Material realizat de Marina Ghiță
Mii de protestatari din orașul francez Calais solicită închiderea taberei de imigranți, cunoscută sub numele de„ junglă”, informează BBC. Aceștia intenționează să blocheze drumurile principale și să formeze un lanț uman de-a lungul drumului spre port. Protestatarii afirmă că tabăra subminează orașul și provoacă perturbări în port. Primarul din Calais, Natacha Bouchart, intenționează să se alăture protestului, afirmând că situația devine din ce în insuportabilă. Cei care trăiesc în tabără sunt, în principal, din Orientul Mijlociu, Afganistan și Africa și speră să traverseze Canalul, fiind adesea ajutați de traficanți pentru a încerca să intre ilegal în țară. Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a declarat duminică că guvernul încă intenționează să închidă tabăra. Săptămâna trecută, Marea Britanie și Franța s-au angajat să conlucreze în vederea creșterii securității în portul Calais și a îmbunătățirii situației umanitare pentru miile de oameni fără adăpost.
În luna ianuarie, Institutul de Drept și Economie al Universității II-Assas din Paris, Melun, va găzdui, cu sprijinul Ministerului de Interne, primii treizeci de studenți care vor obține diplomă universitară (DU) pentru prevenirea radicalizării islamiste,informează Le Parisien. „Teologii musulmani trebuie să dețină o diplomă universitară pentru a putea munci în închisoare, în spitale și în armată”, a declarat Frederic Debove, director al Institutului de Drept și Economie Melun. Studenții vor fi imami, personal din spitale sau închisori, poliție sau manageri de resurse umane. „Aceste cursuri vor fi un spațiu pentru dialog. Este important să nu stigmatizăm această religie (…) Voi alege profesori care reprezintă curente diferite.” Această formare profesională, prima de acest gen din Ile-de-France, va include atât învățământ juridic, cât și economic, sociologic și istoric.
Coreea de Nord a lansat, luni, trei rachete balistice în mare, în largul coastei de est, a declarat un reprezentant al armatei din Coreea de Sud că, în urma summitului liderilor Grupului celor 20 de economii majore, care a avut loc în China, principalul aliat diplomatic al Nordului, informează Reuters. „Noi încă analizăm detaliile, dar aceasta este o amenințare gravă la adresa securității națiunii noastre și ne exprimăm profunda îngrijorare”, a declarat într-un comunicat Ministerul Apărării din Japonia. Lansările de rachete au fost cele mai recente dintr-o serie de operațiuni din acest an ale Nordului și încălcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU susținute de China, care interzic Nordului toate activitățile care se bazează pe folosirea rachetelor balistice. La scurt timp după lansarea de rachete, președintele sud-coreean, Park Geun-hye și prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, s-au întâlnit în paralel cu summitul G20 și au convenit să coopereze pentru monitorizarea situației, a declarat un oficial japonez.
O serie de atentate cu bombă au provocat, luni, moartea a cel puțin 30 de persoane în trei orașe din Siria, în timp ce alte 45 de persoane au fost rănite, a declarat agenția oficială de știri SANA, informează Le Figaro. Exploziile au avut loc în două orașe afiliate regimului, Tartous pe coasta de vest și Homs în centru, precum și Hasaka, un oraș din nord-est, controlat, în mare parte, de către forțele kurde. Conform Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH), atacurile au vizat puncte de control ale armatei regimului sau poliția kurdă. Pe podul Arzouna, la intrarea Tartus, o masina capcană a fost detonată, atacul fiind urmat de explozia provocată de către un atacator sinucigaș în mijlocul unei mulțimi. În Homs, la intrarea în Zahra, un cartier predominant alauit, comunitatea șiită căreia îi aparține șefului statului, Bashar al-Assad, o mașină capcană a ucis doi oameni, în timp ce alți șapte au fost răniți,potrivit SANA. În conformitate cu aceeași sursă, opt persoane au fost ucise în orașul Hasaka, situat în nord-est, deținut aproape în totalitate de kurzi. În conformitate cu OSDH, explozia a vizat un punct de control al forțelor de securitate kurde, Assayech. În plus, potrivit SANA, o explozie a avut loc pe o șosea de vest a capitalei Damasc și s-a soldat cu un mort și trei răniți. În conformitate cu OSDH, acest atac a provocat moartea a trei persoane.
Secretarul de stat american, John Kerry, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, nu au reușit să cadă de acord asupra unui nou angajament de “încetare a ostilităților”, în Siria, a declarat un înalt oficial al departamentului stat, informează Le Monde. Anunțul acestui eșec a fost făcut cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre Barack Obama și Vladimir Putin din cadrul summitului G20 din China. John Kerry și Serghei Lavrov negociază de câteva săptămâni un acord menit să pună capăt ostilităților, garantând retragerea forțelor guvernamentale din anumite zone, inclusiv din Alep, și să permită convoaielor umanitare să câștige zone în care civilii sunt prinși de luptă. Respectarea acordului va fi supravegheată prin intermediul schimbul de informații dintre ruși și americani și prin cooperarea militară împotriva organizațiilor teroriste, cum ar fi Statul Islamic. Cu toate acestea, Rusia insistă asupra faptului că nu poate accepta un acord din moment ce luptătorii opoziței susținuți de SUA și aliații săi din Golf nu vor fi separați pe terenul de luptă de membrii jihadiști ai Al-Qaida.
Manuel Valls a acuzat, luni, dreptul de a „distruge” școala și educația în Franța, propunând eliminarea unui număr mare de funcții publice, în cazul în care va reveni la putere în 2017, informează Le Figaro. Primul-ministru a cerut ca școala să fie „protejată de dezbaterile politice și de polemicile sterile” în apropierea alegerilor prezidențiale. „Vreau să încep cu un avertisment îndreptat spre dreapta franceză: construirea națiunii, a Republicii, s-a realizat în jurul școlii. Și, în fond, în zilele noastre, o țară se bazează mai mult decât niciodată pe școală, universitate, cercetare, inovare și inteligență colectivă “, a declarat acesta. „Acest lucru necesită reforme la bază (…), și, de asemenea, resurse considerabile, motiv pentru care școala este primul buget al națiunii”, a afirmat acesta, luând în calcul reformele bugetare drastice propuse de către primariide dreapta. „Când ne-am propus să eliminăm 300.000 de posturi publice și nu vrem să abordăm, și este normal, prioritatea, securitate- înseamnă că vrem să pună la îndoială, că dorim să distrugem școala Națiunii. Așa spun concetățenii mei, acest lucru nu este posibil”, a declarat liderul guvernului socialist.
G20 a cerut, luni, tuturor țărilor să „își sporească sprijinul ” , „ să își coordoneze eforturile” și „ să își împartă cheltuielile,” pentru a face față crizei internaționale a refugiaților, așa cum este precizat în comunicatul final al summit-ului de la Hangzhou (China), informează Le Figaro. „Facem un apel pentru consolidarea ajutorului umanitar pentru refugiați (…) și invităm toate statele, în conformitate cu propriile abilități, să-și intensifice sprijinul acordat organizațiilor internaționale competente”, indică versiunea franceză a documentului. G20 a reiterat, de asemenea, apelul său pentru o mai bună „coordonare a eforturilor la nivel mondial”, pentru a aborda „cauzele profunde ale crizei refugiaților” și pentru a „repartiza sarcinile corespunzătoare “, a precizat declarația. Acest lucru nu este un angajament obligatoriu, a precizat, luni, un diplomat european, cu condiția anonimatului. „Există o diferență între angajament și punere în aplicare (…), sau cel puțin așa figurează în declarația finală. “Noi trebuie, desigur, să avem în vedere faptul că aceasta este o chestiune de suveranitate, aceasta nu este o obligație, ci o împărțire a sarcinii (financiare)”, a precizat acesta. Războiul din Siria, care s-a soldat cu peste 290.000 de morți, a împins milioane de oameni să părăsească țara începând din martie 2011, provocând un dezastru umanitar care a ajuns până la porțile Europei. Duminică, la Hangzhou, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că capacitățile de primire a refugiaților în Europa au fost „aproape de limitele lor” și a cerut celorlalte puteri din G20 să își asume „o anumită responsabilitate”.