Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 4 mai în lume – Comentariile ministrului francez de interne privind migrația au declanșat o dispută diplomatică cu Italia, Autoritățile belgiene au reținut șapte persoane fiind suspectate că ar fi planificat un atac terorist, O serie de măsuri de control al armelor au fost anunțate în Serbia
Sursă foto: Reuters

A fost 4 mai în lume – Comentariile ministrului francez de interne privind migrația au declanșat o dispută diplomatică cu Italia, Autoritățile belgiene au reținut șapte persoane fiind suspectate că ar fi planificat un atac terorist, O serie de măsuri de control al armelor au fost anunțate în Serbia

Material realizat de Mădălina Robu și Romina Manolescu

Oficialii din China au catalogat minoritatea etnică de uiguri drept „extremistă” pentru practicarea religiei musulmane, relatează Al Jazeera. Autoritățile chineze au luat măsuri de monitorizare a telefoanelor acestora, pentru identificarea a 50.000 de fișiere multimedia cunoscute care sunt folosite pentru a semnala ceea ce Beijingul consideră a fi extremism, potrivit raportului realizat de Human Rights Watch. Lista de conținut considerat „violent și terorist” a inclus fișiere audio, video și imagini violente produse de grupuri armate, cum ar fi ISIL (ISIS), precum și materiale realizate de organizații care promovează identitatea sau autodeterminarea uigurilor, o minoritate majoritar musulmană, în Xinjiang. Dosarele au cuprins de asemenea, informații despre masacrul din Piața Tiananmen din 1989, care este puternic cenzurat în China. De-a lungul timpului, uigurii au fost supuși unei supravegheri constante, ca parte a eforturilor Partidului Comunist Chinez de a elimina diferențele culturale, lingvistice și religioase din cultura Han, majoritară a statului.

Programul Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite a întrerupt distribuția de alimente în regiunea Tigray, devastată de război, ca răspuns la rapoartele potrivit cărora sume semnificative de ajutor au fost deturnate, informează Reuters. Anunțul a rezultat în urma unei declarații similare a Agenției pentru Dezvoltare Internațională, care a susținut că a descoperit că alimentele destinate populației din Tigray, dintre care milioane au nevoie acută de ajutor, au fost deturnate și vândute. Șeful guvernului regional interimar din Tigray, Getachew Reda, a cerut agențiilor umanitare să reconsidere suspendarea ajutorului, declarând că aceste măsuri „ar răni poporul nostru care se confruntă cu provocări grave”. Războiul izbucnit în noiembrie 2020 între guvernul federal și forțele conduse de Frontul de Eliberare a Poporului din Tigray, care domină regiunea de nord, a ucis zeci de mii de oameni, a creat condiții de foamete pentru sute de mii și a strămutat milioane. 

Comentariile ministrului francez de interne privind migrația au declanșat o dispută diplomatică cu Italia, informează BBC. În cadrul unui interviu, Gérald Darmanin a declarat că premierul italian Georgia Meloni „nu este în măsură să rezolve problemele legate de  migrație pe care a fost aleasă”, acuzând autoritățile italiene de un aflux recent de migranți, în special copii, care au intrat în sudul Franței. Ministrul italian de Externe a calificat remarcile drept “inacceptabile” și a anulat o vizită programată la Paris. În acest an, Italia a înregistrat o creștere dramatică a sosirilor pe mare din Tunisia, unde autoritățile au lansat o campanie împotriva migranților fără documente din Africa Subsahariană. Această creștere a influențat credibilitatea partidul de extremă dreapta al Georgiei Meloni, care a câștigat alegerile anul trecut, promițând să combată imigrația ilegală.

Oficialii din Arabia Saudită au declarat că membrii comunității LGBTQ sunt acum bineveniți în stat, informează CNN. „Toată lumea este binevenită să viziteze Arabia Saudită și turiștilor nu li se cere să dezvăluie astfel de detalii personale”, a fost răspunsul site-ului Autorității Saudite pentru turism la întrebarea „Sunt vizitatorii LGBTQ bineveniți să viziteze Arabia Saudită?”. Activitatea sexuală între persoane de același sex este o infracțiune în Arabia Saudită, potrivit Human Rights Watch. Conform Human Dignity Trust, care militează pentru drepturile persoanelor LGBTQ din întreaga lume, persoanele trans se pot confrunta, de asemenea, cu urmărirea penală în Arabia Saudită, cu „dovezi substanțiale ale aplicării legii” și „rapoarte consistente de discriminare și violență” împotriva persoanelor LGBTQ.

Câțiva cetățeni sud-africani au solicitat oficialilor din Regatului Unit să returneze cel mai mare diamant din lume, cunoscut sub numele de Steaua Africii, amplasat în sceptrul regal al regelui Charles, relatează Al Jazeera. Diamantul, care valorează 530 de karate, a fost descoperit în Africa de Sud în 1905 și prezentat monarhiei britanice doi ani mai târziu de către guvernul colonial din țară, aflat sub dominație britanică. „Diamantul trebuie să ajungă în Africa de Sud. Trebuie să fie un semn al mândriei noastre, al moștenirii noastre și al culturii noastre”, a declarat un avocat și activist din Johannesburg, Mothusi Kamanga, promotor al unei petiții online, care a adunat aproximativ 8.000 de semnături, pentru ca diamantul să fie returnat. În ultimii ani, s-a dezvoltat o mișcare globală privind returnarea operelor de artă și a artefactelor care au fost jefuite în timpul colonizărilor.

Reprezentanții guvernului Danemarcei au anunțat că intenționează să cheltuiască 38 de miliarde de coroane în următorul deceniu pentru modernizarea instalațiilor militare, renovarea clădirilor dărăpănate, creșterea numărului de soldați și modernizarea sistemelor informatice învechite, relatează ABC News. Ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a numit situația ca fiind una „foarte serioasă” și a declarat că guvernele anterioare și oficialii înalți ai apărării nu au prioritizat cheltuirea banilor pentru astfel de facilități. „De mulți ani, situația politicii de securitate a uzat forțele armate”, a afirmat Lund Poulsen. „Acum ne confruntăm cu o sarcină majoră de a restabili fundația forțelor armate înainte de a consolida De asemenea, generalul Flemming Lentner, șeful forțelor armate ale Danemarcei, membru NATO, a declarat într-o conferință de presă că „Ne lipsesc soldații și multe clădiri nu sunt la zi sau sunt dărăpănate. Același lucru este valabil și pentru o parte din echipamentele noastre și sistemele informatice”.

Autoritățile belgiene au reținut șapte persoane, majoritatea de origine cecenă, fiind suspectate că ar fi planificat un atac terorist, a anunțat procuratura federală, informează ABC News. Reprezentanții belgieni au adăugat într-o declarație că suspecții nu au ales încă o țintă precisă, dar poliția a decis să-i rețină oricum pentru audieri. „Toți sunt suspectați că au pregătit un atac terorist în Belgia”, conform comunicatului „Magistratul de instrucție va decide într-o etapă ulterioară dacă îi va aduce în fața lui și, eventual, dacă va emite un mandat de arestare”. Declarația oficialilor biroului relata că toți cei șapte ar fi aparținut unui grup de „susținători puternici” ai grupării extremiste Statul Islamic. Belgia a fost lovită de mai multe atacuri teroriste în ultimul deceniu, inclusiv atentate sinucigașe în 2016, în urma cărora 32 de persoane au fost ucise, iar alte sute au fost rănite în metroul și aeroportul din Bruxelles.

Un atac al unor oameni înarmați necunoscuți la o școală din provincia nordică a Pakistanului, Khyber Pakhtunkhwa, a provocat moartea a opt membri ai școlii, iar alte două persoane au fost rănite, conform CNN. Atacul a avut loc după examene la un liceu din localitate. Potrivit polițistului districtual Muhammad Imran, printre persoanele decedate se numără cinci profesori și trei membri ai personalului de asistență al școlii. Toate victimele sunt bărbați. Potrivit lui Imran, o anchetă este în desfășurare. De asemenea, Imran a declarat că poliția suspectează o cauză sectară al atacului, deoarece toți cei atacați erau membri ai ramurii șiite a islamului. Regiunea în care a avut loc atacul este cunoscută pentru conflictul dintre sectele islamice sunnite și șiite. Președintele Pakistanului, Dr. Arif Alvi, a condamnat cu fermitate crimele.

În cadrul unei călătorii neprogramate în capitala Olandei, președintele Ucrainei Volodimir Zelenskiy a declarat că Vladimir Putin va plăti într-o zi pentru consecințele invaziei sale, fiind judecat la Haga, relatează Euronews. În capitala Olandei, unde își are sediul Curtea Penală Internațională (CPI), Zelenskiy a îndemnat comunitatea globală să-l tragă la răspundere pe Putin și le-a spus judecătorilor CPI că liderul Rusiei: „merită să fie condamnat pentru acțiunile sale criminale chiar aici, în capitala dreptului internațional”. În luna martie a acestui an, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin pentru crime de război, acuzându-l de responsabilitate personală pentru răpirile copiilor din Ucraina. A fost prima dată când instanța globală a vehiculat un mandat pentru un lider al unuia dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU).

O serie de măsuri de control al armelor au fost anunțate în Serbia, după ce un adolescent și-a ucis opt colegi și un agent de securitate, informează Deutsche Welle. Ministerul de Interne al Serbiei i-a avertizat pe proprietarii de arme să-și păstreze armele goale și închise în dulapuri sau în seifuri. Avertismentul survine la o zi după ce un băiat de 13 ani a deschis focul asupra colegilor săi, ucigând opt copii și un agent de securitate la o școală primară din capitala Belgrad. Un profesor și șase elevi au fost, de asemenea, răniți. „Ministerul de Interne face un apel către toți proprietarii de arme să-și depoziteze armele cu grijă, închise în seifuri sau dulapuri, astfel încât să nu fie la îndemâna celorlalți, în special a copiilor”, se arată într-un comunicat. Poliția va efectua controale la domiciliile proprietarilor de arme înregistrați pentru a se asigura că păstrează armele în siguranță, iar cei care se dovedesc a fi neglijenți ar putea fi puși sub acuzare.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 21 și 22 decembrie în lume – Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico

Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu   Șoferul care a intrat cu mașina …