Fostul director FBI, James Comey, a amplificat substanțial criza politică din Statele Unite ale Americii, după ce a declarat că președintele Donald Trump i-a cerut să-și arate loialitatea față de noua administrație de la Casa Albă prin presiuni făcute asupra acestuia de a renunța la o anchetă în privința fostului consilier de securitate Michael Flynn și prin îndemnul de a declara public că președintele american nu se află sub investigație, informează CNN. Comey, care a fost între timp concediat de Trump, este așteptat să depună joi mărturie în fața Comisiei de Inteligență din Senatul SUA în cazul anchetei desfășurate pentru a stabili dacă alegerile prezidențiale au fost manipulate în urma intervenției Rusiei. Mărturia lui Comey este așteptată cu interes, aceasta putând să determine noi indicii cu privire la deschiderea procedurii de demitere a președintelui. Audierea fostului director FBI ”reprezintă cel mai șocant element singular cu privire la îndeplinirea îndatoririlor publice ale oricărui președinte american de la scandalul Watergate încoace”, potrivit lui Benjamin Wittes, un prieten apropiat al lui Comey și editor-șef al publicației Lawfare. De asemenea, Preet Bharara, fost procuror al districtului de sud din New York, a postat pe Twitter că ”niciodată nu este OK ca un președinte american să-i ceară directorului FBI să oprească o investigație. Extraordinar, greșit & prostesc”. Declarațiile lui Trump prin care i-a pretins loialitatea lui Comey ar putea fi folosite drept probe în obstrucționarea justiției și să determine construirea unui caz privind înlăturarea din funcție a lui Trump.
Cel puțin 12 persoane și-au pierdut viața la Teheran după ce mai mulți atacatori au luat cu asalt parlamentul din capitala Iranului și mausoleul fondatorului republicii, ayatollahul Khomeini, informează BBC. Unii dintre atacatori s-au aruncat în aer în cele două locații, iar alții au luat ostatici și au tras asupra civililor. În total, șase atacatori au fost implicați în atentate, care reprezintă cel mai grav incident de acest fel din ultimele decenii din Iran. Autoritățile i-au ucis pe atacatori și au arestat alte cinci persoane acuzate că vor să planifice un al treilea atac. Gărzile Revoluționare din Iran, o puternică structură de securitate care are ca scop apărarea Revoluției Islamice din 1979, a acuzat Arabia Saudită că i-a sprijinit pe atacatorii care au organizat atentatul, acesta fiind revendicat ulterior de ISIS prin intermediul canalului media Amaq, apropiat de gruparea teroristă. Atentatul militanților sunniți reprezintă primul atac orchestrat de ISIS pe teritoriul Iranului, o țară majoritar șiită. Gărzile Revoluționare din Iran au promis răzbunare pentru atentat, pe care l-au legat de vizita recentă a lui Donald Trump în Arabia Saudită. ”Opinia publică internațională, în special Iranul, a observat că acest act terorist s-a desfășurat la puțin timp după întâlnirea președintelui SUA cu liderii unuia dintre cele mai reacționare state din regiune care sprijină terorismul”, au afirmat reprezentanții Gărzilor Revoluționare într-un comunicat preluat de agenția de presă iraniană Fars.
Mai multe fosile descoperite într-o mină dintr-un munte din Maroc au revoluționat cercetările despre originile apariției umanității, atât ca vechime, cât și ca loc al acesteia, după ce s-a dovedit că acestea sunt cele mai vechi rămășițe umane de ”Homo sapiens” găsite vreodată, datând de circa 300.000 de ani, cu 100 de mii de ani mai vechi decât cele descoperite până acum și într-o altă regiune față de estul Africii, unde până acum se considera că se află ”leagănul umanității”, informează The Guardian. Arheologii au dezgropat oasele a cel puțin cinci oameni la Jebel Irhoud, o fostă mină de barită aflată la 100 de kilometri vest de Marrakesh, în urma unor excavări care au durat mai mulți ani. Deși se așteptau ca acestea să se dovedească a fi vechi, nici măcar cercetătorii nu se așteptau să fie atât de vechi. Jean-Jacques Hublin, unul dintre principalii cercetători ai Institutului pentru Antropologie Evoluționistă Max Planck din Leipzig, a afirmat că descoperirea ”ne oferă o imagine complet diferită a evoluției speciei noastre. Ea începe mult mai departe în timp, dar totodată și procesul evoluției este diferit față de credeam până acum. Aparent, specia noastră era prezentă în Africa acum 300.000 de ani. Dacă a existat o Grădină a Edenului, aceasta ar putea să fi avut dimensiunile unui continent”.
Doi congresmeni democrați au început conceperea articolelor dintr-o propunere de înlăturare din funcție a președintelui Donald Trump, pe care vor să-l pună sub acuzare deoarece consideră că decizia acestuia de a-l concedia pe fostul director FBI, James Comey, reprezintă un act de obstrucționare a justiției, relatează The Independent. Al Green și Brad Sherman, doi membri ai Camerei Reprezentanților din Texas, respectiv California, au făcut anunțul declanșării procedurii. ”Întrebarea care se pune este dacă președintele poate obstrucționa justiția prin impunitate. Trăim într-o țară în care niciun congresmen, niciun senator, nici măcar președintele Statelor Unite ale Americii nu se află deasupra legii”, au declarat cei doi. Mai mulți congresmeni democrați au indicat că demiterea președintelui este posibilă dacă este dovedită obstrucționarea justiției, însă majoritatea s-au abținut până acum să declanșeze această măsură. Chiar și odată declanșată, șansele democraților de a avea succes sunt minore, în condițiile unui Congres dominat în ambele camere ale sale de reprezentanții Partidului Republican, din rândurile căruia Trump a fost ales președinte.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au intensificat presiunea asupra Qatarului, subliniind că relațiile diplomatice și economice nu vor fi restaurate până când autoritățile de la Doha nu vor rupe relațiile pe care le au cu Frăția Musulmană, Hamas și Iran, informează The Guardian. Ministrul saudit de externe, Adel al-Jubeir, aflat într-o vizită la Berlin pentru discuții cu omologul său german, a declarat că depinde de Qatar, care neagă finanțarea grupărilor extremiste. să acționeze pentru ridicarea unei blocade impusă legăturilor aeriene, terestre și maritime cu vecinii săi. ”Nimeni nu vrea să facă rău Qatarului. Acesta trebuie să aleagă în ce direcție se va mișca. Am făcut acest pas cu mare durere pentru a se înțelege că aceste politici nu sunt sustenabile și trebuie schimbate”, a declarat al-Jubeir. Totodată, acest a subliniat că Qatarul subminează Autoritatea Palestiniană și Egiptul prin sprijinul acordat Hamas și Frăției Musulmane. De asemenea, și ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite, Anwar Gargash, a amenințat că vor fi luate măsuri și mai dure dacă Qatarul nu își va lua angajamente ferme privind schimbarea politicilor și încetarea finanțării militanților, precizând totodată că oricine își va exprima vreo simpatie privind Qatarul este pasibil de închisoare până la 15 ani și că totodată toți posesorii de pașapoarte sau vize de rezidență din Qatar nu mai pot intra în țară.
Uniunea Europeană vrea să faciliteze accesul autorităților coercitive la date electronice furnizate direct de către companiile tech, precum Facebook și Alphaet Inc’s al celor de la Google, chiar dacă acestea sunt stocate într-o altă țară membră decât cea care solicită informațiile, precizează Reuters. Companiile de înaltă tehnologie au devenit tot mai presate să coopereze în cazurile de investigații ale poliției, iar oficialii autorităților de exercitare a ordinii au deplâns ritmul încet de obținere a datelor stocate în ”cloud” din alte state membre, în urma atacurilor teroriste din Europa din ultimii doi ani. Comisia Europeană urmează să prezinte trei opțiuni miniștrilor UE din care să reiasă o propunere legislativă, incluzând posibilitatea ca poliția să poată copia date direct din ”cloud”, a afirmat comisarul european pe justiție, Vera Jourova. Miniștrii de justiție ai statelor UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a discuta propunerile Comisiei Europene. Pe baza preferințelor acestora, brațul executiv al UE va veni cu o propunere până la sfârșitul acestui an, sau cel târziu la începutul lui 2018.
Poliția din Mozambuc a avertizat că persoanele cu chelie pot fi ținta unor atacuri ritualice, după uciderea brutală a doi bărbați ale căror părți din trupuri ar fi fost folosite pentru vrăjitorie, informează The Guardian. Doi bărbați cu chelie, dintre care unul a fost găsit decapitat și fără organe interne, au fost uciși în Mozambic, o țară cunoscută și pentru persecuțiile violente asupra albinoșilor. ”Luna trecută, ucigașii a două persoane cu chelie au fost arestați. Motivația crimei vine din superstiție și cultura locală, în care se crede că indivizii cu chelie sunt bogați”, a afirmat un purtător de cuvânt al poliției. Potrivit anchetei, cei doi ucigași, care au în jur de 20 de ani, au oferit unui vraci organele interne ale uneia dintre victime pentru a fi folosite în ritualuri aducătoare de noroc pentru clienți din Tanzania și Malawi.
Președintele Statelor Unite ale Americii a anunțat pe Twitter că îl va nominaliza pe Christopher Wray pentru a deveni viitorul director al Biroului Federal de Investigații american (FBI), după ce liderul de la Casa Albă l-a demis în urmă cu o lună de la conducerea instituției pe James Comey, informează The Guardian. Trump l-a descris pe Wray drept ”o persoană cu recomandări impecabile”, afirmând că este sigur că acesta ”va servi țara ca un gardian neînfricat al legii și ca un model de integritate odată ce Senatul îl va confirma la conducerea FBI”. În mod tradițional, directorul FBI trebuie confirmat de camera superioară a Congresului și îndeplinește un singur mandat, pe o durată de 10 ani. În vârstă de 50 de ani, Wray a fost asistentul procurorului general care a supervizat investigațiile cu privire la fraudele corporatiste în cadrul unei reforme juridice din perioada fostului președinte George W Bush.
Atacurile islamofobice motivate de ură au atins cote mult mai mari decât în mod obișnuit, în urma recentului atac terorist de la London Bridge, potrivit unor date colectate de poliția metropolitană, informează The Independent. Datele preliminare obținute de poliție arată că numărul incidentelor cu tentă rasistă a ajuns marți la 54, cu 40% mai mult decât o medie de 38 înregistrată în acest an. În privința incidentelor în care islamul a stat la baza acestora, numărul incidentelor a crescut de cinci ori, în condițiile în care până acum poliția a trebuit să intervină în medie la 3,5 asftfel de cazuri zilnic. Pe de altă parte, mai mulți lideri politici din Spania au criticat dur autoritățile britanice, pe care le-au acuzat de provocarea unei ”așteptări inumane” privind anunțul oficial cu privire la moartea unui cetățean spaniol, ucis în urma atacului de sâmbătă. Ministrul de interne al Spaniei s-a alăturat și el corului de politicieni care au cerut Marii Britanii să accelereze procesul de a confirma identitatea lui Ignacio Echeverria, după ce trupul unui bărbat încă neidentificat se află în custodia autorităților, iar acestea au anunțat familia că ar putea dura încă 48 de ore până la identificarea acestuia. ”Familia lui Ignacio Echeverria trece printr-o situație disperată și inumană”, a declarat ministrul spaniol de interne, Juan Ignacio Zoido. Întârzierea autorităților britanice a atras un val de critici în presa spaniolă, care a acuzat poliția din Londra că supune familia lui Echeverria ”unui tratament umilitor” și că desfășurarea procesului de recunoaștere a trupului său vine ”din lumea a treia”.
Un avion militar cu 122 de persoane la bord a dispărut de pe radare, iar părți din fuselajul acestuia și corpuri neînsuflețite au fost descoperite ulterior în apele Mării Andaman, miercuri, informează BBC. Avionul, la bordul căruia se aflau 14 membri ai echipajului și alte 106 persoane, dintre care cadre militare, membri ai familiilor acestora, inclusiv copii, era un trasportator Y-8 fabricat în China, care zbora de la Myeik spre capitala Yangon. Resturi care pluteau pe apa mării, precum și corpuri neînsuflețite au fost descoperite în largul coastei orașului Dawei. În cazul în care nicio persoană aflată la bord se va dovedi că nu a supraviețuit, acesta reprezintă cel mai mare dezastru aviatic din istoria Myanmar.