Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Daniel Rădoi și Yvonne Andreiaș
Guvernul SUA și guvernul Japoniei și-au exprimat vineri îngrijorarea cu privire la augmentarea progresivă a influenței exercitate de China și s-au angajat să colaboreze împotriva tentativelor statului chinez de a produce un dezechilibru în întreaga regiune, conform Reuters. În cadrul unei declarații colective a miniștrilor de externe și de apărare ai celor doua state, aceștia și-au exprimat îngrijorarea vis a vis de eforturile Chinei de a submina ordinea politică, economică și militară, punând în pericol echilibrul întregii scene internaționale. De asemenea, oficialii au declarat că sunt îngrijorați permanent cu privire la modul în care drepturile omului sunt flagrant încălcate în regiunile Xinjiang și Hong Kong din China și au subliniat importanța păcii și stabilității în relațiile cu Taiwan.
Decizia NATO de a își limita o parte din activitatea desfășurată în Europa, în acord cu dorințele statului rus, poate pune în pericol strategia de securitate a Suediei, conform declarațiilor înaintate de comandantul suprem al forțelor armate suedeze, Micael Byden, relatează Euractiv. Rusia a concentrat la granița sa cu Ucraina un efectiv de aproximativ 100.000 de soldați, alarmând Occidentul. În timp ce neagă afirmațiile Washingtonului potrivit cărora Rusia pregătește o invazie îndreptată împotriva Ucrainei, Moscova dorește să obțină garanția că expansiunea spre Est a Alianței militare Nord-Atlantice va fi limitată în viitor. Pretențiile înaintate de Rusia au neliniștit membrii europeni care nu fac parte din NATO, precum Suedia, care și-a consolidat legăturile cu alianța și nu dorește ca relația acestora să fie limitată, chiar dacă în prezent nu intenționează să adere acestei structuri.
Emmanuel Macron a declarat că Uniunea Europeană are nevoie de un dialog ferm și precis cu Rusia pentru a reprima tensiunile actuale, conform The Guardian. Președintele francez a afirmat că el va continua să facă demersuri pentru a stabili un dialog sincer, și coordonat cu statul rus, dat fiind faptul că statele membre ale UE nu împărtășesc aceeași istorie în ceea ce privește parcursul relațiilor internaționale stabilite cu Rusia, și ocupă diferite poziții pe scena geopolitică. Aceste declarații au survenit după ce Rusia a amplasat un efectiv de aproximativ 100.000 de militari de-a lungul graniței sale cu Ucraina, stârnind temerile unei invazii. Declarațiile președintelui francez alături de cele ale președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promit formularea unor propuneri pentru elaborarea unei noi strategii de securitate la nivel european.
Academia Franceză, instituția răspunzătoare pentru conservarea limbii ca element al identității naționale a statului francez, a amenințat guvernul că va intenta un proces de judecată, în urma inițiativei de a introduce limba engleză pe noul format al cărții de identitate, conform Euronews. Ultimele versiuni ale cardurilor de identitate, introduse anul trecut, au inclus traduceri în limba engleză ale diferitelor câmpuri de date precum: ,,nume de familie”, ,,data nașterii” și ,,data expirării”, alături de echivalentul lor în limba franceză, cu un font italic, puțin mai mic. Fiecare cetățean francez este obligat să dețină o carte națională de identitate pe care o poate folosi, de asemenea, ca principal document de călătorie atunci când se îndreaptă către o altă destinație din interiorul Uniunii Europene. Prin urmare, adăugarea traducerilor în limba engleză pare a fi o măsură menită să faciliteze trecerea frontierelor internaționale pentru cetățenii francezi. Cu toate acestea, Academia Franceză, fondată pentru a proteja limba franceză în formă ,,pură”, a amenințat că va depune o plângere constituțională în acest sens. Există un regulament european care impune ca mențiunea “carte de identitate” să fie tradusă în cel puțin o altă limbă a UE, însă Bruxelles a lăsat la latitudinea statelor membre decizia referitoare la traducerea celorlalte mențiuni din documentul de identitate.
Președintele SUA, Joe Biden, a catalogat cel mai distructiv incendiu forestier din Colorado drept un avertisment climatic de cod roșu, conform Reuters. Acesta a precizat că acest dezastru climatic, alături de alte evenimente distructive, sunt explicate de către experți ca fiind simptomatice pentru seceta extremă și creșterea temperaturilor asociate cu schimbările climatice. În cadrul vizitei președintelui Joe Biden în Colorado, acesta a expus principalele sale inițiative legislative, ,,Build Back Better Act”, care ar redirecționa miliarde de dolari către o mai bună gestionare a situațiilor de urgență, precum combaterea incendiilor și eforturi înăsprite de reducere a emisiilor de carbon. Proiectul de lege, căruia i s-au opus republicanii, a trecut în noiembrie de Camera Reprezentanților, controlată de democrați. Această lege trebuie să mai treacă de Senat, unde nu a obținut încă sprijinul necesar din partea tuturor membrilor democrați.
Guvernul etiopian a anunțat că va grația și va elibera unii dintre cei mai importanți deținuți politici din țară, printre care se numără atât o figură importantă a opoziției, Jawar Mohammed, cât și alți oficiali ai partidului Tigray, relatează Al Jazeera. Această acțiune a reprezentat cea mai puternică inițiativă înaintată de guvern până în prezent, după ce războiul civil din regiunea etiopiană Tigray a intrat într-o nouă etapă de desfășurare la sfârșitul lunii decembrie. Pe 29 decembrie, corpul legislativ etiopian a aprobat un proiect de lege pentru înființarea unei comisii însărcinate cu întreținerea dialogului național, pe fondul presiunii internaționale pentru a face demersuri în sensul negocierilor pentru încheierea războiului.
,,NATO trebuie să fie pregătită pentru eșecul dialogului diplomtic dintre Rusia și Occident, în contextul tensiunilor continue de la granița cu Ucraina, a declarat vineri secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, relatează Euronews. Miniștrii Afacerilor Externe din alianța militară s-au întâlnit prin intermediul unei videoconferințe pentru a discuta despre abordarea lor față de această situație, în timp ce organizația se pregătește pentru reuniunea consiliului NATO-Rusia, care va avea loc săptămâna viitoare. Jens Stoltenberg a declarat după încheierea conferinței de la Bruxelles că vor fi depuse toate eforturile necesare pentru a fi asigurată prevenirea actelor violente, dar, în același timp, ,,trebuie să fim pregătiți pentru cazul în care dialogul eșuează.” Acesta a precizat și că, în cazul în care Rusia va folosi forța armată, vor exista consecințe grave, sub forma unor sancțiuni economice și politice importante.
Guvernul iranian a declarat vineri că va începe negocierile bilaterale cu privire la aeronava ucraineană doborâtă de forțele iraniene în 2020, ignorând un comunicat colectiv referitor la distribuirea despăgubirilor, înaintat de Canada și alte state ai căror cetățeni au fost uciși în incident, conform Reuters. Guvernele din Canada, Marea Britanie, Suedia și Ucraina au declarat că au abandonat eforturile de a negocia cu Teheranul în legătură cu pagubele produse prin doborârea aeronavei pe teritoriul Iranului și că vor încerca să ajungă la un consens pentru rezolvarea situației prin intermediul legilor normate în cadrul dreptului internațional. Majoritatea celor 176 de persoane ucise erau cetățeni canadieni, englezi, suedezi și ucrainieni. Guvernul de la Teheranul a declarat că Gărzile Revoluționare au doborât accidental avionul Boeing 737, justificând cauzele incidentului afirmând că au existat o serie de erori tehnice a operatorului aerian.
Un ministru polonez a acuzat Uniunea Europeană că a făcut cereri ilegale statului, chiar înainte de termenul limită din 11 ianuarie, până la care guvernul de la Varșovia trebuie să informeze Bruxelles-ul despre modul în care intenționează să înființeze un sistem disciplinar pentru judecători, conform Reuters. Neonorarea acestei inițiative ar însemna ca Polonia să plătească penalizări în valoare de cel puțin 70 de milioane de euro și posibila pierdere a fondurilor suplimentare menite să acopere redresarea economică survenită în urma situației critice apărute pe fondul pandemiei de Covid-19, precum și pierderea accesului la fonduri adiționale pentru dezvoltare. Termenul limită de 11 ianuarie se referă la un ordin din octombrie anul trecut al unei instanțe de vârf a UE care a amendat guvernul de la Varșovia pentru că nu a oprit imediat activitatea Camerei de disciplină a Curții Supreme din Polonia. Statul a fost în repetate rânduri că permite subminarea principiului independenței judiciare prin interferențele politice.
Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a declarat că a ordonat forțelor de securitate și armatei să deschidă focul împotriva protestatarilor pe care i-a numit bandiți și teroriști, informează The Guardian. În discursul său de vineri, Tokayev a afirmat că forța letală va continua să fie folosită împotriva protestatarilor violenți și a blamat instituțiile de presă pentru complicitata lor în incitara mulțimilor. Autoritățile au mai dclarat că zeci de protestatari au fost uciși în timpul manifestațiilor, inclusiv 18 persoane din cadrul poliției și a forțelor de securitate. Peste 3.000 de persoane au fost reținute, potrivit datelor făcute public de către Ministerul de Interne.Protestele au fost declanșate de o creștere bruscă a prețurilor combustibililor, împreună cu resentimentul oamenilor față de situația politică și economică din țară.
