Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Maria Pițigoi
Oficialii Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și Australiei au decis că vor începe lucrările comune privind tehnologia rachetelor supersonice și capabilitățile de război electronic sub umbrela pactului de securitate AUKUS, potrivit Politico. Această decizie reprezintă cel mai recent pas în cursa internațională de dezvoltare a armelor supersonice, care pot călători cu până la de zece ori viteza sunetului, fiind astfel mult mai greu de detectat. „Ne-am reafirmat angajamentul față de AUKUS și față de un Indo-Pacific liber și deschis. În lumina invaziei neprovocate, nejustificate și ilegale a Ucrainei de către Rusia, ne-am reiterat angajamentul neclintit față de un sistem internațional care respectă drepturile omului, statul de drept și soluționarea pașnică a disputelor”, au anunțat liderii celor trei țări într-o declarație comună. Sub AUKUS, au fost înființate 17 grupuri de lucru trilaterale, dintre care nouă sunt concentrate pe programul de submarine cu propulsie nucleară, iar restul vizează alte tehnologii avansate, inclusiv cuantică, inteligență artificială, capabilități cibernetice și rachete supersonice.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va fi declanșat în curând un nou mecanism de reducere a finanțării Ungariei pentru erodarea standardelor statului de drept ale blocului, relatează Politico. Anunțul a venit la două zile după ce prim-ministrul ungar Viktor Orban a câștigat al patrulea mandat consecutiv în ciuda acuzațiilor venite din partea grupurilor pentru libertăți civile, care susțin că liderul ungar a preluat treptat controlul asupra instituțiilor democratice și a redirecționat banii contribuabililor către prieteni și familie. După ce reprezentanții Comisiei vor începe în mod oficial procesul, Consiliul Uniunii Europene, compus din reprezentanți ai fiecărei țări, va decide dacă va reduce fondurile atribuite Ungariei. Orice hotărâre în acest sens necesită o „majoritate calificată” pentru a intra în vigoare – adică cel puțin 55% din țările UE reprezentând cel puțin 65% din populația blocului.
Soldați din Mali și mercenari ruși au fost acuzați de uciderea a 300 de civili într-o operațiune antijihadistă, anunță The Guardian. Mai mulți localnici și lideri ai comunității din orașul Moura, au declarat că soldații malieni au sosit cu elicopterul în apropierea pieței de animale și au deschis focul împotriva jihadiștilor, împiedicându-i totodată pe comercianți și civili să evacueze zona. De asemenea, aceștia au adăugat că soldații au patrulat orașul, executând mai mulți bărbați neînarmați care încercau să fugă și au reținut alți sute. Orașul, de aproximativ 10.000 de locuitori, se află în regiunea Mopti, o zonă în care activitatea jihadistă s-a intensificat în ultimul timp, răspândindu-se și în țările vecine din regiunea Sahel. De la sfârșitul lunii decembrie, a avut loc o creștere bruscă a numărului de civili și suspecți de terorism uciși în Mali, atât de către grupurile jihadiste legate de Al-Qaida și Statul Islamic, cât și de forțele ármate maliene. Conducerea militară a Mali a creat legături mai strânse cu oficialii ruși după ce relațiile cu Occidentul s-au înrăutățit, în prezent luptându-se cu insurgența cu ajutorul contractanților militari privați din grupul Wagner din Rusia.
Coreea de Nord a efectuat primul său test de rachete balistice intercontinentale în cinci ani, fapt ce a dus la o creștere a tensiunilor în peninsulă, informează The Guardian. Ministrul Apărării din Coreea de Sud, Suh Wook, a discutat public despre capacitatea Seulului de a „lovi rapid și cu precizie orice țintă din Coreea de Nord” cu diverse arme, pe măsură ce neliniștea internațională crește cu privire la recenta reluare a testelor cu rachete cu rază lungă de acțiune. Drept răspuns, Kim Yo-jong, sora liderului Coreei de Nord, Kim Jong-un, a declarat că țara nu ar avea nicio intenție de a începe un al doilea război coreean, însă forțele nucleare de care dispune ar „anihila” armata sud-coreeană dacă aceasta ar lansa o lovitură preventivă împotriva regimului. Sudul, a adăugat aceasta, ar putea evita această situație abandonând „visul său fantastic” de a lansa un atac asupra Nordului, un stat cu arme nucleare al cărui arsenal ar putea include arme nucleare cu rază scurtă de acțiune care vizează forțele convenționale sud-coreene și 28.500 de soldați americani cu sediul în tară.
Reprezentanții guvernului indian au anunțat interzicerea a 22 de canale YouTube, sub acuzația de dezinformare pe subiecte referitoare la securitatea națională și ordinea publică, relatează Reuters. „Au fost folosite mai multe canale YouTube pentru a posta știri false pe diverse subiecte, cum ar fi forțele armate indiene”, au declarat aceștia într-un comunicat. În decembrie și ianuarie, oficiali ai Ministerului Informației au recurs la măsuri similare de urgență pentru a bloca 55 de canale de pe YouTube ale Alphabet Inc (GOOGL.O) și unele conturi de Twitter și Facebook, pe fondul noilor reguli privind IT-ul introduse în 2021, care vizau în principal reglementarea companiilor mari de social media și care au oferit guvernului o putere mai mare asupra eliminării conținutului din mediul on-line. Liderii indieni au așteptat o acțiune dură din partea giganților tehnologici americani, inclusiv Google și Facebook, cu privire la ceea ce descriu aceștia ca fiind știri false pe platformele lor. Într-o întâlnire din februarie, oficialii indieni le-au comunicat firmelor că lipsa răspunsului venit din partea lor a forțat guvernul să ordone eliminarea conținutului, ceea ce a atras, la rândul său, critici internaționale conform cărora autoritățile suprimă libertatea de exprimare.
Salah Hamouri, avocat palestinean, a depus o plângere pentru spionaj împotriva firmei tehnologice israeliene NSO, informează Al Jazeera. Avocatul palestinean, care în momentul de față este reținut de către autorități, a înainat o plângere în Franța împotriva Grupului tehnologic NSO pentru “infiltrare ilegală” în telefonul său mobil. Hamouri, care deține cetățenie franceză, este unul dintre activiștii ai cărui date din telefonul mobil au fost sparte prin utilizarea malware-ului Pegasus, conform unui raport emis de către o grupare pentru drepturile omului din țară. În momentul de față, Hamouri se află în detenție administrativă de 4 luni, ordonată de către un Tribunal militar din Israel sub acuzația că este “o amenințare pentru securitate”. Detenția administrativă din Israel permite autorităților să închidă oameni în lipsa unui proces pentru o perioadă nedeterminată de timp.
Comisia Europeană a propus interzicerea importurilor de cărbune din Rusia pe teritoriul Uniunii Europene în urma atrocităților comise de către soldații ruși în Bucha, conform Al Jazeera. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că demersul propus pentru a interzice importul de cărbune va surveni ca un răspuns direct pentru crimele de război comise de forțele rusești, iar analiștii politici au adăugat că acțiunea ar valora în jur 4 miliarde de Euro pe an. Comisia Europeană a propus, printre alte măsuri menite să pedepsească atrocitățile comise de către guvernul de la Moscova, blocarea camioanelor și a navelor rusești de a intra în blocul European, singurele excepții premise fiind produsele agricole, ajutorul umanitar și energia. Liderii Germaniei, care anterior au oprit eforturile de a utiliza embargoul împotriva energiei rusești, au declarat că sunt pregătiți de a interzice importurile de cărbune.
Cel puțin 20 de persoane au murit în Ecuador în urma unei revolte din cadrul închisorii Turi, relatează CNN. Autoritățile din Ecuador au declarat că au “deplin control” asupra închisorii și au adăugat că se ocupă de identificarea victimelor. Actele de violență au izbucnit în închisoarea din sudul țării, aproape de orașul Cuenca, în urma unei dispute între membrii încarcerați ai unei bande infracționale cunoscută drept “The Wolves”. Ecuadorul este o țară cheie de tranzit în transportarea drogurilor de mare risc din America de Sud către Statele Unite și Asia, conflictele dintre diverse grupuri infracționale supraaglomerând închisorile din țară. Eduardo Moncayo, fost șef al Penitenciarului Litoral Guayaquil, a declarat că într-una dintre facilități se află 9.000 prizonieri, deși incinta a fost proiectată pentru 5.000 de persoane.
