Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca Barbu și Dora Timar
Compania petrolieră Shell a investit în proiectul de extindere din Qatar, conform Al Jazeera. Compania multinațională britanică s-a alăturat proiectului de 29 miliarde de dolari din Qatar, pe cel mai mare domeniu de gaze din lume, luând un procent de 6.35% din acțiuni. Astfel, compania a devenit al cincilea și ultimul partener internațional al proiectului. Compania nu a specificat public suma investită. Shell s-a alăturat proiectului în care au investit și TotalEnergies, Eni, ConocoPhillips și ExxonMobil. Decizia a venit pe fondul unor tensiuni geopolitice intense cu privire la aprovizionarea cu energie în Uniunea Europeană.
Liderii Parlamentului European au adoptat un nou pachet de legi pentru platformele de internet, informează Al Jazeera. Noile măsuri propuse în pachetul de legi includ îmbunătățirea protecției consumatorului online și supravegherea platformelor. Legea Serviciilor Digitale a fost votată având 539 de voturi în favoarea acesteia, 54 “împotrivă” și 31 de “abțineri”. Marile companii vor abvea obligația de a modera platforme care au conținut dăunător precum dezinformarea cu privire la virusul COVID-19 și introducerea unor protocoale de a bloca astfel de materiale în timpul crizelor majore, precum a fost pandemia. Companiile sunt de asemenea obligate să crească nivelul de transparență în interacțiunea cu consumatorii și să simplifice acordurile de utilizare a platformei de către aceștia. Legea va interzice reclame care utilizează date personale sensibile precum orientarea sexuală, politică sau credințele religioase. Reclamele care au ca public țintă minorii vor fi de asemenea blocate. Odată ce țările membre UE vor adopta legislația, va urma o perioadă de 15 luni de tranziție până când legea va intra în vigoare.
Prim-ministrul din Sri Lanka a declarat că țara se află în faliment, relatează CNN. Prim-ministrul Ranil Wickremesinghe a declarat că țara se află în faliment în contextul în care economia se află în cea mai mare criză financiară din ultimele decenii, lăsând milioane de cetățeni fără mâncare, medicamente și combustibil. Wickremesinghe a declarat că negocierile cu Fondul Monetar Internațional de a revitaliza economia țării sunt dificile deoarece negociază din poziția de țară în faliment, nu în dezvoltare. Școlile în Sri Lanka au fost suspendate, iar combustibilul este limitat la servicii esențiale. În orașele mari, sute de persoane continuă să aștepte ore întregi pentru a cumpăra combustibil, uneori luptându-se cu poliția și forțele militare.
O investigație derulată de avocata britanică pentru drepturile omului Helena Kennedy a arătat faptul că guvernul Turciei ar trebui să fie sancționat pentru genocidul yazidiților, conform The Guardian. Helena susține că Turcia ar trebui să răspundă acuzațiilor la curtea internațională de justiție pentru complicitate în acțiunile de genocid împotriva yazidiților, iar liderii din Siria și Irak ar trebui de asemenea trași la răspundere pentru eșecul de a-și îndeplini sarcinile în prevenirea crimelor. Prin raportul dezvoltat de Helena alături de o echipă de avocați profesioniști din Marea Britanie, aceștia își doresc să evidențieze responsabilitatea statelor în prevenirea genocidului pe propriile teritorii.
Directorul Fondului Monetar Internațional a avertizat comunitatea internațională de pericolul mondial în cazul în care eșuează în asistarea țărilor africane de a-și reveni din criza pandemică și războiul din Ucraina, relatează The Guardian. Eșecul de a investi și a susține continentul African va avea un impact negativ și dăunător economiei globale, în contextul în care jumătate din persoanele care vor intra în forța de muncă globală în următorul secol aparțin țărilor din Africa Subsahariană, a declarat Abebe Aemro Selassie, directorul departamentului pentru Africa în cadrul FMI. Pandemia COVID-19, invazia rusească și lipsa bugetelor de asistență a exacerbat economia slabă a țărilor. În special Etiopia, Somalia și Sudanul de Sud se confruntă cu o criză a lipsei alimentelor cauzată de secetă, creșterea prețurilor și lipsa donatorilor.
Canada a devenit primul stat membru al NATO care a ratificat, în mod formal, cererea de aderare a Suediei și Finlandei la alianța militară, conform Reuters. Suedia și Finlanda și-au exprimat dorința de a deveni membri NATO în luna mai, la doar două luni de la declanșarea războiului Federației Ruse de pe teritoriul ucrainean. Deși Turcia s-a opus, inițial, cererilor celor două state nordice, disensiunile au fost rezolvate prin semnarea unui memorandum de înțelegere trilateral în contextul summitului de la Madrid al liderilor NATO de săptămâna trecută. Pentru ca Suedia și Finlanda să devină membri NATO cu puteri depline, este necesară ratificarea cererii de aderare în toate cele 30 de state membre NATO, în conformitate cu prevederile constituționale naționale. Premierul canadian Justin Trudeau a declarat că aderarea celor două state nordice va face Alianța mai puternică, îndemnând la rapiditate în procedura de ratificare.
Un acord privind exportul de cereale din Ucraina este pe cale să fie încheiat, conform președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, relatează Politico. Pe timp de pace, Ucraina avea un rol semnificativ în aprovizionarea cu alimente la nivel global, în special cu cereale, însă trupele rusești din teritoriu au blocat accesul la porturi cheie la Marea Neagră. Turcia încearcă să intermedieze o înțelegere între Ucraina și Rusia care să permită exportul prin Marea Neagră de cereale și ulei de floarea soarelui, alimente de baza care sunt esențiale pentru mai multe țări africane și din Orientul Mijlociu, printre care Egipt și Yemen. Liderul turc a declarat că trecerea liberă și sigură a vaselor comerciale este esențială deoarece, deși Turcia nu este afectată, continentul african se confruntă cu ,,o problemă imensă”. Premierul italian Mario Draghi a declarat că încheierea acestui acord este de ,,o înaltă importanță strategică”, având potențialul de a pune bazele unei păci negociate între Ucraina și Rusia.
Guvernul SUA a îndemnat autoritățile din Uzbekistan să realizeze o anchetă justă în ceea ce privește violențele din provincia autonomă Karakalpakstan, raportează Reuters. În urma deciziei autorităților uzbece de a limita suveranitatea provinciei Karakalpakstan, au izbucnit proteste violente ce au dus la moartea a optsprezece persoane și rănirea a cel puțin 243, fiind considerată cel mai violent episod din țară din ultimii 17 ani. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a îndemnat la soluționarea pașnică a conflictului și a solicitat autorităților uzbece protejarea ,,tuturor drepturilor fundamentale, înclusiv a celor la întrunire pașnică și la libera exprimare”.
