Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Anca Badea și Nicoleta Dumitru
Liderii Franței și Egiptului au semnat acorduri pentru a sprijini economia egipteană în contextul climatului regional volatil, relatează Reuters. Acordurile pentru parteneriat strategic au fost semnate în sectoarele sănătății, transportului și energiei. Președintele francez, Emmanuel Macron a declarat că Egiptul reprezintă un partener strategic al Franței, reafirmând angajamentul statului de a asigura stabilitate în Egipt în timpul unei perioade economice dificile. Macron a specificat că a continuat să sprijine discuțiile dintre liderii egipteni și Fondul Monetar Internațional (FMI), precum și cu Comisia Europeană. FMI a aprobat luna trecută plata a 1.2 miliarde de dolari către Egipt, care s-a confruntat cu o inflație ridicată și deficit de valută străină.
O organizație caritabilă a identificat șase cazuri de malnutriție într-o tabără de imigranți din Grecia, conform Euronews. Filiala greacă a organizației Medici fără Frontiere a depistat neregulile în tabăra finanțată de Uniunea Europeană, ce se află pe insula estică Samos. Cei 6 copii, cu vârste cuprinse între 6 luni și 6 ani, proveniți din Siria și Afganistan, au fost diagnosticați cu malnutriție moderată spre acută și au avut nevoie de intervenția imediată a medicilor. Un reprezentant al organizației a declarat că, deși nu a putut fi determinat momentul în care aceștia au început să sufere de malnutriție, înainte sau după sosirea în Grecia, condițiile din centru au avut un efect agravant cu siguranță. Potrivit acestuia, mesele oferite rezidenților nu erau suficient de nutritive pentru copiii de acele vârste. Grupuri pentru drepturile omului au mai atras atenția cu privire la condițiile dificile din tabăra din Samos, inclusiv igiena precară și lipsa apei curente.
Guvernul Republicii Dominicane a decis să amplifice măsurile de securitate la granița cu Haiti, potrivit Al Jazeera. Președintele Luis Abinader a anunțat o serie de măsuri menite să consolideze securitatea frontierelor și să înăsprească controlul migrației, ca răspuns la instabilitatea în creștere din Haiti. În ciuda apelurilor umanitare de a sprijini haitienii ce caută refugiu în fața violenței din țara lor, Abinader a declarat că supravegherea granițelor va fi suplimentată, în timp ce va începe construcția unei noi secțiuni a unui zid ce separă cele două state. Reformele juridice ar fi și ele pe ordinea de zi, acestea constând în sancțiuni mai dure pentru a-i descuraja pe cei ce facilitează intrarea și șederea imigranților în țară. Criza din Haiti a luat amploare anul trecut, când violența a erupt în capitală, iar o alianță de bande au preluat controlul celei mai mari părți a acesteia. Guvernul de tranziție din țară nu a reușit să reducă violența, care s-a întețit în ultima lună.
Guvernul Algeriei a decis să își închidă spațiul aerian pentru zborurile din Mali, în urma unei neînțelegeri cu privire la o dronă doborâtă în apropierea graniței comune, conform BBC. Potrivit unei prime explicații oferite de autoritățile algeriene, aeronava de supraveghere ar fi încălcat spațiul aerian al Algeriei, motiv pentru care a fost doborâtă. Forțele armate din Mali luptă împotriva unui grup de separatiști etnici în nordul țării, având o fortăreață la granița cu Algeria. Astfel, doborârea dronei a fost interpretată de guvernul din Mali ca o “acțiune premeditată ostilă”, ce ar fi avut scopul de a împiedica neutralizarea grupului terorist. Ministerul de Apărare algerian a anunțat închiderea traficului aerian provenind din sau spre Mali, ca urmare a încălcărilor repetate ale spațiului aerian de către forțele statului. Ca rezultat al tensiunilor diplomatice, ambasadorii din Mali, Niger și Burkina Faso au fost retrași din Alger.
Curtea Europeană de Conturi a declarat că finanțarea Comisiei Europene pentru ONG-uri este netransparentă, relatează Euronews. Biroul de audit al UE a solicitat o mai mare transparență a contractelor de finanțare din partea Uniunii către organizațiile societății civile în urma unei investigații îndelungate. Îngrijorarea principală a Curții de Conturi a fost posibilitatea ca unele dintre ONG-urile finanțate să nu se alinieze cu valorile promovate de Uniunea Europeană. Astfel, raportul final a catalogat finanțările ca fiind “opace” și care ar putea reprezenta un “risc reputațional” și a făcut recomandări cu privire la îmbunătățirea acestor condiții.
Guvernul olandez a decis să intensifice controlul asupra exporturilor de arme către Israel, relatează Politico. Exporturile de echipamente militare și produse cu dublă utilizare vor fi evaluate de la caz la caz, având în vedere situația de securitate din regiune. Această măsură vine după încetarea armistițiului dintre Israel și Hamas, în urma căruia au fost uciși zeci de palestinieni. De la începutul conflictului în octombrie 2023, peste 50.000 de palestinieni au fost uciși, iar atacul Hamas a provocat peste 1.200 de victime israeliene. O decizie judecătorească anterioară a impus oprirea livrărilor de componente pentru avioanele F-35 către Israel. De asemenea, autorizația generală de export a fost revocată, fiind înlocuită cu un sistem de permise individuale evaluate conform legislației europene.
Uniunea Europeană a propus Statelor Unite eliminarea tarifelor pentru bunurile industriale într-un acord „zero-la-zero”, pentru a evita un război comercial, prezintă Politico. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Europa este mereu deschisă la un acord bun. Propunerea vine după ce Donald Trump a impus tarife de 20% asupra UE și altor parteneri comerciali, declanșând panică pe piețele financiare. Comisia Europeană a subliniat că oferta include autoturisme, produse chimice, farmaceutice și alte bunuri industriale. Deși UE percepe tarife mici pentru produsele neagricole americane, importurile de mașini din SUA sunt taxate cu 10%. Von der Leyen a adăugat că UE este pregătită și pentru măsuri de retorsiune, iar o listă de răspunsuri a fost deja pregătită.
Uniunea Europeană a declarat că analizează crearea unui nou mecanism de finanțare a apărării, numit European Defence Mechanism (EDM), pentru a colabora și cu țări non-UE precum Marea Britanie, Norvegia sau Elveția, potrivit Euronews. Propunerea urmărește să reducă costurile prin achiziții comune și să permită împrumuturi pe piețele de capital pentru investiții militare. Think tank-ul Bruegel sugerează ca mecanismul să sprijine inclusiv achiziția de active strategice, cum ar fi sateliți sau tehnologii avansate. În prezent, instrumentele UE pentru apărare nu oferă suficiente stimulente pentru a închide decalajele de capacitate. Fragmentarea pieței de apărare și dependența de producători locali și americani sunt văzute ca obstacole majore. Bruegel propune, de asemenea, extinderea rolului Agenției Europene de Apărare și crearea unor instrumente financiare temporare, inspirate din modelul folosit în pandemie.
Războiul civil din Yemen, început în 2015, a provocat moartea a peste 230.000 de persoane, precum și o criză umanitară severă, potrivit Euronews. Mii de yemeniți au fugit în țări precum Egiptul, unde încearcă să-și refacă viața, departe de violențele și lipsurile din țara natală. În prezent, aproximativ jumătate din populația Yemenului are nevoie urgentă de ajutor umanitar, iar economia este grav afectată de hiperinflație și un sistem monetar fragmentat. Situația este agravată de lipsa unei autorități centrale, Yemenul fiind controlat de grupuri rivale și miliții. Oamenii își exprimă dorința pentru pace și unitate, criticând lipsa de intervenție a guvernului și a ONU. Activiști precum Tawakkol Karman susțin că războiul a fost declanșat de o contrarevoluție, nu de protestele democratice din 2011.
Mai mulți miliardari și lideri de afaceri din SUA au anunțat că se dezic de Donald Trump din cauza noilor sale politici comerciale, relatează CNN. Aceștia s-au declarat nemulțumiți de noile politici care prevăd impunerea unor tarife masive asupra bunurilor importate. Bill Ackman, care l-a susținut pe Trump în campania din 2024, a comparat aceste măsuri cu un „război economic nuclear”, avertizând că ele vor opri investițiile și vor afecta grav economia și reputația SUA. Tarifele, care au început deja să fie aplicate, vizează inclusiv mari parteneri comerciali precum China și Uniunea Europeană. Critici dure au venit și din partea altor miliardari, precum Jamie Dimon, Stanley Druckenmiller, Ken Fisher și chiar Elon Musk, care cer o abordare mai deschisă spre comerț liber. Investitorii sunt îngrijorați că măsurile lui Trump vor duce la creșterea inflației, o posibilă recesiune și scăderea încrederii globale în economia americană, în timp ce piețele bursiere au reacționat deja negativ.
