Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristiana Mitran și Răzvan Rocaș
Palatul Buckingham a anunţat că Prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta a II -a Marii Britanii, în vârstă de 95 de ani, urmează să renunţe la viaţa publică, relatează CNN. Prinţul, care a fost alături de regina în timpul domniei sale de 65 de ani, nu va mai accepta invitaţiile pentru angajamentele publice începând cu luna septembrie a acestui an. Regina, care are 91 ani, şi-a redus treptat apariţiile publice în ultimii ani, dar va continua să îşi îndeplinească îndatoririle, sprijinită fiind de alţi membri ai familiei regale, precum ducele şi ducesa de Cambridge care urmează să se mute din nou la Londra în cursul acestui an, pentru a prelua o parte din atribuțiile oficiale. Prinţul Philip va participa la angajamentele programate anterior până în luna august, atât în mod individual, cât şi însoţit de regină, însă nu va mai accepta noi invitaţii pentru vizite şi angajamente, deşi poate alege să participe la anumite evenimente publice din când în când. Încă de acum 5 ani, Palatul Buckingham a anunţat că Philip își va reduce treptat volumul de muncă, deşi el a rămas dornic să-şi îndeplinească multe din îndatoririle sale. Numai în 2016, prințul a participat la circa 200 de evenimente, timp în care a continuat să reprezinte familia regală cu propriul său stil distinctiv.
Coreea de Nord a avertizat China de „consecinţe grave“, într-o mustrare transmisă prin intermediul mass-media, care expune disensiunile în creştere dintre cele două ţări aliate istoric, relatează The Telegraph. Beijingul a arătat o preocupare în creştere faţă de programul de arme nucleare al Phenianului, accentuând temerea că acesta va determina Statele Unite ale Americii, Japonia şi Coreea de Sud să stabilească aşezări militare în zonă. Agenţia de știri oficială a Coreei de Nord (KCNA) s-a orientat către “un şir de remarci absurde şi nesăbuite” din presa chineză cu privire la ambiţiile nucleare ale regimului. Coreea de Nord nu va cerşi niciodată prietenia cu China, riscând astfel programul nuclear care este la fel de preţios ca propria existenţă, indiferent cât de valoroasă este această prietenie”, susține agenția de presă. “China ar trebui să înceteze să testeze limitele răbdării Coreei de Nord şi ar fi trebuit să se gândească mai bine la consecinţele grave pe care le-ar putea genera acţiunea sa nesăbuită de a tăia relaţiile Coreea de Nord-China”. Acest articol este primul care a fost publicat de mass-media oficială a Phenianului şi în care se critică deschis Beijingul în acelaşi mod pe care-l foloseşte de obicei pentru duşmanii tradiţionali, Coreea de Sud şi SUA. China este singurul aliat diplomatic al Coreei de Nord şi un partener cheie al acesteia înca din anii 50 ai secolului trecut.
Veteranul Gulbuddin Hekmatyar s-a întors în capitala afgană, la opt luni după ce a semnat un acord de pace cu guvernul, relatează BBC. Hekmatyar, lider islamist acuzat de numeroase atrocităţi, este conducatorul Hezb-e-Islami, cel de-al doilea cel mai mare grup militant al ţării. După acordul de pace cu guvernul, Hekmatyar a acceptat să recunoască constituţia şi să renunţe la violenţă, unii fiind de părere că înțelegerea reprezintă este un pas înainte pentru Afganistan, în timp ce alţii consideră că ar putea exacerba diviziunile din guvern. Preşedintele Ashraf Ghani a organizat un eveniment pentru a-l întâmpina pe Gulbuddin Hekmatyar la palatul prezidenţial şi i-a mulţumit pentru că “a ascultat chemarea la pace”. În cursul zilei de vineri, el va conduce rugăciunile la o moschee prestigioasă. Întoarcerea lui Hekmatyar vine la mai bine de 20 de ani după ce talibanii l-au izgonit din Kabul în 1996, el fiind unul dintre cei şapte şefi de facţiuni anti-sovietice care au condus un număr mare de luptători mujahidini în războiul împotriva ocupaţiei sovietice în anii 1980. El este cunoscut mai ales pentru rolul său în războiul civil sângeros din anii 1990, când Hezb-e-Islami s-a ciocnit violent cu alte facţiuni mujahedine în lupta pentru controlul asupra Kabulului, Hezb-e-Islami fiind învinuit pentru o mare parte din morțile şi distrugerile teribile ale acelei perioade, care i-au făcut pe mulţi afgani obişnuiţi să dorească intervenţia talibanilor, totul terminându-se cu izgonirea lui Hekmatyar din Kabul când talibanii au venit în putere.
Discuţiile cu privire la Brexit ar putea deveni “imposibile” după atacul Theresei May la adresa oficialilor de la Bruxelles, a avertizat preşedintele Consiliului UE Donald Tusk, relatează The Independent. Preşedintele Consiliului UE a intervenit pentru a calma tensiunile privind Brexitul la 24 de ore după ce Theresa May a lansat un atac violent asupra “birocraţilor de la Bruxelles”. Donald Tusk a avertizat că discuţiile vor deveni “imposibile” dacă tensiunile dintre Marea Britanie şi UE nu vor fi ţinute în frâu şi a solicitat “respect reciproc” între părţile negocierii. Apelul la calm vine după ce Theresa May a acuzat birocraţia UE de a încerca să influenţeze rezultatul alegerilor generale din Marea Britanie. Comisia Europeană a reacţionat cu indignare la teoria conspiraţiei lui May. Intervenţia lui May a fost determinată de scurgerea unor informaţii privind discuţiile cu preşedintele Comisiei, Jean Claude Juncker. Scurgerile de informaţii spre presa scrisă germană o caracterizează ca având o înţelegere slabă asupra negocierilor Brexitului. În răspunsul său, May a ţinut un discurs în care susţinea că poziţia de negociere a Marii Britanii în Europa “a fost prezentată greşit în presă continentală” şi că “ameninţările împotriva Marii Britanii au fost emise de politicienii şi funcţionarii europeni. Toate aceste acte au fost programate în mod deliberat pentru a afecta rezultatul alegerilor generale care vor avea loc pe 8 iunie”. “Evenimentele din ultimele zile au arătat că, indiferent de dorinţele noastre şi oricât de rezonabile ar fi poziţiile celorlalţi lideri europeni, există oameni la Bruxelles care nu doresc ca aceste discuţii să aibă succes, care nu vor ca Marea Britanie să prospere”, a declarat May.
Procurorul de la Paris a deschis o investigație preliminară după ce Emmanuel Macron a depus o plângere împotriva rivalei sale, Marine Le Pen, ca urmare a declarației acesteia din timpul dezbaterii televizate de miercuri că el ar putea avea un cont offshore în Bahamas, relatează CNN. Le Pen, candidatul de extremă dreaptă, a făcut acuzația în timpul dezbaterii prezidențiale finale, înaintea alegerilor de duminică. “În urma plângerii depuse astăzi de Emmanuel Macron, parchetul de la Paris a deschis o anchetă preliminară privind propagarea zvonurilor cu scopul de a surprinde sau a induce în eroare alegătorii, falsificarea, utilizarea documentelor falsificate și ascunderea documentelor falsificate”, a declarat procuratura. Sylvain Fort, directorul de comunicații al lui Macron, a declarat că acuzația lui Le Pen a fost o ultimă încercare de a perturba campania. “Această încercare a fost orchestrată cu atenție cu 48 de ore înainte de sfârșitul campaniei oficiale”, a spus Fort. Desigur, măsurile judiciare solicitate sunt deja în curs de desfășurare. Le Pen a avut o zi dificilă joi, când protestatarii au aruncat cu ouă în ea în timpul unei călătorii de campanie în Bretania.
Camera Reprezentanților din SUA a adoptat un proiect de lege privind asistența medicală, aducând angajamentul președintelui Trump de a abroga și de a înlocui Obamacare cu un pas mai aproape, relatează BBC. Legea privind sănătatea americană (AHCA) a trecut de camera inferioară a parlamentului american cu 217 voturi după mai multe săptămâni de lingusiri în cadrul partidului republican pentru a strânge suficient sprijin. Democrații s-au opus în unanimitate, iar liderul lor, Nancy Pelosi, a numit votul “o alegere lașă”. Președintele Trump a prezis că acest “mare plan” va primi acum și sprijinul Senatului. Trecerea legii prin camera inferioară din SUA oferă noului președinte prima sa victorie legislativă la trei luni dupa ocuparea functiei și marchează o schimbare remarcabilă după ce proiectul de lege a fost lăsat mort în martie, când republicanii nu au putut să convină asupra prevederilor sale. Etapa întâi a luptei împotriva abrogării Obamacare s-a terminat. Etapa a doua va începe, cu adversarii mai puternici și cu obstacolele mai mari, deoarece trecerea planului republican de asistență medicală de Camera Reprezentanților trebuia să fie partea ușoară, mai greu fiind ca aceasta să treaca de Senat.
Abbas Abdullahi Siraji, cel mai tânăr ministru al guvernului din Somalia, a fost ucis de gardianul unui alt oficial în ceea ce preşedintele numeşte o „tragedie nefericită”, potrivit Al Jazeera. Mohamed Abdullahi Mohamed, preşedintele statului african, a cerut ca o investigaţia asupra acestui eveniment să fie deschisă. Pentru a putea fi prezent la înmormântarea acetuia, Mohamed şi-a anulat o vizită planificată în Etiopia. Siraji, în vârstă de 31 de ani, era ministrul dezvoltării şi a fost ucis joi în Mogadishu, în apropierea palatului prezidenţial. Cel care l-a ucis era bodyguard-ul auditorului general Nur Jimale Farah, care l-a confundat pe ministru cu un militant inamic. Această greşeală a fost produsă de faptul că Siraji îşi conducea singur vehiculul.
Algerienii şi-au făcut cunoscută decizia în alegerile parlamentare ce au avut loc, scrie Al Jazeera. Cu toate acestea, alegerile au fost umbrite de o criză financiară tot mai gravă şi predicţii rezervate în legătură cu ieşirea din ea. Votul a fost extins cu o oră în 42 dintre cele 48 de districte electorale, închizându-se la ora 20, ora locală. Un număr care depăşeşte 12.000 de candidaţi se confruntă pentru cele 462 locuri ale Adunării Naţionale a Poporului. Alegerile au fost primele în Algeria după ce politicienii au modificat legea constituţională, oferind mai multă putere legislaturii.
Cei care îl sprijină pe liderul opoziţiei din Venezuela, Leopold Lopez, aflat în arest, au ţinut de veghe în afară închisorii, cerând să îl poată vedea, notează Reuters. Soţia şi mama lui Lopez au mers la un spital militar în Caracas, iar apoi la penitenciarul Ramo Verde, după ce un jurnalist a scris un mesaj pe Twitter conform căruia Lopez ar fi fost dus într-un centru medical fără a prezenta semne vitale. Guvernul preşedintelui de stânga, Nicolas Maduro, care are de-a face cu un val imens de opoziţie începând de luna trecută, a făcut public un clip în care Leopod Lopez declara că este bine. Cu toate acestea, soţia acestuia a refuzat să creadă în veridicitatea materialului, pentru ca apoi să spună că i-a fost refuzat contactul pentru mai bine de o lună, petrecându-şi noapte în afara închisorii. Autorităţile acuză familia lui Lopez de agitaţie pentru a obţine atenţie din partea mass-mediei şi pentru a atâţa în continuare protestatarii.
Opoziţia armată a Siriei a refuzat planul Rusiei de a crea zone de siguranţă în interiorul ţării. Motivul ar fi fost acela al pericolului care l-ar reprezenta pentru integritatea teritoriului şi în plus nu ar recunoaşte Iranul ca garant al oricărui plan de încetare a focului. Turcia, care susţine rebelii sirieni, şi Iranul, care îl sprijină pe Bashar Assad, au căzut la un acord privind propunerea Rusiei de „zone de reduceree” în Siria, o mutare care a fost bine primită de către Naţiunile Unite, dar privită cu scepticism de către Statele Unite. Delegatul opoziţiei Osama Abu Zaid a declarat că îşi doresc ca Siria să-şi menţină integritatea, după ce Rusia, Turcia şi Iranul au semnat un memorandum privind crearea de zone sigure. Cele trei state poartă mai multe discuţii în Astana cu privirea la încetarea războiului din Siria.
Dirijorul Gustavo Dudamel îl atacă pe Nicolas Maduro: „Ce e prea suficient, e suficient.”, conform The Guardian. În timpul lentei decandenţe a Venezuelei în actuala criză economică şi politică, ambasadorul muzicii din statul sud-american a ales să rămână tăcut. Totuşi, în urma morţii unui tânăr de 17 ani din timpul unei represiuni a unui protest anti-guvernamental, cunoscutul muzician Gustavo Dudamel l-a denunţat pe Maduro pentru reprimările violente. Cel puţin 36 de persoane au murit, atât din tabăra pro-guvern, cât şi cea care se află în opoziţie, în ultima lună din cauza neliniştii care a pus stăpânire pe ţară, provocată de eforturile lui Maduro de a-şi impune autoritatea. Declaraţia lui Dudamel a fost publicată la o zi după ce Armando Cañizales a fost ucis într-o încleştare petrecută între protestari şi garda naţională, acesta fiind împuşcat în gât.
