Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
Ucraina a raportat primul conflict cu trupe nord-coreene, conform declarațiilor Ministerului Apărării de la Kiev, publică Deutsche Welle. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că această implicare deschide „o nouă pagină de instabilitate globală”. Într-un interviu pentru televiziunea sud-coreeană, ministrul Apărării din Ucraina, Rustem Umerov, a confirmat o „mică confruntare” cu soldații nord-coreeni în regiunea Kursk, unde forțele ucrainene au desfășurat o incursiune de trei luni. De asemenea, Zelenski a mulțumit aliaților pentru sprijinul lor activ și pregătirile de a susține apărarea Ucrainei în fața acestei escaladări. Se estimează că între 10.000 și 12.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia, conform surselor internaționale. Miniștrii de externe ai G7 și aliați importanți, inclusiv Statele Unite și Japonia, au avertizat că sprijinul militar nord-coreean pentru Rusia ar putea amplifica conflictul. În plus, G7 a condamnat în termeni duri colaborarea militară dintre Coreea de Nord și Rusia, considerând că implicarea lor contravine rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU.
În Mozambic, protestele împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale continuă să escaladeze, declară Deutsche Welle. Daniel Chapo, candidatul partidului FRELIMO, a fost declarat câștigător, însă mulți au contestay aceste rezultate, acuzând fraude electorale. În capitala Maputo, opoziția organizează demonstrații de amploare, iar forțele de ordine intervin cu gaze lacrimogene și violență. Venancio Mondlane, liderul opoziției și susținător al partidului Podemos, care a obținut oficial peste 20% din voturi, contestă validitatea alegerilor, fiind nevoit să se ascundă din cauza amenințărilor. Analistul Fredson Guilengue consideră că regimul represiv din Mozambic recurge la violență pentru a înăbuși protestele, dar aceasta nu face decât să amplifice nemulțumirea populară. Elisio Macamo, sociolog, a vazut protestele ca pe o schimbare majoră în contextul politic al țării, evidențiind impactul dezinformării și al restricțiilor digitale impuse de autorități pentru a limita accesul la informație. Situația tensionată din Mozambic rămâne incertă, iar opoziția continuă să își cheme susținătorii la acțiune.
Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat demiterea ministrului de finanțe, Christian Lindner, din cauza “repetatelor încălcări ale încrederii”, susține Euronews. Această decizie a dus la prăbușirea coaliției de guvernare formată din Social Democrați (SPD), Liberali (FDP) și Verzi, cunoscută sub numele de coaliția „semafor”. Scholz a subliniat că nu mai există o bază de încredere pentru cooperare, acuzându-l pe Lindner că prioritizează interesele partidului său în locul guvernului. Conflictele din coaliție erau deja evidente, pe fondul dezacordurilor legate de revigorarea economiei germane și gestionarea bugetului pentru 2025. Divergențele s-au accentuat în contextul slăbiciunilor economice ale Germaniei. Scholz a confirmat că va iniția un vot de neîncredere pe 15 ianuarie, deschizând calea pentru alegeri anticipate, care ar putea avea loc până la sfârșitul lunii martie.
Administrația Biden a intenționat să livreze rapid ajutorul militar rămas pentru Ucraina înainte de preluarea mandatului de către președintele proaspăt ales, Donald Trump, conform Politico. Până la inaugurarea sa, peste 6 miliarde de dolari în echipamente și muniții vor fi trimise, dar este incert dacă acestea vor ajunge integral pe teren înainte ca Trump să poată opri livrările. O mare parte din ajutorul destinat Ucrainei provine din stocurile existente ale Pentagonului, dar ritmul este limitat de capacitatea industriei de a produce și înlocui armele trimise. Trump și susținătorii săi critică aceste cheltuieli masive, punând presiune pe aliații europeni să-și intensifice sprijinul. De asemenea, Trump sugerează că va folosi aceste fonduri ca instrument de negociere pentru a pune capăt conflictului. Rămânerea în funcțiune a acestui ajutor militar este sub semnul întrebării, pe măsură ce noua administrație ar putea revizui politica față de Ucraina.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că nu va participa la summitul climatic COP29 din Baku, conform The Guardian. Acest anunț a generat critici cu privire la angajamentul Uniunii Europene față de combaterea crizei climatice. Decizia sa, explicată prin necesitatea concentrării pe atribuțiile instituționale în contextul tranziției comisiei, a fost interpretată de unii politicieni europeni ca un „semnal fatal”. Michael Bloss, europarlamentar german din delegația europeană, a menționat că absența liderilor europeni riscă să transforme conferința într-un eveniment de “greenwashing*” mai degrabă decât într-o platformă pentru acțiuni concrete în favoarea climei. Totuși, Comisia Europeană va fi reprezentată la summit de comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, și echipa sa. Organizații precum WWF au declarat că absența lui von der Leyen ridică întrebări serioase despre prioritățile Europei în lupta împotriva schimbărilor climatice. În ciuda absenței fizice, Comisia susține că își menține rolul de lider în negocierile internaționale privind clima.
*greenwashing: Greenwashing reprezintă o strategie de marketing folosită de companii, organizații sau chiar de lideri politici pentru a prezenta o imagine falsă de responsabilitate ecologică.
