A fost 7 aprilie în lume – Statele Unite ale Americii au lansat un atac cu rachete împotriva unei baze armate a regimului sirian, Donald Trump anunță începutul unei ”relații foarte bune” cu China, în timp ce la Stockholm două persoane au murit după un atac cu un camion care a lovit mai multe persoane

 Material realizat de Papurica Ionela și Mitran Cristiana

Peste 100 de cetăţeni olandezi au fost opriţi să părăsească Turcia după ce l-au criticat preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, relatează The Independent. Mulţi dintre ei au fost în ţară în vacanţă sau pentru a-şi vizită rudele, unii dintre ei fiind acuzaţi de sprijinirea „Hizmet“ o mişcare condusă de clericul Fethullah Gulen din SUA. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe olandez a declarat că a fost dificil să confirme cât de mulţi cetăţeni au fost afectaţi. Erdogan acuză mişcarea Gulen că ar fi pus la cale o lovitură de stat care a eşuat în iulie şi îi numeşte pe membrii acestei mişcări ca fiind „terorişti“. Naţiunile europene şi Statele Unite au pus sub semnul întrebării revendicările preşedintelui turc, după ce un raport recent al Comitetului de Afaceri Externe a constatat că dovezile implicării mişcării Gulen au fost „anecdotice şi circumstanţiale“, aşa cum a fost şi dovada utilizată pentru numirea acesteia ca fiind teroristă de către guvernul turc. Disputa este una dintre mai multe probleme care au dus la înrăutăţirea tensiunilor dintre Turcia şi aliaţii săi din UE, pe fondul unui şir continuu de mitinguri anulate de către miniştrii guvernului turc.

Statele Unite ale Americii au lansat vineri zeci de rachete de croazieră asupra unei baze aeriane siriene din care se presupune că a început un atac mortal de arme chimice în această săptămâna, având loc o escaladare a rolului militar al SUA în Siria, ceea ce a mărit imediat tensiunile cu Rusia, relatează Reuters. La câteva ore după ce preşedintele Statelor Unite, Donald Trump a anunţat că a ordonat atacul, un purtător de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Puţin, a declarat că atacul a afectat serios legăturile dintre Washington şi Moscova. Două nave de război americane au lansat 59 de rachete de croazieră în Marea Mediterana, la baza aeriană siriană controlată de forţele preşedintelui Bashar al-Assad. Putin, un aliat ferm al lui Assad, a privit acţiunea SUA ca pe o „agresiune împotriva unui stat suveran“ care are la baza un ” pretext fals“ şi o încercare cinică de a distrage atenţia lumii de la morţi civili din Irak. Oficialii americani au declarat că au informat forţele ruseşti înaintea atacurilor cu rachete şi că au încercat să evite lovirea trupelor ruseşti de la baza, declarând că nu au existat lovituri pe secţiunile bazei unde ruşii au fost prezenţi. Trump a ordonat atacurile la o zi după ce l-a acuzat pe Assad pentru atacul chimic din această săptămâna, care a ucis cel puţin 70 de persoane, mulţi dintre ei copii, în oraşul sirian Khan Sheikhoun. Guvernul sirian a negat că a fost în spatele atacului.

Mulţi dintre susţinătorii cei mai importanți ai lui Donald Trump l-au abandonat după decizia sa de a lansa atacuri aeriene asupra Siriei, relatează The Independent. Aceasta a reprezentat abatere de la multe dintre poziţiile campaniei lui Trump, în primul de la promisiunea că se va concentra pe „America first“ şi că se va opune intervenţiei în alte părţi ale lumii. Mulţi l-au acuzat pe Trump de a realiza aceleaşi politici care ar fi fost instituite de Hillary Clinton, în timp ce alţii au sugerat că el a minţit sau că deciziile sale au fost luate de alte persoane aflate la conducerea SUA. Cassandra Fairbanks, un susţinător al lui Trump, a spus că ar putea să nu-l mai sprijine pe Trump şi că a încercat să-şi păstreze încrederea, dar că preşedintele a mers prea departe de această dată. În trecut, Trump a criticat politica lui Obama, susţinând că un atac în Siria putea fi efectuat numai de cineva care a pierdut sprijinul popular. Trump a spus că el a decis să lanseze loviturile aeriene după ce a văzut clipuri video cu imagini terifiante din urmă atacului chimic din Siria. Cel puţin 80 de persoane au fost ucise în acest incident, inclusiv mulţi copii.

Donald Trump a salutat începutul „unei relaţii foarte, foarte bune“, cu preşedintele chinez, Xi Jinping, după luni de atacuri pe Twitter şi tensiuni care au culminat cu o cină la lumina lumânărilor la reşedinţa miliardarului din Mar-a-Lago, relatează The Guardian. Când Xi a venit în Statele Unite în urmă cu doi ani, Trump l-a criticat pe Barack Obama pentru primirea organoizata pentru preşedintele chinez, susţinând că ar fi fost de ajuns să-i ofere un ofere un Big Mac, mai degrabă decât o cină pentru liderului al cărei ţară a „violat“ economia americană. În urmă întâlnirii dintre Trump şi Xi, preşedintele american a declarat că „este o mare onoare să-l avem pe preşedintele Chinei şi pe soţia lui în Statele Unite„. Înainte de întâlnire, disputele comerciale şi programele nucleare şi de rachete din Coreea de Nord au fost puse în fruntea listei de discuţii dintre Trump şi Xi, care s-a întors în China, vineri după-amiază. Dar, după ce liderii celor două cele mai mari economii din lume s-au retras de la prima lor seară împreună, o criză rapidă a dus la escaladarea tensiunilor din Siria ameninţând să pună în umbră întâlnirea lor mult aşteptată după ce Trump a ordonat atacul cu rachetă asupra unei baze siriene ca răspuns la atacul chimic mortal asupra oraşului Khan Sheikhun. China, care alături de Rusia s-a opus în mod repetat rezoluţiei ONU împotriva lui Assad, nu a răspuns imediat la acţiunea lui Trump.

Marea Britanie „sprijină pe deplin“ atacul cu rachete american din Siria şi a cerut Rusiei să pună mai multă presiune asupra regimului Assad pentru a pune capăt războiului civil, relatează BBC. Secretarul Apărării, Michael Fallon a declarat că Marea Britanie nu a fost rugată să ia parte la atac, dar că sprijină atacul pe care îl consideră „complet adecvat”. Dar liderul Partidului Laburist Jeremy Corbyn a declarat că acţiunea SUA „va duce la prelungirea războiul din Siria.“ Guvernul britanic a avut discuţii strânse cu SUA în ultimele zile şi a primit „o notificare prealabilă cu privire la decizia finală a preşedintelui american“. El a declarat că Statele Unite „nu au declarat război Siriei şi că Marea Britanie nu a cerut să se implice în atac : „Americanii spus foarte clar că atacul de noaptea trecută a fost limitat, ei au făcut tot posibilul pentru a minimiza victimele siriene.“ Liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn a spus că : „atacul chimic oribil de marţi a fost o crimă de război care necesită de urgenţă o anchetă independenta a ONU şi că cei responsabili trebuie să fie traşi la răspundere, dar o acţiune militară unilaterală, fără autorizaţie legală riscă să intensifice conflictul cu mai multe fete care deja a ucis sute de mii de oameni.“

Conform informațiilor oferite de poliția suedeză, un camion a intrat într-un magazin în centrul orașului Stockholm, provocând moartea a cel puțin două persoane, relatează BBC. Rapoartele anterioare mass-media au declarat că trei persoane au fost ucise, însă poliția a afirmat și că un număr de persoane au fost, de asemenea, rănite. Incidentul a avut loc pe Drottninggatan (Queen Street), una dintre străzile pietonale principale ale orașului, acesta întâmplându-se chiar înainte de ora 15:00, ora locală (13:00 GMT). Prim-ministrul suedez, Stefan Lofven, a declarat că țara a mai fost atacată și tot ceea ce s-a întamplat azi sunt semne ale unui nou act de terorism. Autoritățile încearcă să descopere dacă există o legătură între cele două incidente. Martorii au declarat presei locale că au văzut un camion în fereastra unui magazin, însă aceștia sunt foarte speriați și sunt într-o confuzie totală pentru că nu știu câți răniți sunt și care e identitatea lor, fiecare așteptând informații din partea autorităților.

Protestatarii sunt în marș în orașele din Africa de Sud, inclusiv Cape Town, Durban, și capitala, solicitând îndepărtarea președintelui Jacob Zuma, relatează BBC. Demonstrațiile vin după ce președintele Zuma a concediat un ministru de finanțe respectat iar această măsura a adăugat mai multă presiune pentru economia din Africa de Sud. Zuma a primit, de asemenea, sprijinul unui organism important de luare a deciziilor în cadrul partidului. Mai ales că săptămâna trecută președintele a făcut o remaniere a cabinetului, ce a presupus îndepărtarea, printre altele, a ministrul Finanțelor Pravin Gordhan. În Johannesburg câțiva protestatarii au planificat să acționeze lângă sediul ANC. Iar ca răspuns la această acțiune a protestatarilor, sute de veterani ai luptei armate anti-apartheid ANC și membri ai aripii de tineret a partidului de guvernământ s-au adunat în fața sediului său de la Casa Luthuli pentru a proteja clădirea.Mulțimi mari de oameni s-au amplasat în Piața Church din Pretoria, în ciuda faptului că nu a fost clar dacă demonstrațiile din capitală sunt permise de lege, chiar dacă poliția a declarat, joi, că marșuri în Pretoria erau ilegale, deoarece acestea nu au primit permisiunea de către autoritățile orașului.

Românca Andreea Cristea, rănită în urma atacului terorist din Londra, de pe podul Westminster, a murit în urma rănilor provocate de autovehiculul care a lovit-o și a aruncat-o în râul Tamisa, relatează The Guardian. Într-o declarație eliberată de către poliție, familia Cristea a declarat că a fost profund atinsă și veșnic recunoscătoare pentru eforturile personalului medical care a încercat să o salveze pe Andreea. Aceasta a fost la Londra pentru o scurtă excursie cu prietenul ei, Andrei Burnaz. O înregistrare video a incidentului arată imagini cum Andreea, aflată pe pod, este lovită de atacator, Khalid Masood, care gonea spre ea într-un Hyundai Tucson. Ea a fost scoasă din apă în siguranță atunci când echipajul de pe o barcă care trecea prin zonă a văzut-o plutind în aval. Personalul de pe Diamond Millennium a folosit un cârlig de pe barcă pentru a apuca hainele ei, fiind ulterior preluată de către o barcă de salvare și tratată de paramedici. Dan Mihalache, ambasadorul din România în Marea Britanie, a declarat presei din România că Andreea a suferit leziuni grave la cap și plămânii au fost deteriorați grav. În zilele de după atac, aceasta a suferit o intervenție chirurgicală pentru a elimina un cheag de sânge din creier.

O modificare controversată a legislației poloneze de mediu a dezlănțuit ceea ce militanții o descriu ca un „masacru“ de copaci din întreaga țară, informează The Guardian. Noul amendament, cunoscut sub numele de „legea Szyszko lui“, după Jan Szyszko, ministrul mediului din Polonia, înlătură obligația pentru proprietarii privați de a solicita permisiunea de a tăia copacii, să plătească compensații sau plantarea de noi copaci, sau chiar de a informa autoritățile locale că arborii au fost sau vor fi tăiați. Joanna Mazgajska de la Institutul de Zoologie la Academia Poloneză de Științe a declarat că legea permite ca orice copac pe o proprietate privată să poată fi tăiat de către proprietar, chiar dacă acesta este de 200 de ani. Schimbarea a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie și a condus la o creștere a defrișărilor. Deși noua lege interzice proprietarilor privați să se angajeze în dezvoltări comerciale propriu-zise pe un teren care a fost recent curățat de copaci, totuși aceasta conține o portiță de scăpare pentru că nu este nimic care să interzică să poată fi vândut terenul pentru dezvoltatori, de îndată ce copacii au fost tăiați.

Cea mai mare grupare politică din Parlamentul European a declarat că susține introducerea unei interdicției la nivelul Uniunii Europene privind voaluri islamice, informează The Independent. Partidul European al Poporului a adoptat măsura ca politică oficială la congresul său anual în Malta în această săptămână, susținând că această interdicție ar trebui să fie introdusă din motive de securitate. PPE, un grup conservator de centru-dreapta, deține 216 de locuri în Parlamentul European și este afiliat cu principalele partide de guvernare, cum ar fi CDU Angela Merkel, The Republicains din Franța și Partidul Popular din Spania. O sursă PPE a declarat că propunerea ar trebui să fie discutată la nivelul UE, dar a acceptat că o astfel de interdicție nu ar fi în cadrul competențelor actuale ale UE. Secțiunea referitoare la acoperirea feței, prevede: „Grupul PPE cere … O interdicție asupra voaluri complet față (de exemplu, burqa sau niqab) în locuri publice, atât din motive de securitate și pentru că a exista un contact vizual, ca fiecare să poată vedea fața celuilalt este o parte integrantă a interacțiunii umane in Europa”.