Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Robert Baranov, Robert Ionut Olteanu și Diana-Alexandra Dumitrescu
Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un a stabilit o întâlire cu președintele rus, Vladimir Putin, luna aceasta, pentru a discuta un posibil acord privind exportul de arme către Rusia, conform BBC. Un oficial din Statele Unite ale Americii a declarat pentru CBS că cei doi lideri ar urma să discute posibilitatea susținerii efortului militar al Rusiei prin oferirea de armament. Un posibil acord între Rusia și Coreea De Nord ar reprezenta un motiv de îngrijorare atât pentru oficialii de la Washington, cât și pentru cei de la Seoul. Una din principalele îngrijorări vizează posibilitatea ca oficialii de la Moscova să ofere tehnologie militară avansată, care ar putea duce la progrese majore în cadrul programului de armament nuclear al dictaturii din peninsula Coreeană. Purtătorul de cuvânt al Consiliul Național de Securitate al SUA, John Kirby, a declarat: „Insistăm ca RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană) să-și oprească negocierile cu Rusia și să respecte angajamentul public luat de Pyongyang de a nu oferi sau vinde arme către Rusia.” Acesta a mai declarat că SUA va lua măsuri, inclusiv prin impunerea de sancțiuni, dacă Coreea de Nord va furniza arme Rusiei.
Autoritățile din Cuba au descoperit o rețea de trafic de persoane ce trimitea civili pentru a lupta în Ucraina, de parte Rusiei, conform Al Jazeera. Oficialii din Cuba au scos la iveală o operațiune ce trafica cetățeni cubanezi, cu scopul de a lupta de partea Rusiei în cadrul războiului din Ucraina. Conform oficialilor statului, sunt luate măsuri pentru „neutralizarea și desființarea” operațiunii. Ministerul Afacerilor Externe din Cuba a transmis printr-un comunicat oficial faptul că „Cuba nu este implicată în războiul din Ucraina” și că va acționa „prompt împotriva oricui, din teritoriul național, participă în orice formă de trafic de persoane cu scopul de recrutare a mercenarilor.” Spre sfârșitul lunii mai, un ziar din Rusia a susținut că mai mulți cetățeni cubanezi au semnat contracte cu forțele militare rusești și au fost trimiși în Ucraina, în schimbul cetățeniei ruse. Până la momentul de față, oficialii de la Moscova nu au comentat subiectul.
Curtea Supremă de Justiție din Hong Kong a solicitat solicită un cadru legal căsătoriilor între persoane de același sex, conform Deutsche Welle. Activistul pro–democrație, Jimmy Sham, a obținut o victorie parțială la Curtea Supremă de Justiție din Hong Kong, după ce judecătorii au recunoscut necesitatea unui cadru legal de recunoaștere a căsătoriilor între persoane de același sex formalizate în afara statului. Activistul, aflat în închisoare, se luptă pentru recunoașterea căsătoriei cu soțul său, oficializată acum zece ani în New York. Chiar dacă cererea sa de recunoaștere a căsătoriei a fost respinsă, judecătorii au cerut guvernului să întocmească cadrul legal în următorii doi ani. Susținerea pentru căsătoriile între persoane de același sex a crescut în Hong Kong la 60%, comparativ cu 38% de acum un deceniu. La momentul de față, regiunea semi autonomă recunoaște căsătoriile între persoane de același sex doar pentru motive limitate, cum ar fi taxarea și acordarea de vize.
Surse din cadrul Ministerului Apărării din Franța au confirmat existența unor negocieri privind viitorul trupelor militare staționate în Niger, conform France 24. Au existat speculații conform cărora Franța va fi forțată să își retragă întreaga unitate militară din Niger, odată cu lovitura de stat din 26 Iulie. O sursă anonimă din cadrul Ministerului Apărării din Franța a declarat că „discuții privind retragerea unor anumite efective militare a început.” Aproximativ 1500 de trupe au fost staționate în Niger, făcând parte dintr-o operațiune mai amplă a guvernului francez împotriva grupărilor teroriste din Sahel. Niger devenise un hub important pentru armata franceză, după ce loviturile de stat din Mali și Burkina Faso au forțat retragerea trupelor din cele două state. Relațiile dintre Guvernul francez și actuala conducere militară din statul african au fost deteriorate, după ce autoritățile de la Paris au numit noua conducere a Nigerului ca fiind ilegitimă. Trupele franceze sunt în mare parte staționate într-o bază aeriană din apropierea capitalei Nimey. Ultimele zile au fost marcate de proteste cu mii de participanți cerând trupelor militare să părăsească statul african.
Jurnaliști din Asociația Editorilor din India au fost puși sub acuzare de către poliția din Manipur, conform Al Jazeera. Jurnaliștii Bharat Bhushan, Sanjay Kapoor, Seema Guha și Seema Mustafa au fost puși sub acuzare de către poliția din Manipur pentru promovarea conflictului între două grupuri, după ce aceștia au acuzat presa locală că nu ar fi imparțială în privința conflictelor etnice din regiune. Două organizații de jurnaliști din statul indian, Uniunea Tuturor Jurnaliștilor Angajați din Manipur și Asociația Editorilor din Manipur, au numit raportul în care erau prezentate acuzațiile ca având multe „reprezentări greșite” și au susținut că rănește reputația comunității jurnalistice din regiune. Un jurnalist anonim a declarat pentru Al Jazeera că „toate trusturile de presă de aici își servesc propriile comunități.” Acuzațiile poliției din Manipur au venit în contextul scăderii poziției Indiei în cadrul Indexului Global pentru Libertatea Presei, pe locul 161 din 180 de state incluse.
Conducătorul companiei naționale de petrol din Emiratele Arabe Unite, Sultanul Al Jabeer, a anunțat că va investi 4,5 miliarde de dolari în energie regenerabilă în Africa, informează France 24. Declarația a venit în contextul summit-ului de mediu din Africa, care a atras numeroase personalități politice, precum secretarul general ONU, Antonio Guterres, sau președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Întâlnirea regională a atras atenția asupra potențialului Africii de a deveni un lider global în producerea de energie verde, însă doar cu investiții „de trilioane de dolari”, cum a specificat președintele kenyan, William Ruto. De asemenea, întâlnirea a avut loc înainte de COP28, care se va desfășura la sfârșitul anului, în Emiratele Arabe Unite.
Miniștrii de externe ai Greciei și Turciei au anunțat că urmează o perioadă de cooperare între cele două state, notează Deutsche Welle. Crizele umanitare din ultimul an, anume cutremurul din Turcia și accidentul feroviar din Grecia, au deschis ușa dialogului, permițând celor două state să coopereze. Ministrul de externe grec, Giorgos Gerapetritis, a transmis că va considera sprijinirea candidaturii de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Deși cele două state păstrează neînțelegeri istorice în ceea ce privește granițele marine sau statutul Ciprului, declarațiile marchează posibilitatea cooperării în situații de criză.
Autoritățile din Veneția au informat că plănuiesc să implementeze anul viitor o taxă de intrare în oraș, pentru a gestiona valul mare de turiști, conform Reuters. Taxa vizează toți vizitatorii cu vârsta de peste 14 ani și va fi aplicată în perioadele de vârf al numărului de turiști din timpul vacanțelor de vară și primăvară. Scopul taxei este de a păstra un echilibru între drepturile turiștilor și cel al locuitorilor, aceștia din urmă fiind cu mult depășiți în număr. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, UNESCO, a atras atenția cu privire la faptul că orașul este în pericol de degradare din cauza fenomenului de „turism în masă”, iar o potențială taxă ar putea reduce aceste daune.
Reprezentanții guvernului exilat din Myanmar au atras atenția asupra lipsei de îngrijiri medicale pe care o primește în închisoare fostul lider, Aung San Suu Kyi. The Independent informează că Guvernul de Unitate Națională (NUG), o coaliție formată din toate partidele politice din Myanmar, a acuzat junta militară aflată la putere că ignoră starea de sănătate precară în care se află Aung San Suu Kyi. Purtătorul de cuvânt al NUG, Kyaw Zaw, a punctat că liderii juntei militare ar trebui să primească mai multă presiune din partea comunității internaționale pentru a acorda îngrijire medicală deținuților politici.
Numărul de cereri de azil în Uniunea Europeană a crescut cu 28%, față de aceeași perioadă din anul 2022, informează Politico. Cererile de azil au ajuns la numărul de 519.000 în urma noilor valuri de migranți din Siria și Africa Subsahariană, atingând cel mai mare număr după cel din 2016, de 633.184. Fenomenul a determinat Uniunea Europeană să introducă noi reguli prin noul pachet de legi de migrație, pentru a grăbi procesul de răspuns la cererile de azil. Negocierile au rămas însă blocate între Comisia Europeană și statele membre.
Congresul Muncitorilor din Nigeria, cel mai proeminent sindicat al muncitorilor din aceast stat, a anunțat declanșarea unei greve de avertisment, cauzată de creșterea prețurilor, relatează ABC News. Personalul din mai multe sectoare economice a încetat activitatea la locul de muncă, în semn de protest pentru creșterea prețurilor, determinată de decizia guvernului de a retrage subvenția pentru gaze. Reprezentanții sindicatului au anunțat că această grevă de avertisment va dura două zile, fiind a doua grevă a muncitorilor în decurs de o lună. Liderii de sindicat și-au exprimat nemulțumirea încă de săptămâna trecută, iar în decursul zilei de luni, aceștia au fost chemați la o întrevedere cu ministrul Muncii pentru a discuta problema, însă liderii au refuzat participarea la întâlnire. Președintele asociației muncitorilor, Joe Ajaero, a declarat că activitatea economică a statului va fi oprită în două săptămâni, dacă Guvernul nu le va îndeplini cerințele.
Zeci de eleve musulmane din Franța au fost trimise acasă, deoarece acestea nu au respectat interdicția impusă de Guvernul francez asupra portului abaya, conform Aljazeera. Ministrul Educației, Gabriel Attal, a declarat pentru publicația BFM că în decursul zilei de luni, aproape 300 de fete au venit îmbrăcate pentru prima zi de școală cu veștminte largi și lungi numite abaya, care au o însemnătate religioasă pentru comunitatea musulmană. Elevelor li s-a oferit oportunitatea de a se schimba în alte haine, majoritatea acceptând aceasta propunere, însă 67 de fete au refuzat să renunțe la îmbrăcămintea religioasă, ele fiind trimise acasă. Guvernul francez a anunțat luna trecută că interzice portul abaya în școli, deoarece acesta reprezintă un act de încălcare a secularității în statul francez.
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a confirmat identitatea deținutului suedez din Iran, acesta fiind un diplomat din cadrul Uniunii Europene, conform BBC. Johan Floderus, un funcționar din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, a fost arestat în aprilie 2022 în Teheran. Autoritățile din Iran au anunțat ulterior că au arestat un cetățean suedez sub acuzația de spionaj, fără să dezvăluie identitatea acestuia. De asemenea, reprezentanții Uniunii Europene au decis sa mențină ascunsă identitatea deținutului. Într-un articol postat luni de către New York Times este dezvăluită identitatea oficialului care a fost ținut în arest mai bine de 500 zile. În cursul zilei de marți, Borrell a confirmat informația și a oferit asigurări că va face tot posibilul pentru a-l repatria pe Johan Floderus.
Oficialii din Papua Noua Guinee au înființat o ambasadă în Israel, cu sediul în Ierusalimul de Vest, relatează Aljazeera. Papua Noua Guinee este al cincilea stat care și-a stabilit sediul diplomatic în acest oraș, al cărui statut este încă disputat de oficiali, alături de Statele Unite ale Americii, Kosovo, Honduras și Guatemala. Majoritatea statelor au decis să-și stabilească ambasada în Tel Aviv, centrul economic al Israelului, din cauza neînțelegerilor dintre Israel și Palestina legate de statutul Ierusalimului. Prim-ministrul din Papua Noua Guinee, James Marape, a declarat în cadrul ceremoniei de inaugurare a ambasadei că „multe națiuni iau decizia de a nu deschide ambasade în Ierusalim, dar noi am făcut o alegere conștientă”. De asemenea, Marape a declarat că susține Israelul în cadrul unei întruniri a Organizației Națiunilor Unite.
Departamentul de Justiție din Statele Unite ale Americii a anunțat că Enrique Tarrio, liderul grupării Proud Boys care a organizat atacul asupra Capitoliului, va primi o pedeapsă de 33 de ani cu executare, conform APNews. Departamentul de justiție dorește să-l condamne pe Tarrio la 33 de ani de închisoare, acesta fiind sub acuzația de „conspirație sedițioasă”. Pedeapsa oferită ar fi cea mai dură dintre toate condamnările legate de acest eveniment. Enrique Tarrio a fost liderul grupării de extremă-dreapta Proud Boys, care, în data de 6 ianuarie 2020, a atacat Capitoliul Statelor Unite ale Americii încercând, fără succes, să blocheze transferul de putere dintre președinții Donald Trump și Joe Biden. Atacatorii au fost susținătorii fostului președinte, Donald Trump. Deși Enrique Tarrio nu s-a aflat fizic la atacul din 6 ianuarie, acesta a intrat în vizorul autorităților datorită statului său de lider al organizației extremiste.
