și Taiwan. La fel ca Marea Britanie, Taiwanul este un campion al comerțului liber și echitabil, susținut de un sistem comercial global”, a declarat biroul lui Hands într-un comunicat de presă. Decizia celor doi oficiali de a se întâlni pentru a purta discuții comerciale a atras o reacție înverșunată din partea guvernului de la Beijing. Ministrul chinez de externe, Zhao Lijian, a declarat că guvernul din China se opune oricărei forme de discuții oficiale dintre o țară cu care are legături diplomatice și Taiwan, adăugând că “Cerem oficialilor britanici să oprească orice formă de interacțiune oficială cu Taiwanul și să nu mai transmită semnale greșite forțelor separatiste pentru independența Taiwanului”.
Prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a avertizat cu privire la eforturile guvernului de la Beijing de a interveni în instituțiile democratice din țară, relatează The Guardian. Justin Trudeau a avertizat cu privire la măsurile „agresive” implementate de către guvernul de la Beijing care ar fi finanțat o „rețea clandestintă” de candidați în cadrul alegerilor federale din Canada în anul 2019. Comentariile sale au venit în urma unei declarații a poliției federale care a anunțat că investighează în mod activ o rețea secretă de „secții de poliție” ilegale susținute de guvernul chinez. Liderii occidentali au întreprins o serie de acuzații cu privire la modalitatea în care liderii din China au depășit limitele pentru a-și persecuta cetățenii dincolo de granițele statului, prin constituirea „secțiilor de poliție” ilegale.
Oligarhul rus Evgheni Prigojin, a părut să recunoască intervenția guvernului de la Kremlin în alegerile din Statele Unite ale Americii într-o postare pe rețeaua de socializare Telegram, conform CNN. Prigojin a declarat că guvernul Rusiei „a intervenit, intervine și va interveni” în procesul democratic din SUA, ca răspuns la întrebarea unui jurnalist despre un posibil amestec al liderilor ruși în alegerile pentru Congres de marți. Nu a fost clar cât de serios era Prigojin în comentariile sale, care păreau a fi făcute oarecum sarcastic. Prigojin nu are nicio funcție în guvernul rus, dar este un apropiat cunoscut al președintelui Vladimir Putin. Procurorul special Robert Mueller din SUA a acuzat oligarhul de o presupusă ingerință în fraudarea alegerilor din 2018.
Elon Musk, director executiv al platformei de socializare Twitter, și-a exprimat susținerea față de republicani înainte de alegerile de la jumătatea mandatului care au loc marți în SUA, relatează Al Jazeera. Musk și-a îndreptat mesajul de pe Twitter către ceea ce el a numit „alegători independenți” pentru a vota cu Partidul Republican, scriind „Puterea împărțită limitează cele mai mari excese ale ambelor partide, prin urmare, recomand votul pentru un Congres Republican, având în vedere că președinția este democratică”. Mesajul postat pe contul său oficial de Twitter, care are în momentul de față peste 110 milioane de urmăritori, a reprezentat prima declarație venită din partea unui director al unei platforme majore de social media în care cetățenii au fost îndemnați în mod explicit să voteze cu un anumit partid politic american. Musk, de asemenea CEO al Tesla, a criticat administrația Biden și democrații pentru propunerile lor de a taxa miliardarii și de a oferi mai multe stimulente fiscale vehiculelor electrice fabricate în sindicate. Mai târziu, el a adăugat: „Sunt deschis la ideea de a vota din nou democrații în viitor” și a declarat că a fost mereu un independent care a votat pentru democrați.
Guvernul Greciei a inițiat un proiect de lege care are ca scop interzicerea vânzării de programe spyware, pe fondul scandalului de interceptare a telefoanelor, conform Al Jazeera. Decizia a survenit după ce ziarul de stânga Documento a publicat o listă de persoane care includea politicieni și oameni de afaceri, ale căror telefoane ar fi fost spionate prin programul malware Predator. Rapoartele publicate de presă au arătat că programul de interceptare telefonică este sponsorizat de stat, guvernul Greciei jucând un rol important în supravegherea conversațiilor telefonice. Luni, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a etichetat acuzațiile drept „o minciună incredibilă”, adăugând că raportul este nefondat deoarece nu prezintă dovezi cu privire la intervenția cabinetului său în supravegherea conversațiilor. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, a declarat luni că statul grec nu a folosit sau cumpărat astfel de programe spyware și a adăugat că autoritățile judiciare vor investiga ultimul raport. Raportul Documento a fost cea mai recentă evoluție într-un scandal de interceptare a convorbirilor telefonice care a provocat agitație politică în Grecia.
