Home / A fost azi în lume / A fost 7 iulie în lume – Primele sancțiuni ale SUA împotriva lui Kim Jong-un, iar Germania redefinește legea violului

A fost 7 iulie în lume – Primele sancțiuni ale SUA împotriva lui Kim Jong-un, iar Germania redefinește legea violului

Material realizat de Marina Ghiță și Ana Onea

TITLURILE ZILEI

La o săptămână după masacrul din Dhaka, în care au murit douăzeci de persoane, Bangladeshul este vizat din nou, informează Le Monde. Islamiștii au organizat, joi, 7 iulie un nou atac mortal la o adunare majoră a credincioșilor care sărbătoreau sfârșitul Ramadanului în nordul țării. O explozie urmată de focuri de armă a fost declanșată în apropierea unui loc de rugăciune în care se aflau cel puțin 200.000 de oameni, adunați pentru Eid al-Fitr în districtul Kishoreganj (situat la nord), potrivit poliției și mass-media. “Au aruncat o bombă la un punct de control al poliției. Un ofițer de poliție a fost ucis în explozie. Un singur agresor a fost ucis și un altul a fost arestat “, a declarat Mahbubur Rahman, un oficial al poliției Kishoreganj. Mulți oameni au luat parte la atac, unii înarmați cu macete, semnul distinctiv al recentelor asasinate efectuate în țară de către islamiști, a declarat Tofazzal Hosain, șeful adjunct al poliției districtului. “Au aruncat mai întâi o mică bombă în direcția poliției și apoi au atacat [poliția] cu macete. Poliția a răspuns cu focuri de armă. “, a adăugat acesta. Atacul a avut loc în incinta unei școli din apropierea locului de rugăciune, a declarat oficialul administrației districtului, Azimuddin Biswas. Bangladeshul este în stare de alertă încă de vineri și numeroase apeluri la încetarea violențelor au fost lansate joi în timpul festivităților Eid. Cu toate acestea, guvernul refuză să recunoască prezența rețelelor jihadiste internaționale pe teritoriul său și a dat vina pe un grup islamist local în cazul atacului asupra Dhaka. Toate victimele acestui atac, inclusiv 18 străini, au fost ucise cu macete.

Statele Unite ale Americii l-au sancționat, miercuri, pentru prima dată, pe liderul nord-coreean, Kim Jong Un, invocând “abuzuri notorii ale drepturilor omului”, însă diplomații susțin că acest lucru va infuria țara înarmată nuclear, informează Reuters. Primele sancțiuni, care vizează orice nord- coreean care încalcă drepturile, afectează proprietatea și alte active în cadrul jurisdicției SUA. Acestea sancțiuni vizează, pe lângă liderul nord-coreean, alte 10 persoane și cinci ministere și departamente, a declarat un membru al Departamentului de Trezorerie al SUA. “Sub Kim Jong Un, Coreea de Nord continuă să provoace o cruzime insuportabilă și greutăți asupra a milioane de locuitori, inclusiv execuții extrajudiciare, muncă forțată și tortură,” a declarat subsecretarul pentru Terorism și Informații Financiare, Adam J. Szubin. Cu toate acestea, în interiorul Coreei de Nord, adulația pentru Kim Jong Un este obligatorie, iar acesta este considerat infailibil. Un raport al ONU din anul 2014, care face referire la Kim în legătură cu drepturile omului, a declanșat o reacție puternică din partea Phenian, inclusiv un șir de provocări militare. Multe dintre abuzuri sunt efectuat în lagărele din Coreea de Nord, care dețin între 80.000 și 120.000 de persoane, inclusiv copii, a relevat raportul. Cele cinci agenții desemnate au fost două ministere care conduc poliția secretă din Coreea de Nord și serviciile lor corecționale care conduc lagărele. De asemenea, a fost vizat și Departamentul de Orientare al Organizației Partidului de guvernământ al Muncitorilor (OGD), un birou cheie folosit de Kim Jong Un pentru a exercita controlul asupra partidului și guvernului. Sancțiunile vizează, de asemenea, oficiali de rang inferior, cum ar fi ministrul de securitate al Poporului, Choe Pu Il, responsabil în mod direct de abuzuri.

Unsprezece soldați libieni au fost uciși, miercuri, într-un atac cu bombă la Benghazi, în estul Libiei, a declarat joi un purtător de cuvânt al armatei, informează Le Figaro. ” Unsprezece soldați au fost uciși după ce o mașină a fost detonată, în timp ce făceau rugăciunile de seară într-un cartier din vestul orașului Benghazi”, a declarat pentru AFP o sursă din cadrul centrului de presă a forțelor speciale din Benghazi. Aceste forțe, care se luptă cu grupările islamiste în al doilea oraș al țării și estul Libiei, se află sub comanda generalului Khalifa Haftar. Aceasta din urmă se opune autorității guvernului libian al unității naționale (GNA), sprijinit de ONU și instalat, începând cu sfârșitul lunii martie, la Tripoli și a rămas loial autorităților paralele care își au sediul în estul țării. Purtătorul de cuvânt libian al Comandamentului General al Armatei Naționale (ANL, pro-Haftar), Ahmad al-Mismari, a declarat, de asemenea, pentru AFP, că un avion de vânătoare “MiG 23 s-a prăbușit, miercuri, în sectorul vestic al Benghazi, provocând moartea pilotului. Accidentul se datorează unei defecțiuni tehnice”. Livrată miliției și subminată de numeroase lupte pentru putere, Libia este aruncată în haos încă de la răsturnarea lui Muammar Gaddafi în 2011, după o rebeliune susținută de Occident.

Avioanele de luptă turcești au vizat, joi, ținte militante ale kurzilor din zonele rurale din provincia sud-estică Sirnak, au declarat surse de securitate, informează Reuters. Șapte ținte, inclusiv adăposturi și pivnițe apartinând Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), au fost distruse în munții Cudi și în districtul Güçlükonak în urma unor atacuri aeriene, care au precedat zborurile de recunoaștere efectuate de către drone, au afirmat sursele. Nu există, însă, nici o informație cu privire la numărul victimelor. Surse militare au afirmat că zborurile de recunoaștere din zonă au continuat în timp ce poliția și forțele speciale au efectuat numeroase căutări. Conflictul dintre partidul care dorește autonomie, PKK și armata turcă a izbucnit în luna iulie a anului trecut, după încetarea unui armistițiu. Mii de militanți, membri ai forțelor de securitate și civili au fost uciși în luptă în întreaga regiune sud-estică din Kurdistan. Militarii organizează permanent atacuri aeriene împotriva PKK în zonele rurale predominant kurde din sud-estul Turciei și din nordul Irakului, în interiorul cărora se află sediiile partidului. Mai mult de 40.000 de oameni au fost uciși în conflict încă din perioada în care PKK, desemnat ca grup terorist de către Turcia și aliații săi occidentali, și-a început insurgența în anul 1984.

Cancelarul german, Angela Merkel, a oferit, joi, Moscovei o “mână întinsă pentru dialog”, cu o zi înainte ca liderii NATO să se reunească la Varșovia pentru găsi noi modalități de descurajare a Rusiei, informează Reuters. Germania, care a contribuit la detensionarea conflictului din timpul Războiului Rece prin intermediul “Ostpolitik” sau prin apropierea de statele comuniste din Europa de Est, dorește o relație constructivă între Rusia și NATO, a declarat Merkel. “Acest lucru înseamnă descurajare și dialog, angajamentul clar față de solidaritatea cu partenerii noștri din alianță… și o mână întinsă pentru dialog”, a declarat aceasta parlamentului. Summit-ul NATO de la Varșovia va fi dominat de răspunsul alianței la adresa Rusiei și de un conflict în estul Ucrainei, în care Occidentul acuză Moscova de uciderea a peste 9.000 de oameni. Conflictul a dus la impunerea de sancțiuni economice occidentale asupra Rusiei și la contramăsuri ale Moscovei. Rusia afirmă că alianța, nu Moscova, este cea care sporește riscurile unui conflict mai larg în Europa în urma modernizării alianței și a amplasării scutului american antirachetă. SUA vor să predea comanda și controlul asupra scutului antirachetă alianței de la Varșovia. Merkel a declarat că sistemul, care face parte din răspunsul SUA pentru a proteja împotriva rachetelor iraniene, a fost amplasat strict defensiv. “Acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a declarat Merkel într-o interpelare din partea parlamentarilor din opoziție. “Acest sistem nu influențează echilibrul strategic între NATO și Rusia.”,a adăugat cancelarul.

Statele Unite nu ar trebui să facă nimic ce ar putea dăuna suveranității și securității Chinei în Marea Chinei de Sud, i-a spus ministrul de externe al Chinei Wang Yi, secretarului de stat al SUA, John Kerry, în fața unei hotărâri judecătorești cheie cu privire la pretențiile Chinei în canalul navigabil, informează Reuters. China speră că Statele Unite ale Americii “vorbesc și acționează cu precauție și nu vor lua nicio acțiune care dăunează intereselor suveranității și securității Chinei”, a declarat Wang. Tensiunile și retorica au fost în creștere în fața unei hotărâri luată în 12 iulie de către o instanță de arbitraj care a audiat disputa dintre China și Filipine peste Marea Chinei de Sud, în orașul olandez Haga. China a acuzat Statele Unite de militarizarea căii navigabile cu patrule pentru libertatea de navigație, în timp ce Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la construirea de catre China a unor facilități militare pe insulele din Marea Chinei de Sud pe care le controlează.

Protestele au crescut în Statele Unite după uciderea lui Alton Sterling, un bărbat de culoare, care a fost împușcat mortal de poliția albă în Louisiana, după care a fost anunțată o investigație asupra morții sale, relatează Al Jazeera. Sute de oameni s-au adunat în Baton Rouge, miercuri seară, la o zi după ce Sterling a fost pus la pământ de doi ofițeri și ucis în afara unui magazin în timp ce vindea CD-uri. În timpul manifestațiilor mai mulți oameni au purtat semne prin care să-și exprime furia lor și au cerut drepate, blocând străzile din apropierea magazinului în fața căruia Sterling, un tată a cinci copii, a murit. Demonstranții scandau slogane ca: “viețile negre contează” și “mâinile sus, nu trage”. Guvernatorul Luisianei, John Edwards Bel, și Departamentul de Justiție al SUA au anunțat, miercuri după-amiază, că va avea loc o investigație a diviziei departamentului pentru drepturile civile.

Parlamentul Germaniei a adoptat o noua lege care definește violul, clarificând faptul că “Nu înseamnă nu”, chiar dacă victima nu ripostează, scrie BBC. Criticii cred că Germania a rămas cu mult timp în urma altor națiuni dezvoltate atunci când vine vorba despre legile sale privind violul. Chestiunea a fost din nou adusă în prim plan, după o serie de atacuri sexuale asupra femeilor din Koln în ajunul Anului Nou. Votul a fost adoptat cu o majoritate uriașă, joi, în Bundestag, unde parlamentarii s-au ridicat și au aplaudat rezultatul. Noua lege clasifică pipăiala ca infracțiune de natură sexuală și face mai ușor de a urmări atacurile comise de un grup mare. De asemenea, este mai ușor ca imigranții care comit delicte sexuale sa fie deportați. Militanții spun că noua lege este un început bun, dar nu merge suficient de departe. Ei și-au exprimat îngrijorarea că legea nu va oferi o protecție adecvată victimelor care nu pot transmite în mod clar lipsa lor de consimțământ – cum ar fi cele care au fost drogate.

O unitate a grupului Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC) a declarat că nu vor pune armele jos și nu se vor demobiliza în cadrul unui potențial acord de pace cu guvernul, primul semn public al opoziției la un acord în cadrul rândurilor rebele care ar putea duce la un regres al eforturilor de a pune capăt la cinci decenii de război, relatează The Guardian. Declarația Primului Front din Armando Rios, o unitate de gherilă puternică în provincia de sud-est a Guaviare, vine la aproape două săptămani după ce liderii FARC și guvernul au anunțat un acord de încetare a focului-rezultatul a mai mult de trei ani de negocieri pentru pace. Primul Front, care este cunoscut de a avea legături cu traficul de droguri, a declarat că va respecta toți rebelii FARC care au acceptat pacea, dar au cerut altot unităti să își unească forțele pentru a continua lupta.

Ancheta privind rolul Marii Britanii găsește că au fost subestimate consecințele deciziei lui Tony Blair de a invada Irakul în 2003, informează Al Jazeera. Marea Britanie a decis să se alăture invaziei din 2003, din Irak bazată pe “inteligență eronată”, care nu a fost contestată, deși ar fi trebuit, conform unui raport mult așteptat. John Chilcot, președintele anchetei Irakului și un funcționar public pensionat a declarat miercuri că invazia a mers “foarte greșit”. Sute de mii de irakieni și cel puțin 179 de soldați britanici au fost uciși în timpul conflictului de opt ani. Anchetatorii au constatat, de asemenea, că planificarea și pregătirile pentru Irak după ce Hussein a fost răsturnat erau total inadecvate, a spus Chilcot, căruia nu i s-a cerut să se pronunțe cu privire la legalitatea invaziei. Raportul a fost lansat odată ce Irakul se repara după cel mai sângeros atac de la invazia din 2003.

Despre Adrian Călugăru

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …