Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Biroul Federal de Investigații din Statele Unite ale Americii (FBI), a trimis o echipă de investigatori la Doha pentru a ajuta guvernul din Qatar să ancheteze posibilitatea ca întreg conflictul diplomatic în urma căruia mai multe state arabe au rupt legăturile cu acest stat să fi pornit de la o serie de informații false propagate de hackeri din Rusia prin intermediul agenției de stat, informează CNN într-un material exclusiv. Suspiciunea a plecat de la afirmațiile oficialilor din Qatar, care au afirmat că acuzațiile care li se aduc sunt false, în ceea ce privește critica adresată altor lideri de stat arabi, a susținerii terorismului și a Iranului în regiune. Potrivit oficialilor americani, aceștia consideră potențialul atac al hackerilor ruși drept un eveniment plauzibil, în condițiile în care Rusia ar avea un interes direct în deteriorarea relațiilor Qatarului cu restul statelor arabe, afectând astfel și posibilitatea existenței în viitor a unei baze armate a SUA în acest stat. Între timp, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a postat o serie de declarații pe Twitter în care a sugerat că decizia izolării Qatarului a survenit în urma recentei sale vizite în Arabia Saudită și a inițiativei de combatere a terorismului pe care acesta le-a trasat-o liderilor regionali. Atitudinea lui Trump a părut una șocantă, de vreme ce Qatarul se poziționează drept un aliat al SUA, care are staționate circa 10.000 de trupe la baza sa militară din acest stat, în timp ce Arabia Saudită, pe care Trump a lăduat-o, este un al stat care s-a luptat îndelung în ultimii ani să scape de imaginea de sponsor al terorismului, a comentat Reuters.
O forță armată a rebelilor sirieni, sprijiniți de Statele Unite ale Americii, a anunțat că a lansat o ofensivă pentru capturarea orașului Raqqa, aflat în nordul Siriei, considerat capitala de-facto a Statului Islamic, după mai multe luni de pregătire în care a eliberat mai multe teritorii necesare a fi controlate pentru pornirea asaltului, au anunțat reprezentanți ai forțelor armate implicate în operațiune, potrivit The Guardian. ”Astăzi declarăm începutul marii bătălii de eliberare a orașului Raqqa, așa-zisa capitală a terorismului și a teroriștilor. Moralul este la cote înalte, iar pregătirea militară pentru a implementa planul armat este completă, în coordonare cu coaliția condusă de SUA”, a informat marți Talal Sillo, un purtător de cuvând pentru Forțele Siriene Democrate (SDF), conduse de etnicii kurzi. Luptătorii SDF au început să avanseze spre Raqqa în noiembrie, capturând zone largi din nordul Siriei din mâinile extremiștilor ISIS. Săptămâna trecută, aceștia au ajuns la porțile din estul și nordul orașului, după lupte intense desfășurate sub coordonarea raidurilor aeriene ale SUA. În acest moment, Raqqa este înconjurată din est, nord și vest, iar activiștii din opoziția siriană au anunțat că au avut loc tiruri de rachetă și bombardamente în cursul nopții de luni, în urma cărora 12 persoane și-au pierdut viața. Raqqa a fost capturat de forțele ISIS în ianuarie 2014, devenind centrul de comandă al celor mai importanți lideri ai facțiunii, de unde au fost coordonate atentate teroriste majore la nivel internațional, precum cel din Paris din noiembrie 2015. Pe de altă parte, tot în Siria, SUA a lansat un raid aerian împotriva unei facțiuni de luptători sprijiniți de Iran despre care Washingtonul a afirmat că reprezintă o amenințare la adresa sa și a luptătorilor din opoziția siriană, escaladând tensiunile dintre Statele Unite și trupele care sprijină forțele guvernamentale de la Damasc. În ultimele zile, armata americană a avertizat în repetate rânduri care forțele militare să stea departe de o așa-zisă zonă ”deconflictuală”, în apropierea unei garnizoane folosită de forțele speciale americane și luptătorii sprijiniți de SUA în apropierea orașului At Tanf, din sudul țării. ”În ciuda repetatelor atenționări, forțele pro-regim au intrat în zona deconflictuală agreată anterior cu un tanc, artilerie, arme anti-aeriene, vehicule blindate și peste 60 de soldați”, au declarat forțele de coaliție coordonate de SUA într-un comunicat. În acesta se menționează că SUA a avertizat printr-o linie roșie de comunicații cu Rusia în repetate rânduri că acestea vor fi atacate, iar în urma raidului tancul a fost avariat și au fost distruse piesele de artilerie și o armă anti-aeriană.
Autoritățile britanice au anunțat și identitatea celui de-al treilea atacator care a luat parte la atentatul de sâmbătă seara din zona London Bridge, marocanul Youssef Zaghba, în vârstă de 22 de ani, potrivit BBC. Zaghba, care avea și origini italiene, trăia în estul Londrei și fusese inclus într-o bază de date a suspecților de terorism după ce a fost oprit pe un aeroport italian anterior, încercând să zboare spre Siria, potrivit unor dezvăluiri ale mass-media internaționale. Departamentul de Interne britanic a refuzat să facă orice comentarii pe acest subiect. De asemenea, un alt atacator dintre cei trei care au orchestrat atentatul în urma căruia 8 persoane au murit, iar alte 48 au fost rănite, Khuram Butt, fusese identificat anterior drept o amenințare potențială teroristă, care a condus la o investigație începută în 2015, au afirmat surse antiteroriste din Marea Britanie, potrivit CNN. Poliția britanică și MI5, serviciul secret britanic, l-au investigat intensiv pe Butt, într-un efort amplu de destructurare și destabilizare a grupării extremiste al-Muhajiroun, o mișcare din interiorul Marii Britanii simpatizantă a ISIS. Butt era considerat drept o figură cu greutate în al-Muhajiroun, iar pozițiile sale radicale l-au transformat într-unul dintre cei mai periculoși extremiști din Regatul Unit. Potrivit surselor citate de CNN, ancheta cu privire la Butt a implicat ”un pachet complet” de măsuri investigatorii.
Algeria, Egipt și Tunisia, trei dintre vecinii geografici ai Libiei au convenit asupra stimulării dialogului politic pentru a pune capăt crizei politice și sociale din statul nord-african și au respins orice interferență străină sau soluție militară, informează Reuters. ”Declarația de la Alger”, a fost lansată după ce în urmă cu o sătpămână mai multe avioane de vânătoare au lansat mai multe raiduri aeriene asupra unor tabere de antrenament ale militanților islamiști de pe teritoriul Libiei, pe care autoritățile de la Cairo le acuză că au orchestrat un atentat asupra minorității sale creștine. Poziția comună a celor trei state a scos în evidență un consens și un efort depus pentru aplanarea unor diferențe de viziune asupra modalității prin care vecinii din Nordul Africii doresc să aducă stabilitatea în Libia, care este teatrul unor lupte între diverse facțiuni politice care își dispută supremația asupra unor teritorii după căderea regimului condus de Muammar Gaddafi, în 2011. Guvernul susținut de ONU, care a fost instalat la Tripoli, încearcă să-și extindă influența și să coopereze cu țările occidentale în privința securității și a controlului imigrației. Acesta este însă respins de mai multe facțiuni armate din interiorul capitalei, precum și aliați puternici din estul țării, sprijiniți de comandantul militar Khalifa Hafter. Până acum, Algeria a promovat ideea unui dialog incluziv, în timp ce Egiptul s-a arătat mai deschis să-l sprijine pe Haftar, care a lansat mai multe raiduri împotriva militanților islamiști, însă respinge totodată guvernul sprijinit de ONU de la Tripoli.
China vizează construirea unei baze militare în Pakistan, potrivit unui raport al Pentagonului, care previzionează expansiunea influenței militare a Beijingului în regiune, precum și în alte zone, precum Africa, după ce regimul chinez a instalat o facilitate militară în Djibouti, informează Reuters. Estimările Pentagonului au fost publicate într-un raport anual de 97 de pagini care subliniază progresul militar al armatei chineze în 2016, finanțată de cheltuieli robuste din bugetul țării, estimate de Departamentul de Apărare al SUA la circa 180 de miliarde $. Dacă aceste estimări sunt corecte, atunci cheltuielile Chinei cu domeniul militar le-au depășit pe cele anunțate oficial, situate la circa 140,4 miliarde$, marcând totodată un trend de amplificare a cheltuielilor în acest domeniu, în ciuda reducerii ritmului de creștere economică a țării în ultmii ani.
Poliția din Paris a împușcat și neutralizat un bărbat care a atacat cu un ciocan un polițist în zona catedralei Notre-Dame din Paris, informează BBC. Bărbatul a strigat ”asta e pentru Siria” în timpul atacului, înainte de a fi împușcat în zona pieptului de un alt polițist. Ofițerul atacat a suferit răni minore, în timp ce procurorii au anunțat deschiderea unei investigații pentru terorism. În momentul atacului, mai multe sute de turiști se aflau în interiorul catedralei Notre-Dame din Paris. Franța se află în stare de urgeță după ce mai mulți atacatori extremiști musulamani au ucis 130 de persoane în urma unor atacuri petrecute în 2015.
Uniunea Europeană intenționează cheltuirea unui fond de apărare de 1 miliard de euro, pe fondul ieșirii iminente din blocul comunitar al Marii Britanii și a perspectivelor crescute de cooperare militară dintre statele membre, informează The Guardian. Brațul executiv al Uniunii, Comisia Europeană, este așteptată să propună un plan pentru finanțarea cercetării în noi tehnologii militare, precum drone, avioane capabile de alimentare în aer sau sisteme de apărare cibernetică. Comisia urmează să anunțe un plan care să sublinieze totodată că niciun stat european singular, nici chiar cel mai potent din punct de vedere economic, nu va putea să dezvolte echipamente militare de unul singur. ”Dezvoltarea unei noi generații de sisteme majore de apărare este dincolo de capacitatea unui singur stat membru UE. <<Mai multă Europa>> este clar necesară în apărare și securitate”, se arată într-un document draft accesat de jurnaliștii The Guardian. Potrivit unor surse de la Bruxelles, fondurile de apărare ar putea atinge cifra de 1 miliard de euro după 2021, după o alocare inițială de circa 250 milioane de euro până în 2020 pentru lansarea de proiecte de cercetare. Comisia Europeană este așteptată să publice miercuri primele informații din acest plan, urmând ca în 2018 să urmeze o propunere bugetară concretă.
Senatorul democrat Mark Warner a declarat că nivelul de implicare al Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii ”este mult mai amplu decât s-a estimat inițial”, potrivit USA Today, citat de Business Insider. Comentariile senatorului care este și membru al Comisiei de Inteligență din Senat survin la o zi după ce publicația The Intercept a citat un document top-secret al Agenției Naționale de Securitate în care afirmă că hackeri asociați cu agenții de spionaj ale Rusiei au atacat o companie care deținea informații cu privire la un software de votare din SUA cu câteva zile înainted de ziua alegerilor. Agenția a folosit datele pentru a lansa atacuri cibernetice în legătură cu înregistrarea alegătorilor asupra unor oficiali locali guvernamentali. Centrul pentru Justiție Brennan a estimat că până la 20% dintre alegătorii americani folosesc un sistem digital fără implicarea vreunei hârtii pentru a vota pe 8 noiembrie, iar 42 dintre statele care alcătuiesc SUA au folosit mașini de vot vechi de cel puțin un deceniu, acestea fiind depășite atât ca software, cât și hardware. Documentul NSA oferă indicii clare potrivit cărora hackerii ruși au încercat să penetreze sistemul de vot din SUA în legătură cu înregistrarea alegătorilor în zilele și săptămânile anterioare scrutinului. Acesta ”pare a fi doar vârful aisbergului”, potrivit lui Jeff Bardin, ofițerul șef al firmei de securitate cibernetică Treadstone 71, care a acordat un interviu cu privire la amenințările de securitate ale Rusiei.
