Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Meda Dragomir și Ilinca Bîrcă
Organizația Națiunilor Unite a suspendat Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului în urma abuzurilor comise în Ucraina, declară Al Jazeera. Adunarea Generala a Națiunilor Unite a votat suspendarea Rusiei în urma acuzațiilor că soldații ruși au atacat și ucis civili în timpul retragerii din zona capitalei Ucrainei. Această rezoluție, inițiată de Statele Unite ale Americii, a atins procentul necesar pentru a fi implementată, cu 93 de voturi “în favoarea”, 24 “împotriva” și 58 de tări care au ales să isi abțină votul. Pe scurt, hotărârea exprimă ,,profundă îngrijorare în legătură cu actuala criză umanitară și a drepturilor omului din Ucraina […] inclusiv abuzuri grave și sistematice și încălcări ale drepturilor omului”. Decizia finală, prin care Rusia devine primul membru permanent căruia i-a fost revocată participarea în unul din consiile ONU, a fost susținută de către autoritățile din Kiev. ,,Criminalii de război nu-și au locul în nici o agenție ONU pentru protejarea drepturilor omului. Suntem recunoscători tuturor statelor membre care au susținut această propunere și care au ales să fie de partea corecta în istorie”, a declarat ministrul de externe din Ucraina, Dmytro Kuleba.
Ketanji Brown Jackson a devenit prima femeie de culoare care ocupă o poziție în Curtea Supremă de Justitie a Statelor Unite ale Americii, informează Euronews. Senatul Statelor Unite ale Americii a confirmat-o pe Ketanji Brown Jackson ca membru al Curții Supreme, depășind astfel o barieră istorică. Jackson, care are deja nouă ani de experiență în ramura justiției federale din SUA, a fost aprobată în funcție cu un vot de 53 la 47, majoritar democrat. Ședința a fost supervizată de vicepreședintele Kamala Harris, la rândul ei prima femeie de culoare care să dețină această funcție. Jackson își va începe oficial activitatea în funcție din vara aceasta, după ce actualul judecător Stephen Breyer se va retrage. Prin acest demers, democrații își vor solidifica prezența în Curtea dominată majoritar de republicani, în proporție de 6 la 3.
Înalta Instanță din Pakistan a hotărât împotriva deciziei prim-ministrului Imran Khan de a dizolva Parlamentul, relatează Deutsche Welle. Curtea Supremă din Pakistan a hotărât joi că decizia de acum 4 zile a prim-ministrului Imran Khan de a dizolva Parlamentul național pentru a evita o moțiune de cenzură a fost o mișcare neconstituțională. Mai mult de atât, Curtea a ordonat ca Parlamentul să fie restabilit și să se reunească pe 9 aprilie pentru a putea continua moțiunea. Toate aceste acțiuni au venit ca urmare a evenimentelor de săptămâna trecută, când Khan a pierdut majoritatea parlamentară. Shehbaz Sharif, liderul grupării oponente, a fost propus, de către aliații lui, pentru funcția de prim-ministru. Acesta se întâmplă să fie fratele lui Nawaz Sharif, fostul prim-ministru al Pakistanului.
Oficialii din Armenia și Azerbaidjan au luat în considerare demararea discuțiilor de pace asupra teritoriului Nagorno-Karabah, raportează Al Jazeera. Conform oficialilor, Armenia și Azerbaidjan se pregatesc sa susțină noi discuții de pace, după conflictul din regiunea Nagorno Karabakh de pe 25 martie, în urma căruia trupele azere au invadat un sat și ucis trei Soldați azeri. Prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, si președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, s-au intalnit miercurea aceasta la Bruxel în cadrul unor rare ședințe, mediate de către președintele Consiliului European, Charles Michel. ,,S-a ajuns la un acord în cadrul întâlnirii … acela de a crea o comisie bilaterală pentru aceste probleme legate de delimitarea granițelor dintre Armenia și Azerbaidjan, care va fi responsabil de asigurarea securității și stabilității de-a lungul frontierei”, a declarat ministrul de externe de la Yerevan. Acesta a adaugat ca un viitor tratat de pace va avea la baza ,,cerințele de bază propuse antecedent de Azerbaidjan”.
Presedintele din Yemen a cedat puterea unui nou consiliu prezidential, confirma CNN. Abd-Rabbu Mansour Hadi a fost înlocuit de un nou consiliu prezidențial cu scopul de a susține eforturile din partea Organizației Națiunilor Unite de a încheia războiul civil de 7 ani din țară. Conform analiștilor, acest anunț este de mare importanță în soluționarea conflictului, care este considerat una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Noul consiliu, format din 8 membrii, îl va înlocui pe Hadi, care a ocupat poziția de președinte al țării timp de 10 ani, de la înlăturarea lui Ali Abdullah Saleh în 2012. ,,Îmi dezleg ireversibil toate puterile Consiliului prezidențial de conducere în conformitate cu Constituția și Inițiativa Golfului și mecanismelor sale executive”, a declarat Hadi într-un discurs televizat. Considerat un război proxy între Arabia Saudită și Iran, conflictul este purtat între coaliția militară Saudi și grupul rebel Houthi, sustinut de Teheran.
Oficialii indieni au demarat procesul de consolidare a legăturilor economice cu Rusia, informează Reuters. India lucrează la conceperea unui mecanism de plată pentru a reglementa comerțul pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei pentru invadarea Ucrainei, a anunțat joi Ministerul de Externe. India a cerut încetarea violenței în Ucraina, dar s-a abținut de la condamnarea totală a Rusiei, cu care are legături politice și de securitate de lungă durată. ,,Avem o relație economică stabilită cu Rusia. Având în vedere circumstanțele actuale după dezvoltarea în Ucraina, cred că există un efort din partea ambelor părți pentru a se asigura că această relație economică rămâne stabilă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Arindam Bagchi. Înainte de războiul din Ucraina, rafinăriile indiene cumpărau rareori petrol rusesc din cauza costurilor mari de transport. Sancțiunile occidentale au făcut ca mulți importatori să evite comerțul cu Moscova, scăzând prețurile țițeiului până la niveluri record. De când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, rafinăriile indiene au comandat cel puțin 16 milioane de barili de petrol rusesc mai ieftin, similar achizițiilor pentru întregul an 2021, conform calculelor Reuters.
Mai multe persoane au fost ucise, iar altele rănite în Tel Aviv, relatează Deutsche Welle. Poliția a catalogat acest eveniment drept un atac terorist. Autoritățile au adăugat că atacatorul era încă în libertate și le-a spus oamenilor să stea departe de zonă. “Nu vă părăsiți casele. Nu vă scoateți capetele pe fereastră. Stați departe de balcoane”, a declarat Eli Levy, purtătorul de cuvânt al Poliției . “Până acum, 10 răniți au ajuns în camera de traumatologie a Spitalului Ichilov. În ciuda eforturilor medicilor, doi dintre răniți au murit”, a anunțat spitalul într-un comunicat. Împușcătura are loc la câteva zile după ce o serie de atacuri în toată țara au provocat 11 vieți.
Guvernatorul din Michigan, Gretchen Whitmer, a solicitat eliminarea interdicției avortului din 1846 a statului, anunță Al Jazeera. Guvernatorul a cerut unei instanțe din Michigan să recunoască dreptul la avort conform constituției statului și să anuleze o interdicție de stat veche de 176 de ani, care ar putea intra în vigoare dacă o hotărâre emblematică a Statelor Unite este anulată. Procesul preventiv al guvernatorului democrat, intentat în comitatul Oakland împotriva procurorilor din 13 județe din Michigan, cu o clinică de avort, a venit în momentul în care Curtea Supremă a SUA consideră că permite statelor să interzică avortul mult mai devreme în timpul sarcinii și, eventual, să redea dreptul.
Armata braziliană „s-a prezentat” sub forma unor ONG-uri pe rețelele sociale pentru a minimiza defrișarea din Brazilia, informează The Guardian. Proprietarul Facebook, Meta Platforms, a eliminat o rețea de conturi de rețele sociale cu legături cu armata braziliana care prezentau drept organizații non-profit false pentru a minimiza pericolele defrișărilor. Comentariile lui Meta, publicate într-un raport trimestrial, prezintă un risc reputațional pentru președintele brazilian Jair Bolsonaro. Fostul căpitan de armată de extremă-dreapta, sceptic de multă vreme cu privire la ecologistă, a trimis forțele armate în Amazon, în misiuni nereușite pentru a reduce distrugerea celei mai mari păduri tropicale din lume. Deși indivizii implicați în rețea erau militari activi, investigația lui Meta nu a găsit suficiente dovezi pentru a stabili dacă urmau ordinele sau acționau independent, potrivit unei persoane care cunoaște problema.
Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a luat apărarea noii strategii energetice a guvernului, în urma criticilor primite, relatează BBC. Johnson a spus că este un „plan pe termen lung” axat pe furnizarea de energie și că guvernul a introdus deja alte politici pentru a aborda creșterea costurilor cu energie. Strategia, care vizează creșterea independenței energetice a Regatului Unit, include planuri de stimulare a energiei nucleare, eoliene și a hidrogenului. Consumatorii se confruntă cu creșteri uriașe ale facturilor la energie după ce invazia rusă a Ucrainei a împins prețurile gazelor și mai mari. Vorbind la centrala nucleară Hinkley Point C, Johnson a spus că strategia se referă la „abordarea greșelilor din trecut și asigurarea faptului că suntem bine pregătiți pentru viitor”.
