Material realizat de Diana-Alexandra Dumitrescu, Cristina Popescu și Teodora Anca
Fostului lider al Myanmarului, Aung San Suu Kyi, i s-a refuzat oferirea de îngrijiri medicale în penitenciar, relatează BBC. Fiul liderului, Kim Aris, a declarat că junta militară ce se află la conducerea statului a refuzat cererea penitenciarului de oferire a îngrijirilor medicale pentru fostul lider al țării. Starea de sănătate a lui Suu Kyi s-a înrăutățit în ultima vreme, aceasta suferind de dureri gingivale ce îi provoacă o dificultate în a se hrăni. Un purtător de cuvânt din partea juntei militare a declarat că Suu Kyi primește toate îngrijirile medicale necesare și are o stare de sănătate bună. Mai mulți lideri internaționali au cerut eliberarea din arest atât a lui Aung San Suu Kyi, cât și a altor deținuți politici, însă fără succes.
Oficialii din Armenia au declarat că forțele armate ale țării vor participa la exerciții alături de trupele Statelor Unite ale Americii, conform ABC News. Ministerul Apărării din Armenia a declarat că exercițiile ce vor începe de luni au scopul de a antrena forțele armate pentru acțiuni de menținere a păcii. Această decizie a venit în contextul tensiunilor crescute dintre Rusia și Armenia. Deși Armenia a fost aliată Rusiei pentru mulți ani, aceasta s-a îndepărtat de statul rusesc odată cu încheierea conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan. Rusia a mediat acest conflict în anul 2020, însă guvernul armean nu a fost mulțumit de autoritățile de la Moscova, care au promis că vor menține pacea dintre cele două state.
Armata Rusiei a declanșat un atac asupra unui oraș din Ucraina care s-a soldat cu moartea a 17 persoane, relatează BBC. Atacul a avut loc în orașul Kostyantynivka, din regiunea Donetsk, pe o stradă aglomerată, fiind cel mai grav atac asupra civililor din primăvară până acum. Cel puțin 32 de persoane au fost rănite, dar numerele ar putea crește în următoarele zile. Acest atac a avut loc în ziua în care Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a avut o delegație în Ucraina pentru a discuta cu Ministrul Afacerilor Externe, Dmytro Kuleba, în vederea oferirii de sprijin în lupta contra Rusiei. Oficialii de la Moscova nu au oferit momentan nicio declarație despre acest eveniment.
Curtea de Apel din capitala Nigeriei, Abuja, a respins două dintre cele trei acțiuni prin care era contestată legitimitatea victoriei președintelui Bola Tinubu la alegerile din februarie, conform APNews. Partidele din opoziție au declarat că instaurarea în funcția de președinte a lui Tinubu a fost făcută ilegal, deoarece acesta nu îndeplinea condițiile necesare pentru a ocupa această funcție. Curtea de Apel din Abuja a decis că reprezentantul Partidului Muncitoresc, Peter Obi, care a obținut locul doi în cadrul alegerilor electorale, nu a reușit să aducă destule dovezi pentru a susține acuzația că alegerile au fost falsificate. Opoziția a menționat că, dacă instanța va da un verdict favorabil președintelui Tinubu, atunci vor fi organizate proteste.
Curtea Supremă din Mexic a luat decizia de a legaliza avortul pe întreg teritoriul statului, informează ABC News. Pe parcursul ultimilor doi ani, mai multe state din Mexic au legalizat această procedură medicală. Judecătorii din statele în care avortul este încă ilegal vor trebui să se supună deciziei Curții Supreme. Instituția a declarat printr-o postare pe platforma X că “sistemul legal care a criminalizat avortul în Codul Penal Federal este neconstituțional deoarece violează drepturile femeilor și a persoanelor care au posibilitatea de a rămâne însărcinate”. Decriminalizarea avortului în Mexic a atras atenția asupra trendului din America Latină de a slăbi restricțiile în ceea ce privește drepturile reproductive ale femeilor.
Guvernul din Regatul Unit a anunțat că urmează să declare grupul mercenar rus, Wagner, ca fiind o organizație teroristă, informează Reuters. În urma acestei decizii anunțate de oficialii de la Londra, susținerea sau apartenența la grupul Wagner va deveni ilegală. După intrarea în vigoare a acestui ordin, la data de 13 septembrie, pedeapsa pentru afilierea la grupul mercenar va fi de până la 14 ani în închisoare. Totodată, în fața parlamentului urmează să fie depus un ordin conform căruia bunurile care aparțin grupului Wagner vor fi considerate proprietăți teroriste și confiscate.
Prim-ministrul chinez, Li Qiang, a avertizat împotriva unui „nou Război Rece” la summitul Asociației Națiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN) din Indonezia, conform Reuters. Declarația a venit în contextul reuniunii liderilor statelor membre, pe fondul accentuării rivalităților geopolitice din regiunea indo-pacifică. Astfel, Li Qiang, înlocuitorul liderului Xi Jinping la acest summit, a afirmat că statele trebuie să „abordeze în mod corespunzător diferențele și disputele.” Pe ordinea de zi a adunărilor de la Jakarta, se regăsește și îngrijorarea cu privire la activitatea asertivă a Chinei în Marea Chinei de Sud, un important coridor comercial.
Antony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, a efectuat o vizită surpriză la Kiev, conform Deutsche Welle. Se speculează că acesta ar urma să anunțe un nou ajutor în valoare de aproape un miliard de dolari. Vizita lui Blinken a venit doar la câteva ore distanță de la anunțul conform căruia Rusia a lansat primul atac cu rachete asupra Kievului într-o săptămână. Potrivit Deutsche Welle, Parlamentul Ucrainei se pregătește să aprobe numirea unui nou ministru al apărării, după ce Oleskii Reznikov a fost demis în weekend. În ceea ce privește reacția Kremlinului, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitry Peskov, a afirmat că ajutorul provenit din partea americanilor „nu va afecta cursul operațiunii militare speciale.”
Principalul punct de trecere al frontierei dintre Afganistan și Pakistan a fost închis, informează Al Jazeera. Această decizie a fost determinată de un schimb de focuri care a avut loc între forțele de securitate ale celor două state. Cu toate acestea, nu au fost raportate victime. Punctul de frontieră Torkham este principalul punct de tranzit al călătorilor și al mărfurilor între cele două state. O altă neînțelegere soldată cu focuri de armă a avut loc în luna februarie, după ce autoritățile talibane au ordonat închiderea graniței. În ultimii ani, punctul de trecere al frontierei a fost închis de mai multe ori, relațiile dintre cele două state fiind tensionate.
Liderii africani au adoptat o declarație pentru a aborda provocările climatice din Africa, relatează Al Jazeera. Declarația de la Nairobi a fost adoptată cu ocazia finalizării summitului dedicat schimbărilor climatice de pe continent, desfășurat în Kenya, și va sta la baza poziției de negociere a Africii la summitul COP28 din luna noiembrie. Conform Deutsche Welle, aceasta este susținută de către liderii continentului pe care trăiesc 1,3 miliarde de oameni, populație care ar urma să se dubleze până în anul 2050. Principalele discuții de la summitul de climă au fost legate de modul de mobilizare a finanțării pentru adaptarea la noile condiții meteorologice, conservarea resurselor naturale și dezvoltarea energiei regenerabile.
Ploi puternice au cauzat inundații în Grecia, Turcia și Bulgaria, provocând moartea a cel puțin șapte persoane, relatează France 24. Ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, a transmis faptul că patru persoane au dispărut în urma inundațiilor ce au lovit regiunea Kirklareli, în apropierea graniței cu Bulgaria. Istanbul, cel mai mare oraș al Turciei, a fost de asemenea afectat, unde inundațiile au ucis două persoane. În Grecia, poliția a interzis traficul în orașul Volos, în regiunea Pilion și pe insula Skiathos, deoarece precipitațiile au provocat cel puțin un deces. Ministrul grec pentru crize climatice și protecție civilă, Vassilis Kikilias, a sfătuit persoanele din zonele afectate să rămână în case. Inundațiile au provocat două victime și în Bulgaria, în regiunea sudică a coastei Mării Negre, conform relatării prim-ministrului bulgar, Nikolay Denkov.
Rata defrișărilor din Pădurea Amazoniană a scăzut, comparativ cu anul trecut, conform BBC News. Defrișările au scăzut cu un procent de 66,1% în august 2023, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Ministrul brazilian al mediului a susținut faptul că scăderea defrișărilor este rezultatul guvernului președintelui Luiz Inàcio Lula da Silva. Guvernul lui da Silva a susținut că își propune oprirea totală a defrișărilor până în 2030. Președintele statului, a primit liderii a opt state, pe suprafața cărora se întinde pădurea Amazonului, în orașul Belém. Participanții și-au propus crearea unei alianțe, cu scopul de a lupta împotriva defrișării, dar nu au reușit să negocieze asupra unui obiectiv comun.
O invitație a stârnit controverse cu privire la posibilitatea ca statul indian să își schimbe numele, conform NBC News. Aceste zvonuri au fost alimentate de invitațiile trimise pentru Summitul G20, care a făcut referire la șeful de stat indian ca „președintele Bharatului”. Constituția statului indian face referire la ambele denumiri, atât Bharat, în sanscrită, cât și India, în engleză. Încă de când premierul Nerendra Modi a venit la putere în 2014, guvernul său naționalist a susținut schimbarea numelor de străzi cu origini colonialiste. Susținătorii acestei mișcări afirmă faptul că aceasta va contribui la schimbarea mentalității colonialiste, însă sunt și persoane care se opun, susținând faptul că „India” este o denumire foarte veche.