Material realizat de Anca Badea și Nicoleta Dumitru
Administrația Statelor Unite a decis să redirecționeze o parte din ajutorul militar de la Egipt către Liban, relatează Reuters. Administrația președintelui Joe Biden ar urma să redirecționeze ajutor militar în valoare de 95 de milioane de dolari alocat Egiptului către Liban, care se confruntă cu amenințări din partea Hezbollah și a altor actori nestatali. Oficialii americani consideră forțele armate libaneze un partener cheie pentru respectarea acordului dintre Israel și Liban ce previne Hezbollah din a amenința Israelul. Potrivit deciziei Departamentului de Stat, fondurile ar urma să fie folosite pentru a profesionaliza forțele armate libaneze, a consolida securitatea la granițe, a combate terorismul și pentru a rezolva probleme de securitate cauzate de schimbarea puterii din Siria. Această decizie vine după ce o parte din democrații din Congresul SUA și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului din Egipt, datorate în special miilor de deținuți politici.
Armata nord-coreeană a lansat o rachetă în timpul întâlnirii dintre secretarul de stat american, Antony Blinken, cu oficialii sud-coreeni, conform Al Jazeera. Racheta balistică a fost lansată în mare la scurt timp după întâlnirea dintre Blinken și președintele în exercițiu al Coreei de Sud, Choi Sang-mok. Racheta a zburat aproximativ 1,100 km înainte de a ateriza în apele dintre Peninsula Coreeană și Japonia, însă Ministerul Apărării japonez a declarat că aceasta nu a intrat în zona lor economică și nu a cauzat daune niciunei nave sau aeronave. Lansarea a venit într-un moment cheie, cu doar două săptămâni înainte de începerea mandatului lui Donald Trump și în contextul crizei politice din Coreea de Sud. Blinken a condamnat lansarea, reiterând angajamentul ferm al Statelor Unite pentru apărarea Coreei de Sud și a discutat cu președintele în exercițiu Sang-mok despre consolidarea cooperării bilaterale dintre cele două state și trilaterale cu Japonia.
Un reprezentant al Organizației Națiunilor Unite a fost trimis în Yemen pentru a reduce tensiunile, potrivit Reuters. Aceasta a fost prima vizită din ultimii doi ani ai mediatorului ONU pentru Yemen în capitala Sanaa, într-un efort de a gestiona tensiunile crescute din zonă. Vizita fost organizată în contextul intensificării atacurilor israeliene și americane din ultimele săptămâni asupra pozițiilor Houthi, ce au venit ca răspuns la lansarea de rachete și drone către Israel de către grupul susținut de Iran. Astfel de atacuri au întrerupt operațiuni pe aeroportul din Sanaa și în porturile Hodeidah și Saleef, punctele principale de intrare a ajutorului umanitar în țară. Mediatorul ONU, Hans Grundberg, are ca obiectiv îmbunătățirea climatului pentru soluționarea conflictului și pregătirea pentru acțiuni concrete în avansarea păcii. În plus, diplomatul suedez plănuiește să ceară eliberarea personalului ONU și a altor deținuți.
Regele Danemarcei a schimbat stema regală în contextul disputei privind Groenlanda cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, relatează The Guardian. Pe noua stemă sunt evidențiate Groenlanda și Insulele Feroe. Pe stemele regale din trecut erau reprezentate și trei coroane, simbol al uniunii dintre Danemarca, Norvegia și Suedia, însă modelul a fost eliminat și înlocuit cu imagini mai proeminente ale ursului polar și berbecului, ce reprezintă Groenlanda, respectiv Insulele Feroe. Regele Frederik a subliniat intenția de a păstra teritoriul danez autonom și fosta colonie în interiorul Regatului Danemarcei. Decizia de a modifica stema vine în contextul declarațiilor repetate ale lui Trump despre intenția Statelor Unite de a cumpăra Groenlanda și deteriorarea relațiilor dintre Groenlanda și Danemarca. Premierul groenlandez a cerut de anul nou independența față de statul ce încă le controlează politicile externe și de apărare.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a solicitat un ultim efort pentru a încheia acordul de armistițiu din Gaza, conform Reuters. Șeful diplomației americane a declarat că își dorește să încheie acordul în următoarele două săptămâni, înainte ca Joe Biden să părăsească funcția de președinte al Statelor Unite. O echipă de oficiali de rang mediu din partea Israelului au fost trimiși în Qatar pentru a lua parte la discuții intermediate de mediatori din Qatar și Egipt. Potrivit unor surse din presa arabă, David Barnea, șeful serviciului de informații externe al Israelului și negociatorul principal, ar fi trebuit să li se alăture. Oficiali Hamas au declarat că au aprobat o listă de 34 de ostatici ce ar urma să fie primii eliberați în cazul unui armistițiu. Termenul limită neoficial pentru armistițiu este considerată inaugurarea lui Donald Trump la Casa Albă, acesta declarând că Orientul Mijlociu va avea de plătit dacă ostaticii deținuți de Hamas nu vor fi eliberați până pe 20 ianuarie.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a intensificat presiunea asupra lui Putin în urma accidentului aviatic, potrivit Politico. Aliyev a declarat că vina aparține autorităților ruse și a cerut pedepsirea celor responsabili, precum și transparență totală și un comportament uman din partea Rusiei. Relațiile dintre Moscova și Baku, anterior prietenoase, sunt acum tensionate. Azerbaijanul, un partener comercial major al Rusiei în Caucazul de Sud, nu a luat parte în conflictul ruso-ucrainean, dar incidentul a adus o fisură în legăturile bilaterale. Președintele rus Vladimir Putin și-a cerut scuze lui Aliyev într-o convorbire telefonică, dar nu și-a asumat responsabilitatea pentru incident. Aliyev a criticat încercările Rusiei de a minimaliza incidentul și de a propune explicații absurde, cum ar fi implicarea unui stol de păsări. Azerbaidjanul a trimis cutiile negre ale avionului în Brazilia pentru analiză. Avionul, care zbura de la Baku la Groznîi, a deviat de la traseu și s-a prăbușit lângă orașul Aktau din Kazahstan după ce pasagerii au auzit o explozie. Dintre cei aflați la bord, 38 de persoane au murit, iar 29 au supraviețuit.
Guvernul italian a confirmat că poartă negocieri cu SpaceX, compania lui Elon Musk, pentru un posibil contract de 1,5 miliarde de euro privind servicii de telecomunicații securizate, potrivit Politico. Negocierile sunt în faze avansate, iar contractul, care ar dura cinci ani, ar include servicii de criptare pentru guvern, armată și servicii de urgență. Deși biroul lui Meloni a confirmat discuțiile, a negat semnarea unui acord și orice legătură între acestea și întâlnirea recentă cu Donald Trump. Musk a declarat pe platforma X că este pregătit să ofere Italiei cea mai sigură conectivitate. Contractul, aprobat de serviciile de informații italiene, ar economisi Italiei peste 8 miliarde de euro, fiind implementat în câteva luni. Cu toate acestea, criticii acuză că acordul ar favoriza o companie deținută de Musk, care este implicat în controverse politice cu Germania și Marea Britanie.
Oficiali ruși au anunțat pericolul unui dezastru ecologic în urma scurgerilor de combustibil în strâmtoarea Kerci, relatează Euronews. Peste 10.000 de voluntari încearcă să limiteze pagubele, curățând peste 71.000 de tone de nisip contaminat, însă estimările arată că până la 200.000 de tone ar putea fi afectate. Criticii acuză guvernul rus de sprijin insuficient, iar voluntarii raportează probleme de sănătate din cauza vaporilor toxici și lipsa echipamentelor adecvate. Imagini cu păsări acoperite de combustibil și posibila moarte a peste 20 de delfini subliniază gravitatea impactului asupra mediului. Autoritățile locale au declarat stare de urgență, iar președintele Putin a numit incidentul „un dezastru ecologic.” Se cer intervenții internaționale pentru a face față consecințelor dezastrului.
Bilanțul atacului asupra târgului de Crăciun din Magdeburg a ajuns la șase morți, după ce o femeie rănită a decedat în spital, relatează Euronews. Atacul din 20 decembrie a provocat moartea a patru femei, unui băiat de nouă ani și rănirea a peste 200 de persoane, alături de traumatizarea a 531 de oameni. Suspectul, Taleb al-Abdulmohsen, un medic de origine saudită rezident în Germania, a fost arestat la fața locului. Motivele sale sunt încă neclare, dar el se descria ca fost musulman critic față de islam și susținea narațiuni de extremă dreapta. Autoritățile sunt criticate pentru că nu au prevenit atacul, deși aveau informații despre opiniile sale extremiste. Al-Abdulmohsen este în arest preventiv, fiind acuzat de omor, tentativă de omor și vătămare corporală gravă.