Material realizat de Macovei Mircea-Andrei și Anca Badea
Procesul menit să determine sfera problemelor ce urmează a fi judecate în cauza dintre regele nigerian Godwin Bebe Okpabi și compania petrolieră și gazeiferă Shell s-a încheiat, conform The Guardian. Liderul comunității Ogale a argumentat prin intermediul unei firme de avocatură britanice, Leigh Day, a argumentat că gigantul petrolier „a distrus modul de trai al oamenilor” în urma exploatărilor întreprinse în cadrul comunității sale, contaminând apa din zonă cu o cantitate de benzen mult peste limita recomandată de ghidul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Reprezentanții companiei Shell au susținut că entitatea pe care o reprezintă nu poate fi trasă la răspundere, din moment ce subsidiara sa din Nigeria a lucrat îndeaproape cu guvernul nigerian pentru a preveni deversările de petrol și pentru a le curăța. Procesul întreg urmează să fie judecat spre sfârșitul anului 2026, într-o instanță britanică, de un judecător britanic, însă pe baza legislației nigeriene.
Ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi, a condamnat tarifele impuse de Statele Unite ale Americii împotriva țării sale, relatează The Guardian. În cadrul adunării parlamentare anuale a Chinei, ministrul a acuzat Statele Unite ale Americii de o comportare cu „două fețe”, punctând că „O țară mare ar trebui să-și onoreze obligațiile internaționale”. Acesta a mai adăugat că statele „nu ar trebui să agreseze” alte state, iar dacă țările și-ar urmări din nou propriile interese fără considerații asupra ordinii internaționale, atunci „legea junglei va domni din nou asupra lumii” și țările mici vor suferi. De asemenea, Wang Yi a folosit exemplul companiei din domeniul inteligenței artificiale DeepSeek ca motiv pentru care sancțiunile americane nu ar avea efect, declarând că „Unde este o blocadă, există descoperire, unde este suprimare, există inovație”. Declarațiile sale au venit în contextul unor comentarii agresive făcute de oficiali chinezi în aceeași săptămână care au avertizat că, în eventualitatea unui „război tarifar, război comercial sau orice alt tip de război, China va lupta până la capăt”.
O curte din Coreea de Sud a anulat mandatul de arestare emis împotriva președintelui Yoon Suk Yeol, titrează Deutsche Welle. Reprezentanții Tribunalului Districtual Central din Seul au declarat prin intermediul unui comunicat, că cererea de eliberare a președintelui a fost acceptată, după ce instanța a hotărât că agenția de investigații l-a pus sub acuzare pe Yoon Suk Yeol după expirarea perioadei inițiale de detenție. Curtea a citat de asemenea „întrebări despre legalitatea” procesului legislativ pe durata investigației. Cu toate acestea, avocatul președintelui, Seok Dong-hyeon, a subliniat că eliberarea nu se va petrece imediat, deoarece procurorii pot face apel.
Poliția din Republica Srpska a descins asupra biroului federal din Banja Luka, notează Deutsche Welle. Această acțiune a avut loc după ce președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, a cerut membrilor de etnie sârbă din cadrul poliției și instanțelor federale să demisioneze din posturile lor și să se alăture guvernului entității autonome pe care o conduce, declarând că „Le-am asigurat un loc de muncă, păstrându-le în același timp statutul juridic, gradele și funcțiile. Vor primi același salariu, sau chiar un salariu mai mare decât au avut”. În urmă cu doar o zi, președintele Dodik a refuzat să se supună unei cereri de chemare în instanță, apoi a trecut o serie de legi prin care interzicea acțiunea autorității federale în teritoriul prezidat.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că dorește să negocieze un acord nuclear cu Iranul, informează Reuters. Într-un interviu acordat Fox Business Network, acesta a subliniat că „Am spus că sper că veți negocia, pentru că o să fie mult mai bine pentru Iran”, referindu-se la o aparentă scrisoare pe care i-ar fi trimis-o liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei. Misiunea Iranului din cadrul Organizației Națiunilor Unite a punctat că nu a fost primită nicio astfel de scrisoare, iar Ministerul de Externe iranian nu a oferit un răspuns la declarațiile președintelui Trump. Oficialii occidentali s-au temut că Iranul s-a apropiat rapid de capabilitatea de a face arme atomice, posibilitate care ar putea pune în pericol siguranța regională.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat că ar putea impune sancțiuni împotriva Rusiei până la negocierea unui acord de pace pentru războiul din Ucraina, potrivit Reuters. Acesta a declarat că agresiunea forțelor rusești de pe câmpul de luptă l-ar putea determina să impună sancțiuni bancare la scară largă și să crească taxele vamale, precum și să adopte alte sancțiuni până la încheierea unui acord de încetare a focului și a unei înțelegeri finale de pace. Trump a continuat prin a avertiza direct liderii celor două țări aflate în conflict, îndemnându-i să înceapă negocierile “până nu e prea târziu”. Forțele ruse au înconjurat mii de soldați ucraineni care intraseră în regiunea rusească Kursk vara trecută, într-o incursiune surpriză, pe care liderii ucraineni sperau să o folosească drept atu în negocierile cu cei ruși. Forțele ruse au deteriorat, de asemenea, infrastructura energetică și de gaze din Ucraina în timpul ultimului lor atac major cu rachete.
Forțele de apărare siriene au fost acuzate că ar fi executat zeci de persoane aparținând grupului minoritar alawit, relatează BBC. Soldații ar fi ucis 52 de persoane din minoritatea alawită din provincia Latakia, potrivit unui grup de monitorizare a războiului. O sursă din Ministerul de Interne al Siriei a declarat că au avut loc “abateri individuale”, care vor fi oprite. Evenimentul a avut loc în contextul conflictului dintre forțele guvernamentale și luptători loiali ai fostului lider Bashar al-Assad, care au cauzat peste 70 de decese până în prezent. O oră de stingere a fost impusă în orașele unde au izbucnit luptele, Homs, Latakia și Tartous, drept consecință. Regiunea Latakia este epicentrul minorității alawite și o fortăreață a familiei Assad, care face parte din această sectă. Minoritatea alawită, a cărei sectă este o ramură a Islamului Șiit, reprezintă aproximativ 10% din populația Siriei, majoritar sunită.
Legislația UE privind restituirea imigranților ilegali către țările lor natale nu va include ‘centre de restituire’, așa cum era prevăzut inițial, conform Euronews. Legislația, care urmează să fie prezentată la Strasbourg în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, are ca scop crearea de norme concordante la nivelul UE privind procedura de restituire a cetățenilor din afara Europei în țările lor de origine atunci când cererile lor de azil sunt respinse. Centrele de restituire erau concepute ca centre din țări terțe din afara Uniunii, unde solicitanții respinși urmau să aștepte să fie trimiși înapoi în țara lor de origine. Multe organizații din societatea civilă, însă, au lansat avertizări cu privire la riscurile de încălcări ale drepturilor omului, precum detenția nelimitată, pe care astfel de centre le presupun. Legislația actuală a UE interzice autorităților să trimită imigranți în țări cu care nu au nicio legătură, împotriva voinței lor.
Cele mai mari sindicate britanice au cerut reapropierea Marii Britanii de Uniunea Europeană (UE) în contextul economic actual, potrivit The Guardian. Congresul Sindicatelor din Marea Britanie a solicitat, într-o declarație comună cu omologii lor europeni, demararea negocierilor pentru a stabili o relație mai strânsă cu UE. Potrivit declarației, acordul comercial și de cooperare dintre UE și UK din 2020 ar trebui renegociat, din cauza formei defectuoase în care a fost realizat inițial, sub supervizarea partidului conservator. În plus, orice nou acord ar trebui să sprijine muncitorii din Europa și Marea Britanie, să reducă barierele comerciale și controalele la frontieră și să instituie o aliniere mai strânsă a standardelor chimice și alimentare ale produselor. Negocierile ar trebui să stabilească noi oportunități de locuri de muncă pentru lucrătorii din Marea Britanie în UE, dar și viceversa, fără a solicita, însă, o revenire la libertatea de mișcare totală care exista înainte de Brexit.
O femeie senator din Nigeria a fost suspendată după ce a înaintat o plângere pentru hărțuire sexuală, conform Al Jazeera. Senatoarea Natasha Akpoti-Uduaghan a fost suspendată din funcție, fără a beneficia de indemnizație și protecție timp de șase luni, după ce l-a acuzat pe președintele senatului, Godswill Akpabio, de hărțuire sexuală. Petiția senatoarei a fost respinsă de comisia de etică a Senatului, fiind invocate încălcări ale normelor procedurale. Akpoti-Uduaghan, una din cele doar patru femei ce au obținut un loc în senatul de 109 locuri, l-a acuzat pe Akpabio că i-ar fi făcut avansuri sexuale inadecvate în 2023, afirmații care sunt negate complet de președinte. După ce i-a fost interzis să vorbească în plen și a fost escortată afară, senatoarea și-a exprimat nemulțumirea pe social media, declarând că suspendarea ei injustă ilustrează “cultura tăcerii, a intimidării și a umilirii victimei”. Multe figuri și grupuri nigeriene și-au exprimat, de asemenea, indignarea față de această decizie.