Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristian Matei și Nicoleta Dumitru
Premierul francez, Michel Barnier, a prezentat oficial cererea sa de demisie președintelui Emmanuel Macron, care a și acceptat-o, menționează CNN. Potrivit unui comunicat al Palatului Élysée, Barnier va rămâne în funcție cu titlu de interimar până la numirea unui nou guvern. Luni, un total de 331 de parlamentari din 577 au votat împotriva guvernului fragil al lui Barnier, profitând de ocazie pentru a răsturna veteranul politician – și negociator de renume – după încercarea acestuia de a impune o parte din bugetul anual al guvernului. Acesta este primul guvern francez învins printr-o moțiune de cenzură din 1962, iar Barnier este pe cale să devină cel mai scurt premier din istoria Franței. Alegerea unui succesor va fi o sarcină delicată, președintele fiind forțat să mulțumească parlamentarii din ambele extreme ale politicii franceze.
Fostul Secretar General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a discutat despre impactul lui Donald Trump ca președinte al SUA asupra războiului din Ucraina, relatează Euronews. . În ceea ce privește posibilitatea ca un viitor acord de pace să limiteze aderarea Ucrainei la NATO, Rasmussen a adoptat o poziție fermă, spunând că acordul trebuie să garanteze stabilitatea Ucrainei, aceasta însemnând să permită Ucrainei să devină membru NATO și să fie protejată de Articolul 5, referindu-se la principiul conform căruia un atac asupra unui membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. Imprevizibilitatea lui Trump ar putea provoca îngrijorare la Moscova, iar Ucraina ar putea primi mai multe arme sub conducerea sa, a mai declarat Rasmussen în interviu. Trump a criticat în repetate rânduri alianța, acuzând SUA că contribuie prea mult la bugetul său, în timp ce statele UE cheltuiesc prea puțin pe apărare.
Grupările rebele siriene au cucerit orașul central Hama la doar câteva zile după ce au preluat controlul asupra celui mai mare oraș al țării, Alep, relatează Euronews. Regimul de la Damasc a controlat Hama încă de la începutul războiului civil sirian, în 2011, iar următoarea țintă a insurgenților ar putea fi orașul Homs, aflat în apropiere. Conduși de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS) — un fost afiliat al al-Qaida — și Armata Națională Siriană — o coaliție de miliții siriene susținute de Turcia — insurgenții au intrat în Hama joi, după zile de lupte cu forțele regimului. Armata siriană, loială lui al-Assad, a anunțat că s-a retras din Hama pentru a proteja viețile civililor și pentru a nu implica populația orașului în acele lupte. Între timp, Abu Mohammed al-Golani, fondatorul HTS, a declarat într-un mesaj video că preluarea orașului de către rebeli nu este una răzbunătoare, ci una de milă și compasiune.
India a lansat două sateliți europeni Proba-3 pentru a imita o eclipsă solară și a ajuta cercetătorii să studieze atmosfera Soarelui, informează Deutsche Welle. Misiunea, realizată în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), presupune poziționarea sateliților la 150 de metri unul de celălalt pentru a bloca lumina solară și a observa coroana solară timp de șase ore. Cu un cost de 200 de milioane de euro, proiectul își propune să explice de ce coroana este mai fierbinte decât suprafața Soarelui și cum evoluează energia solară în timp. Lansarea, efectuată de ISRO, face parte din eforturile Indiei de a dezvolta misiuni spațiale economice și ambițioase.
Startup-ul de inteligență artificială al lui Elon Musk, xAI, a stabilit un plan de extindere a supercomputerului AI „Colossus”, relatează Euronews. Gigantul în domeniul tehnologiei Nvidia își va stabili operațiuni în orașul Memphis din SUA pentru a sprijini ambițiile lui Musk în domeniul inteligenței artificiale. Compania urmărește să concureze cu rivali în domeniul inteligenței artificiale (AI) generativ (GenAI), precum OpenAI. Supercomputerul lui Musk, „Colossus,” a fost construit la începutul acestui an în Memphis, Tennessee, în doar trei luni și în prezent dispune de 100.000 de GPU-uri Nvidia utilizate pentru antrenarea chatbot-ului xAI, numit Grok. Companiile de AI se află într-o cursă pentru a construi mari clustere de GPU-uri, sau cipuri interconectate, care pot duce la dezvoltarea unor modele AI mai performante într-un ritm mai rapid.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a impus sancțiuni liderilor georgieni, inclusiv prim-ministrului Irakli Kobakhidze și fondatorului partidului Georgian Dream, Bidzina Ivanishvili, acuzându-i că „predau Georgia lui Putin”, conform Al-Jazeera. Sancțiunile vizează 17 oficiali guvernamentali, printre care șeful serviciului de securitate și ministrul de interne, impunând restricții financiare și de proprietate timp de 10 ani. Decizia vine după proteste masive în Georgia împotriva amânării discuțiilor pentru aderarea la UE, ceea ce a dus la arestarea a 300 de persoane. Zelenski a cerut sprijin internațional pentru mișcarea pro-UE a Georgiei, avertizând asupra influenței Rusiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit în Uruguay pentru a finaliza negocierile asupra controversatului acord comercial UE-Mercosur, conform POLITICO. Într-un mesaj pe X, ea a declarat: „Linia de sosire a acordului UE-Mercosur este aproape. Să muncim, să o trecem.” Acordul, care ar crea o piață de 700 de milioane de oameni, este susținut de Berlin, dar contestat vehement de Franța. Criza politică din Franța, care a dus la căderea guvernului lui Michel Barnier, a slăbit opoziția față de acest acord, negociat de peste 25 de ani. Totodată, divergențele dintre Franța și Germania privind strategia comercială pun sub semnul întrebării rolul executivului UE în negocierile comerciale.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, au schimbat replici dure la o reuniune a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), conform Euronews. Miniștrii de externe occidentali, inclusiv secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, l-au criticat joi pe omologul lor rus, Serghei Lavrov, cu privire la conflictul din Ucraina, în cadrul unei reuniuni anuale de securitate desfășurate în Malta. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a declarat că țara sa luptă pentru dreptul său de a exista și l-a numit pe Lavrov „criminal de război”, punând sub semnul întrebării implicarea Rusiei în eveniment. Sybiha a specificat că Rusia nu este un partener, ci cea mai mare amenințare la adresa securității comune, iar participarea acestei țări la OSCE reprezintă o amenințare la adresa cooperării în Europa. Totodată, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută în 2022, a dominat discuțiile la summitul ministerial al OSCE.
Alianța OPEC+ a decis să amâne creșterea producției de petrol programată pentru 1 ianuarie, potrivit Euronews. Această hotărâre, luată în cadrul unei întâlniri online, vine pe fondul cererii scăzute din China și al concurenței din partea producătorilor non-OPEC, precum Brazilia și Argentina. Creșterea de 2,2 milioane de barili pe zi va începe abia la 1 aprilie 2025 și va fi implementată treptat până în octombrie 2026. Arabia Saudită și Rusia, liderii OPEC+, mențin producția redusă pentru a susține prețurile, însă riscă să piardă din cota de piață. Între timp, prețurile scăzute ale petrolului au dus la diminuarea prețurilor la benzină, beneficiind în special șoferii americani. OPEC estimează o creștere a cererii globale de 1,54 milioane de barili pe zi în 2025, iar analiștii prevăd un preț mediu al petrolului Brent de 75-80 de dolari pe baril pentru anul viitor.
Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, este investigat oficial pentru încercarea de a institui legea marțială, relatează Deutsche Welle. Ministrul de interne Lee Sang-min și fostul ministru al apărării Kim Yong-hyun sunt, de asemenea, vizați de anchetă. Opoziția a depus un proiect de lege pentru destituirea președintelui, acuzându-l de un “act istoric de neiertat împotriva poporului”. Yoon a acceptat demisia fostului ministru al apărării, Kim, și l-a nominalizat pe generalul în retragere Choi Byung-hyuk ca înlocuitor. În cazul unei suspendări sau demisii, Constituția prevede ca prim-ministrul să preia temporar conducerea, iar alegerile să aibă loc în 60 de zile.
