A fost 5 martie în lume- Autoritățile americane au suspendat schimbul de informații cu reprezentanții ucraineni, Uniunea Europeană a cerut Chinei să oprească construcția de centrale pe cărbune, Autoritățile din Tunisia au pus sub acuzare 40 de opozanți politici

Material realizat de Mihai Turcu și Luca Coșa

Prețurile alimentelor din Gaza au crescut exponențial după oprirea ajutoarelor de către autoritățile israeliene, conform BBC. Prețurile alimentelor din Gaza s-au dublat sau chiar triplat după ce reprezentanții Israelului au blocat livrările de ajutoare umanitare. Reprezentanții Biroului Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) estimează că peste 80 de bucătării comunitare ar putea rămâne fără provizii, iar stocurile existente ar putea epuiza în curând alimentele pentru 500.000 de oameni. Premierul Benjamin Netanyahu a decis să blocheze livrările de ajutoare umanitare către Gaza, susținând că membri Hamas fură proviziile și au refuzat prelungirea armistițiului propus de autoritățile americane. Liderii din Qatar, Egipt și mai multe state europene au condamnat măsura, calificând-o drept o încălcare a dreptului umanitar internațional. În Gaza, prețurile produselor de bază, precum zahărul și ouăle, au crescut cu până la 150%.

Autoritățile din Tunisia au pus sub acuzare 40 de opozanți politici, susține Associated Press. Reprezentanții unui tribunal tunisian au deschis un proces împotriva a 40 de persoane, printre care lideri ai opoziției, diplomați, jurnaliști și activiști pentru drepturile omului, acuzați de conspirație împotriva securității statului. Nouă dintre inculpați nu au fost lăsați să se prezinte în instanță, fiind considerați prea periculoși. Avocații și protestatarii au cerut respectarea drepturilor acestora. Unii dintre acuzați riscă pedeapsa capitală. Membrii organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv ONU, au acuzat regimul președintelui Kais Saied de folosirea justiției pentru a reduce la tăcere reprezentanții opoziției, în timp ce susținătorii săi susțin că măsurile sunt necesare pentru stabilitatea țării.

Autoritățile americane au suspendat schimbul de informații cu reprezentanții ucraineni, titrează Politico. Membrii administrației Trump au oprit temporar partajarea de informații cu armata ucraineană ca parte a unei strategii de a presa Kievul să negocieze cu autoritățile ruse. Decizia a urmat suspendării ajutorului militar american și vine după o întâlnire tensionată între Donald Trump și Volodimir Zelenski. Oficialii ucraineni avertizează că măsura afectează grav capacitatea de apărare a țării, limitând avertizările despre atacurile rusești. Mai mulți reprezentanți ai statelor europene, inclusiv cei din Marea Britanie și Lituania, și-au exprimat îngrijorarea, subliniind că sprijinul american este esențial și greu de înlocuit.

Oficialii germani au relaxat limitele datoriei publice pentru a stimula economia și cheltuielile pentru apărare, anunță Euronews. Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat un plan de exceptare a cheltuielilor pentru apărare de la restricțiile privind împrumuturile guvernamentale. Reforma va permite alocarea a peste 1 trilion de euro pentru infrastructură și apărare în următorul deceniu. Decizia vine pe fondul stagnării economice și al presiunilor generate de schimbările din politica de securitate a Statelor Unite ale Americii, sub administrația Trump. Armata germană, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, își consolidează astfel capacitățile militare pentru a compensa reducerea sprijinului american.

Ministrul Petrolului și un general din Sudanul de Sud au fost arestați într-o amplă operațiune a forțelor prezidențiale, susține Deutsche Welle. Autoritățile sud-sudaneze au arestat mai mulți oficiali de rang înalt, printre care Ministrul Petrolului, Puot Kang Chol, și generalul Gabriel Doup Lam, într-o aparentă acțiune de reprimare politică. Arestările au loc pe fondul intensificării violențelor din statul Upper Nile, unde autoritățile guvernamentale se confruntă cu rebeli de etnie Nuer. Observatorii sugerează că generalul Doup Lam a fost acuzat de colaborare cu insurgenții. Într-o declarație oficială, reprezentanții SPLM-IO au condamnat acțiunile ca o încălcare a acordului de pace din 2018, avertizând asupra riscului destabilizării țării.

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins cererea administrației Trump de a bloca plățile pentru lucrări deja finalizate de organizații străine, declară The Guardian. Disputa va continua în instanțele inferioare. Decizia a susținut hotărârea judecătorului districtual Amir Ali, care a ordonat Departamentului de Stat și Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) să plătească aproape 2 miliarde de dolari contractorilor și beneficiarilor de granturi. Administrația Trump a contestat această decizie la Curtea Supremă, susținând că termenul impus era imposibil de respectat. Curtea Supremă, printr-un vot de 5-4, a menținut ordinul inițial, dar a cerut clarificări privind obligațiile guvernului și fezabilitatea termenelor de conformare. Decizia a împiedicat înghețarea fondurilor, permițând continuarea plăților către organizațiile care au desfășurat activități în baza contractelor guvernamentale.

Un suspect acuzat de organizarea atentatului sinucigaș din aeroportul din Kabul a fost arestat și extrădat în Statele Unite, anunță Deutsche Welle. Președintele Donald Trump a anunțat marți că suspectul, Muhammed Sharifullah, se afla în drum spre SUA pentru a fi judecat rapid. Acesta ar fi fost reținut la sfârșitul lunii trecute de oficiali pakistanezi la granița cu Afganistanul. Atentatul din 2021 a provocat moartea a 183 de persoane, inclusiv 13 militari americani, în contextul retragerii haotice a trupelor internaționale din Afganistan. Sharifullah ar fi recunoscut implicarea în acest atac, precum și în alte atentate comise în Rusia și Iran. Autoritățile americane nu au precizat încă ce acuzații oficiale îi vor fi aduse. În 2023, oficiali americani declaraseră că principalul responsabil pentru atac fusese ucis de talibani. Directorul FBI a afirmat că această arestare reprezintă un pas important către justiție pentru victimele atentatului.

Sute de medici cu diplome obținute în afara Uniunii Europene au intrat în greva foamei în Franța, informează Euronews. Protestul, desfășurat pe parcursul a trei zile, a vizat obținerea unor drepturi mai bune pentru grupul cunoscut sub acronimul „padhue”. Potrivit presei franceze, aproximativ 300 de persoane au participat la această acțiune. Unii dintre acești medici au fost plătiți de trei ori mai puțin decât colegii lor cu diplome europene și s-au confruntat cu nesiguranța privind reînnoirea contractelor, care erau valabile doar șase luni. Anul trecut, președintele Emmanuel Macron a recunoscut precaritatea situației și a promis reforme pentru acești lucrători. Scopul era și acoperirea deficitului de personal medical din diferite regiuni. Sindicatul care îi susține a anunțat organizarea unei manifestații în fața Ministerului Sănătății din Paris.

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a invitat liderii SUA, Rusiei și Ucrainei să organizeze negocieri de pace în Belarus, publică Euronews. Într-un interviu acordat bloggerului Mario Nawfal, Lukașenko a afirmat că țara sa este un loc potrivit pentru discuții datorită proximității față de Kiev. El a transmis că fostul președinte american Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski sunt bineveniți să ajungă la un acord într-un cadru „fără probleme”. Lukașenko l-a lăudat pe Trump, susținând că acesta a făcut deja pași spre încheierea războiului din Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu. Kievul a privit cu scepticism oferta, având în vedere sprijinul anterior al Belarusului pentru invazia rusă din 2022. Între timp, relațiile dintre SUA și Ucraina s-au deteriorat, culminând cu un conflict între Trump și Zelenski la Casa Albă, urmat de suspendarea ajutorului american pentru Kiev. Zelenski a declarat ulterior că este dispus să discute despre un armistițiu.

Uniunea Europeană a cerut Chinei să oprească construcția de centrale pe cărbune, confirmă The Guardian. Ambasadorul UE la Beijing, Jorge Toledo, a criticat ritmul accelerat al aprobărilor pentru astfel de proiecte, considerând că acestea contravin obiectivelor ecologice ale Chinei. În a doua jumătate a anului 2024, Beijingul a aprobat proiecte însumând 66,7 GW de capacitate pe cărbune, reprezentând 93% din inițierile globale ale acestui tip de proiecte. China a continuat să investească masiv în energie regenerabilă, cu o creștere record a capacităților solare și eoliene. Cu toate acestea, politicile naționale au menținut cărbunele ca element central al securității energetice. Un raport guvernamental recent a confirmat intenția de a crește producția și capacitatea de aprovizionare cu cărbune. Oficialii chinezi au susținut că tranziția completă la surse regenerabile nu este fezabilă pe termen scurt.