Material realizat de Mihai Turcu și Irina Dudu.
Activista suedeză pentru mediu, Greta Thunberg, a fost arestată în Danemarca alături de alți protestatari în timpul unei demonstrații la Universitatea din Copenhaga, anunță Deutsche Welle. Aceștia au cerut un boicot academic împotriva universităților israeliene, în contextul protestelor împotriva cooperării academice cu Israelul. Thunberg, în vârstă de 21 de ani, a fost surprinsă de publicația Ekstra Bladet purtând un keffiyeh alb-negru și fiind escortată de poliție. Poliția din Copenhaga a declarat că ea și ceilalți protestatari au fost acuzați că au forțat intrarea într-o clădire universitară și au blocat accesul. Universitatea din Copenhaga este doar una dintre numeroasele instituții de învățământ superior din lume care au fost scena unor proteste similare. Aceste proteste atrag atenția asupra numărului mare de victime civile din Gaza și Cisiordania ocupată. Thunberg a participat anterior la proteste similare în Suedia și Olanda.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat nemulțumirea față de statele membre ale UE care nu au susținut echilibrul de gen în propunerile pentru viitorii Comisari Europeni, susține Euronews. Într-o scrisoare, ea a cerut guvernelor să nominalizeze atât un bărbat, cât și o femeie pentru aceste roluri, însă doar Bulgaria a respectat această solicitare. În urma negocierilor intense, numărul candidatelor a ajuns la nouă, comparativ cu 17 bărbați, cu doar patru țări (Spania, Suedia, Finlanda și Croația) propunând inițial femei. Von der Leyen a subliniat că fără intervenția sa, echipa viitoare a Comisiei ar fi fost dominată de bărbați. Ea a insistat că, in continuare, competența rămâne criteriul principal, recunoscând totuși că în unele cazuri, candidații bărbați au fost mai competenți decât femeile. Nominalizările finale vor fi confirmate după audierile în Parlamentul European.
În Statele Unite, o serie de inițiative recente din statele conservatoare au urmărit să introducă elemente religioase în școlile publice, cum ar fi lecții biblice, publică Politico. Aceste acțiuni au generat controverse semnificative, incluzând procese și opoziție din partea oficialilor locali, organizațiilor pentru drepturi civile și a unor grupuri religioase diverse, care argumentează că aceste măsuri încalcă principiul separării între biserică și stat. În Florida, deși legea permite capelani în școli, există temeri legate de posibile procese pentru libertatea religioasă. În Louisiana, o lege care impune afișarea celor Zece Porunci este contestată în instanță. De asemenea, în Oklahoma, încercările de a impune Biblia ca material didactic obligatoriu au fost întâmpinate cu rezistență. Această dispută complexă ar putea ajunge în fața Curții Supreme a SUA, având implicații majore pentru educația publică din țară.
Partidul Nou Democrat (NDP) din Canada a anunțat încetarea acordului de susținere cu guvernul liberal condus de Justin Trudeau, creând incertitudine în politica țării, informează The Guardian. Liderul NDP, Jagmeet Singh, a criticat dur liberalii, acuzându-i de capitulare în fața intereselor corporative și afirmând că aceștia au dezamăgit cetățenii. Acordul de tip „confidence and supply”, semnat în 2021 după ce liberalii au câștigat un număr minoritar de locuri în parlament, a permis NDP să promoveze inițiative precum un program de îngrijire dentară pentru canadienii cu venituri mici și planuri pentru un program național de farmacare. Cu toate acestea, în contextul scăderii dramatice a susținerii pentru liberali și a creșterii popularității conservatorilor, Singh a decis să renunțe la acest acord, avertizând asupra reducerilor pe care conservatorii le-ar putea implementa. Decizia NDP nu declanșează alegeri, dar partidul este pregătit să voteze împotriva guvernului la fiecare măsură de încredere.
Statele Unite au acuzat Rusia de interferență în alegerile prezidențiale din 2024, anunțând măsuri coordonate pentru a contracara această campanie, declară BBC. Departamentele de Justiție, Stat și Trezorerie au impus sancțiuni împotriva mai multor executivi din mass-media de stat rusească și au restricționat difuzarea posturilor legate de Kremlin. Procurorul General Merrick Garland a acuzat RT de finanțarea unei companii din Tennessee într-un plan de 10 milioane de dolari pentru a distribui conținut cu mesaje ascunse ale guvernului rus către publicul american. Scopul Moscovei ar fi să obțină un rezultat preferat în cursa prezidențială dintre Donald Trump și Kamala Harris. Oficialii americani au avertizat că un număr tot mai mare de adversari străini încearcă să influențeze alegerile din SUA, inclusiv prin atacuri cibernetice și operațiuni de dezinformare, implicând, pe lângă Rusia, și Iranul și China.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și liderul Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, s-au întâlnit la Ankara, potrivit France 24. În cadrul conferinței, liderii au solicitat un armistițiu în Gaza și intensificarea ajutorului umanitar pentru palestinieni. Cei doi au semnat acorduri de cooperare în domeniul comerțului și energiei, reafirmând dorința de a-și întări relațiile diplomatice, după o perioadă de tensiuni cauzată de îndepărtarea fostului președinte egiptean Mohamed Morsi, un aliat al Turciei. Erdogan și Sisi și-au propus să crească schimburile comerciale anuale de la 10 miliarde la 15 miliarde de dolari în cinci ani. De asemenea, au discutat despre posibilitatea vânzării de drone către Egipt și au convenit să îmbunătățească cooperarea în domeniul energiei, inclusiv gaze naturale și energie nucleară. Totodată, au abordat situația din Somalia și necesitatea de a menține integritatea teritorială a țării.
O familie a fost ucisa de un atac cu rachete rusești, în Lviv, oraș considerat un loc de refugiu sigur, relatează CNN. Daryna Bazylevych, o tânără de 18 ani care și-a descris familia ca fiind „incredibil de unită și armonioasă” în scrisoarea sa de admitere la facultate, a pierdut mama și cele două surori, Yaryna (21 de ani) și Emilia (7 ani), în timpul atacului. Singurul supraviețuitor al familiei este tatăl, Yaroslav, care a fost în apartament în momentul exploziei. Racheta a lovit scara blocului unde familia se adăpostise, considerată un loc sigur. Pierderea familiei Bazylevych a provocat un val de durere în Lviv și în întreaga țară. Daryna era studentă la Universitatea Catolică Ucraineană, Yaryna lucra la primărie, iar mama lor, Yevhenia, era activă în mișcarea de cercetași din Ucraina.
Fosta primăriță filipineză, Alice Guo, acuzată de spionaj pentru China, a fost arestată în Indonezia după ce a fost căutată timp de săptămâni de autoritățile filipineze, relatează BBC. Guo a dispărut în iulie, fiind urmărită în patru țări după ce a fost acuzată de protejarea unor cazinouri online care serveau drept paravan pentru centre de înșelătorii și rețele de trafic de persoane în orașul său natal, Bamban. De asemenea, parlamentarii filipinezi au acuzat-o că ar fi un spion chinez, acuzații pe care Guo le neagă. Președintele Ferdinand Marcos Jr. a anunțat că Guo va fi repatriată înapoi în Filipine și a subliniat că nimeni nu poate scăpa de justiție. Arestarea ei a scos la iveală suspiciuni de corupție și a dus la interzicerea cazinourilor online sub pretextul că sunt folosite de organizații criminale.
Prim-ministrul canadian Justin Trudeau a suferit un eșec politic neașteptat, fiind nevoit să își caute noi aliați, conform Reuters. Partidul Nou Democrat (NDP), un aliat esențial al guvernului său minoritar, și-a retras sprijinul automat, forțându-l să caute noi alianțe pentru a putea guverna. Deși Trudeau a respins ideea unor alegeri anticipate, această schimbare l-a făcut dependent de sprijinul altor legislatori din opoziție pentru a trece bugetele și a supraviețui voturilor de încredere. Liderul NDP a declarat ulterior că va decide de la caz la caz dacă va susține guvernul, lăsând deschisă posibilitatea de a-l sprijini pe Trudeau în voturile de încredere critice.
Fostul prim-ministru francez, Édouard Philippe, a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 2027, potrivit France24. Philippe, care a fost primul prim-ministru al lui Macron, a rămas o figură populară după ce a demisionat în 2020 și și-a fondat propriul partid de centru-dreapta, Horizons. Anunțul său a pus presiune pe Emmanuel Macron, care încearcă să rezolve impasul politic cauzat de pierderea majorității în alegerile parlamentare anticipate din iulie. Philippe a declarat că este pregătit să propună „lucruri masive” pentru Franța și că va sprijini orice prim-ministru provenit dintr-un spectru politic care variază de la dreapta conservatoare la social-democrație.